[Dorin Recean] Bună seara! Am hotărât să facem acest live pentru a răspunde la mai multe întrebări care apar odată ce avem de gestionat criza de securitate. Aceasta a intervenit după întreruperea livrărilor de către Rusia a gazelor naturale în stânga Nistrului.
S-au adunat mai multe întrebări din partea cetățenilor și atunci am hotărât că trebuie să le răspundem cât de explicit posibil. Dar până a răspunde la întrebări, vreau să aduc câteva precizări.
Noi trebuie să constatăm că pe malul drept există și lumină, și căldură, și apă. De ce? Pentru că, chiar în primele zile de guvernare, după 2021, guvernul a întreprins toate măsurile necesare ca să ne asigurăm că nu putem fi șantajați cu energie. Așa cum se întâmpla până până atunci.
Corespunzător, am activat gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău. Și, corespunzător, astăzi Republica Moldova poate cumpăra gaze naturale de oriunde își dorește. Nu mai este legată și dependentă de Gazprom sau o altă companie.
La fel de important este că am consolidat capacitatea întreprinderii Energocom ca să avem posibilitate, inclusiv să ne facem stocuri. În așa fel încât să nu fim în situația în care să avem întreruperi de gaze naturale.
În felul acesta, noi, pe malul drept, suntem asigurați cu gaze naturale. La fel, Energocom a intrat pe piața energetică a Uniunii Europene, pe piața regională.
Și, corespunzător, noi, astăzi, nu mai depindem doar de o singură sursă de energie electrică. După ce ne-am integrat în rețeaua europeană ENTSO-E, Republica Moldova, la fel ca și în cazul gazelor naturale, poate să cumpere informație de oriși orișiunde.
Acum, dacă, cu părere de rău, în stânga Nistrului, în regiunea transnistreană, situația este complet diferită. Și ceea ce constatăm este că pe parcursul lunii ianuarie, pentru că Kremlinul a decis, am văzut cum cetățenii noștri au înghețat, nu au avut lumină și chiar nu au avut și apă.
Kremlinul a creat această problemă umanitară, iar prietenii noștri, partenerii noștri din Uniunea Europeană, au venit cu un ajutor. În așa fel încât să avem grijă de cetățenii noștri din stânga Nistrului. Au venit cu un ajutor gratuit pentru Republica Moldova, pentru ca noi să putem să ajutăm cetățenii noștri acolo unde Kremlinul a creat această problemă și dezastru umanitar.
Viziunea noastră pe termen mediu și lung este una foarte clară. Republica Moldova trebuie să reziste acestor crize, trebuie să aibă capacitatea să investească în așa fel încât să nu mai fim dependenți de careva șocuri externe.
Și, iată, noi investim atât în capacitatea noastră de interconectare pe liniile electrice. Știm cu toții că urmează să dăm în exploatare linia Vulcănești-Chișinău de tensiune înaltă. Și o să vă spun puțin mai târziu de ce acest lucru este foarte important să o facem cât mai cât mai repede.
La fel, noi investim tot mai mult în clădiri care să fie eficiente din punct de vedere energetic. La fel, investim și încurajăm investițiile în energia regenerabilă. Aici mă bucur foarte mult să constat că, dacă în anul 2020, ponderea energiei regenerabile, atât eoliană, cât și solară, era de aproximativ 3%, păi iată, în luna ianuarie, am avut și o pondere de până la 20% a energiei regenerabile în consumul consumul zilnic.
Și obiectivul nostru este ca până în 2030 să ajungem la o capacitate de 30% să fie energie electrică din surse regenerabile, în mod special eolian și solar. În ceea ce privește această situație de criză cu regiunea transnistreană, trebuie să spun că nu avem și nu există, de fapt, soluții ideale.
În mod special că această problemă a fost creată în mijlocul iernii. Oamenii, pe parcursul lunii ianuarie, nu au avut căldură, nu au avut lumină câte 8, 9 ore. Și s-a ajuns acolo unde s-a întrerupt chiar și furnizarea de apă.
Ceea ce este important să înțelegem este realitatea. Și realitatea este că regiunea transnistreană este o regiune pe care autoritățile constituționale, adică Chișinăul, nu o controlează. Acolo este o regiune ocupată, cu armată străină și necontrolată de către autoritățile constituționale.
Și de asta nu există soluții magice. Am observat că există anumite spirite înflăcărate, dar noi trebuie să procedăm rațional. Noi trebuie să procedăm în așa fel încât să ne asigurăm că putem gestiona corespunzător situația, să asigurăm pacea și securitatea. Și, în același timp, să protejăm cetățenii noștri, pe cei de pe malul drept, dar și să putem să ajutăm și pe cei de pe malul stâng.
Acum, împreună cu colegul meu, Cristian Jardan, vom trece prin cele mai frecvent frecvente întrebări pe care le puneți dumneavoastră.
[Cristian Jardan] Bună seara! Domnule prim-ministru, o să începem cu cea mai frecventă, probabil, întrebare care apare peste tot, și în comentarii, și pe unde ne-am uitat noi. Ține de tarifele mici la gaz și energie electrică din stânga Nistrului, care sunt mult, mult, mult mai mici peste ceea ce plătim noi aici în Republica Moldova.
Chiar am să citesc o întrebare. Am să păstrez exact așa cum este scris acolo, dacă cumva sunt anumite expresii, să știți că le citim chiar chiar din de acolo de unde sunt scrise. De exemplu, Tatiana ne întreabă: „De ce nu ne ajutați și pe noi gratis, nu cu o grămadă de bani, gazul și lumina? Așteptăm și la noi tarifele să fie ca în Transnistria”. Sau, de exemplu, Martin întreabă: „Dar oamenii de pe malul stâng o să plătească acest gaz sau voi luați împrumut pe stat pe spatele malului drept?”.
[Dorin Recean] Înțeleg acest sentiment de inechitate pe care îl au oamenii și este cumva cumva natural acest sentiment. Înțeleg că cetățenii de pe malul drept se simt oarecum nedreptățiți. Cum așa, ei nu plătesc mai nimic, iar noi plătim corect, plătim la timp, avem de plătit facturile mai mari.
Eu am spus puțin mai devreme, la cumva răspunzând la această întrebare, că avem două motive principale din care procedăm așa. Primul este un motiv omenesc, cumva creștinesc, pentru că acolo sunt mame, copii, familii, bătrâni care, în toată această perioadă, în ianuarie, au înghețat, s-au aflat prin întuneric, s-au trăit fără fără apă. Și cred că este de datoria noastră omenească și creștinească să-i ajutăm acești cetățeni.
Să fim atenți, noi nu ajutăm regimul, noi ajutăm oamenii, cetățeni ai Republicii Moldova, cărora, uite, Kremlinul le-a întrerupt furnizarea de gaze naturale. Și, în felul ăsta, au demonstrat că îi țin acolo captivi și, chiar dacă au avut posibilitatea să-i asigure cu energie, intenționat nu au făcut-o. Și atunci este datoria noastră omenească să să-i ajutăm.
Al doilea motiv este unul pragmatic și aici noi trebuie să procedăm înțelept. Și o să încerc să explic încă o dată cum este construit sistemul nostru energetic. O bună parte din energia pe care o consumăm noi pe malul drept vine din România, pe linia electrică de tensiune înaltă Isaccea-Vulcănești-Chișinău.
Ei, iată, această linie trece prin teritoriu necontrolat de autoritățile constituționale. Și, într-un punct, ea trece, această linie de tensiune înaltă, trece pe la stația de la Cuciurgan, pe care noi îi mai spunem MGRES.
Păi, iată, oamenii ăștia, fie din disperare, fie la ordinul Moscovei, pot oricând să întrerupă furnizarea de energie electrică pe malul drept. Și atunci noi vom putea nu vom putea să ne asigurăm cu energie electrică și s-ar putea să ajungem acolo unde chiar să deconectăm în mai multe locuri și regiuni din Republica Moldova, inclusiv din Chișinău, energia electrică câte 8, 9 ore pe zi.
De asta noi trebuie să procedăm înțelept. Am spus și anterior, noi nu avem soluții magice, noi nu avem soluții ideale. Dar noi acum construim o linie nouă, Vulcănești-Chișinău, o linie care nu va trece pe la Cuciurgan.
O linie care nu va trece pe teritoriu necontrolat de autoritățile constituționale. Și atunci Republica Moldova, mă refer la malul drept, va fi complet independentă de orice șantaj rusesc. Noi acum grăbim construcția și darea în exploatare acestei acestei linii.
De ce, după cum am spus, avem încă această vulnerabilitate, acest neajuns când, după cum spuneam, robinetul sau întrerupătorul poate să ne lipsească de energie electrică pe malul drept. Și mai trebuie să înțelegem și un lucru și să-l acceptăm ca și realitate, că cei din stânga Nistrului, în ultimii 30 de ani, practic nu au plătit pentru energie.
Și atunci ei sunt în situația în care, pur și simplu, nu pot să-și permită să aibă energie. Noi am mai avut aceste discuții, câteodată se spune că, uite, cei din stânga Nistrului trăiesc mai bine. Nu trăiesc mai bine.
Da, ei au energie mai ieftină, da, ei plătesc un un aproximativ 1 RON pe metru cub și așa mai departe. Dar au salarii mult mai mici, de vreo trei ori, au pensii mult mult mai mici. Ei nu au acces la servicii educaționale la fel de calitative ca și cei de pe malul drept.
Nu au infrastructură la fel de bună ca noi, cei de pe malul drept. Nu mai vorbesc despre servicii medicale de calitate înaltă, așa cum le avem noi pe pe malul drept. Este fals să credem că, doar de aceea că prețurile la energie în stânga Nistrului sunt mai mici, ei trăiesc mai bine.
Nu, ei trăiesc mai prost. De asta vedem tot mai mulți și mai mulți oameni din stânga Nistrului care caută de lucru în în dreapta Nistrului. Mai mult ca atât, chiar dacă, cum să zic eu, această această poveste de adormit copiii că, uite, acolo se trăiește mai mai bine, nu este adevărat.
Pe de altă parte, noi înțelegem că celor de pe malul drept, aici la noi, ne este destul este foarte dificil, odată cu creșterea tarifelor. În mod special după anul 2021 și atunci guvernul a intervenit de fiecare dată cu sume fără precedent pentru ca să putem să acoperim, să ajutăm cetățenii cetățenii noștri.
Și, chiar dacă am trecut prin aceste perioade dificile, guvernul întotdeauna a fost în posibilitate să găsească resurse financiare, cu ajutorul prietenilor noștri din Uniunea Europeană în mod special. Ca să putem să facem față acestor crize și acestor majorări de prețuri. Chiar și acum, după cum am anunțat zilele trecute, Uniunea Europeană ne-a acordat finanțare și finanțări gratuite pentru ca să putem să acoperim diferența de tarif pentru primii 110 kWh pentru absolut toate familiile din Republica Moldova.
Și vom acoperi diferența de tarif actual față de tariful care a existat până la majorarea din ianuarie. Reamintească acești bani ne au fost oferiți de către, un ajutor gratuit din partea Uniunii Europene, în valoare de 151 de milioane de euro. La fel, cu o finanțare suplimentară, vom acoperi costurile suplimentare pentru energie la instituțiile cu menire socială.
Vorbesc despre grădinițe, despre spitale, despre alte instituții sociale, școli și așa mai departe. O să avem un fond din care o să acordăm și plăți unice pentru familii. Și, la fel, vom compensa 50% din creșterea de tarif pentru întreprinderi, în mod special pentru cele din sectorul agroalimentar.
[Cristian Jardan] Da, noi suntem live pe toate rețelele sociale, și pe Facebook, și pe TikTok, și pe Instagram. Legat de linia și vulnerabilitatea pe care o avem cu linia Isaccea-Vulcănești-MGRES-Chișinău, deci linia de înaltă tensiune trece, până să ajungă în Chișinău, trece pe la prin zona transnistreană.
O să punem un link de la Moldelectrica, în care se vede foarte bine care este situația privind starea sistemului energetic al Republicii Moldova pentru acolo datele sunt practic la secundă, puteți să vă informați și o să vedeți foarte clar, se vede foarte bine cum vin liniile de înaltă tensiune. O să trecem la următoarea întrebare.
Ea ține despre, tocmai ce spuneați, despre acest ajutor foarte, foarte important dat de către Uniunea Europeană. De exemplu, Victor întreabă: „Care sunt condițiile pe care le dă Chișinăul, autoritățile constituționale ale Moldovei, pentru șaica separatistă rusă de ocupație din Tiraspol?”. Așa a scris Victor.
Sau Veronica întreabă: „Împrumut, sub ce condiții, despre gazul care s-a dus la Transnistria?”.
[Dorin Recean] Reamintească am mai spus, acest acest ajutor a fost acordat de către Uniunea Europeană, este un ajutor gratuit. Și, după cum am spus, oamenii noștri din stânga Nistrului au stat aproximativ o lună în în în în frig, fără lumină și fără apă. Și, chiar dacă Kremlinul le tot promitea că, uite, noi vrem să ajutăm, a pus vina pe Chișinău, a pus vina pe Kiev, a pus vina pe cine vrei, numai nu pe numai nu pe ei.
Totuși, cu UE am am convenit să acordăm acest ajutor, iarăși, din fonduri oferite gratis de către Uniunea Europeană. Și condiția a fost una foarte simplă, acest ajutor să ajungă la cetățenii Republicii Moldova din stânga Nistrului, fără ca să aceste gaze naturale să meargă la consumatorii industriali mari, la fermele de cripto și așa mai departe. Noi monitorizăm utilizarea acestei energii, la fiecare două, trei zile, echipele de monitorizare din dreapta Nistrului, de la autorități, merg și verifică respectarea condițiilor.
Și condiția fiind să se ofere ajutor să se ofere această energie cetățenilor și întreprinderilor care produc produse alimentare și așa mai departe. Și ceea ce vreau să accentuăm este că, la acel moment când am intervenit cu acest ajutor, Rusia nu promitea și nu oferea o soluție reală. Ei au oferit o schemă, acea schemă era obscură și nu este clar nu era clar ce se oferă.
Pe de altă parte, ajutorul Uniunii Europene a venit foarte clar, transparent, era foarte clar de unde vin banii, era foarte clar de unde se cumpără gazele. Și era foarte clar cui aceste gaze naturale sunt destinate. Asta a fost prima etapă.
A doua etapă, care tot așa am anunțat-o împreună cu ajutorul pentru cetățenii de pe malul drept, este tot așa o ofertă din partea Uniunii Europene a unei finanțări gratuite de 60 de milioane de euro. Tot așa, pentru următoarea perioadă, pentru cei din stânga Nistrului, dar deja asta vine cu condiții. Deja vine cu pași pe care regiunea transnistreană ar trebui să-i îndeplinească, să-i realizeze pentru ca să poată să beneficieze de ajutorul ăsta.
Evident, prima condiție și cea mai importantă se referă la drepturile și libertățile fundamentale, care nu se respectă în regiune. Aceste condiții urmează să fie agreate și de către guvernul Republicii Moldova. Cu alte cuvinte, ei deja ar trebui să înceapă să le îndeplinească ca să poată să beneficieze de ajutorul din partea Uniunii Europene.
La fel, este important să menționăm că un alt lucru care trebuie ei să-l facă pentru ca să beneficieze de ajutor este că ei trebuie să ajusteze și să înceapă să perceapă tarife pentru energia care urmează să le fie livrată. Și este evident că companiile, în mod special consumatorii industriali mari, companiile care exportă și, apropo, exportă pe piețele europene, ei trebuie neapărat, imediat, să înceapă să plătească prețul de piață.
În ceea ce privește malul drept, noi noi avem nevoie să asigurăm pacea și securitatea în în regiune. Eu aud că și sunt păreri că trebuia să-i lăsăm să înghețe, să stea pe întuneric, așa le trebuie și așa mai departe. Noi, totuși, trebuie să ne purtăm ca un stat adult.
Noi trebuie să ne purtăm ca oamenii maturi, să nu lăsăm oamenii noștri să stea prin frig și întuneric. Și este evident, ziceam, că criza umanitară putea să degenereze și atunci, cum spuneam, din disperare sau la ordinul Kremlinului, ei, pur și simplu, pot, în orice moment, să închidă lumina pentru malul malul drept. Iarăși, este foarte important să ne comportăm responsabil, înțelept și matur, pentru că noi suntem, în sfârșit, iată, un stat care ne manifestăm ca și un un om matur, dar nu ca un copil care se supără și începe să procedeze, cum să zic eu, nerațional.
[Cristian Jardan] Ați spus la un moment companiile mari care exportă în Uniunea Europeană, din câte din datele oficiale, circa 70, 80% din exporturile lor merg în Uniunea Europeană.
[Dorin Recean] Exact, exact, exact.
[Cristian Jardan] O întrebare care a fost foarte, foarte des atinsă, legată de minele de criptovalută din stânga Nistrului. Au lucrat în luna ianuarie, noaptea, când consumul general e mai mic, în general?
[Dorin Recean] Revin la la ceea ce am spus anterior. Noi, malul drept, adică autoritățile constituționale, nu controlăm ceea ce se întâmplă în stânga Nistrului. La fel, în luna ianuarie, noi nu am livrat gaze naturale de orice gen, inclusiv din acest această asistență gratuită din partea Uniunii Europene.
Din datele pe care le avem, ei nu ar fi funcționat, aceste ferme de criptovalută nu ar fi funcționat în luna ianuarie. Dar, totuși, este până la urmă a fost până la urmă alegerea lor dacă să ofere energia pe care au produs-o cetățenilor de acolo, familiilor, copiilor, bătrânilor și așa mai departe, sau dacă au utilizat-o în în altă parte. Cert este că, din momentul în care am început să le livrăm gazele din asistența gratuită a Uniunii Europene, Chișinăul urmărește și monitorizează atent.
Și, după cum am spus, la fiecare două, trei zile, misiunea de evaluare și de verificare merge pe la toți consumatorii respectivi să se asigure că ei nu funcționează. Și, corespunzător, iată, până la ziua de astăzi, începând cu 1 februarie, și iată, astăzi suntem în 6 februarie, ei nu alimentează cu energie consumatorii industriali, fermele cripto.
[Cristian Jardan] Da, este posibil, de exemplu, noaptea, când e consumul mai mic, să lucreze, iar ziua ele să nu lucreze?
[Dorin Recean] Din punct de vedere tehnologic, acest lucru este mai dificil și nu este eficient. Cred că specialiștii în domeniu pot să dea mai multe detalii tehnice, dar acest scenariu este mai puțin probabil. Oricum, ei trebuie să funcționeze continuu.
[Cristian Jardan] Am înțeles. Anatolie întreabă: „Ce posibilitate are guvernarea de la Chișinău să controleze cum este utilizat gazul livrat regiunii separatiste din bani europeni?”.
[Dorin Recean] Nu, cum am spus, nu avem un control absolut. Totuși, ca și condiție pentru ca să le oferim gazele naturale din ajutorul gratuit al Uniunii Europene, am spus foarte clar că mergem și monitorizăm la fiecare două, trei zile. Verificăm toate aceste întreprinderi, verificăm fermele cripto ca ele să nu funcționeze.
Este important ca ei să livreze aceste gaze naturale, căldură către școli, grădinițe, blocuri, case și așa mai departe, și nu consumatorilor industriali.
[Cristian Jardan] Da. Domnule prim-ministru, care sunt scenariile după 10 februarie, când expiră acest ajutor umanitar al Uniunii Europene?
[Dorin Recean] Există două scenarii. Primul scenariu este că ei acceptă următoarea etapă de ajutor din partea Uniunii Europene, dar, pentru asta, trebuie să îndeplinească condițiile corespunzătoare, despre care am vorbit anterior. Dacă ei nu vor accepta să îndeplinească aceste condiții, atunci ei vor trebui să-și caute de sine stătător o soluție.
Ei încearcă încearcă să-și realizeze o modalitate de a furniza gaze naturale și atunci, în aceste condiții, statul Republica Moldova, guvernul, va vedea că această tranzacție să corespundă atât legislației Republicii Moldova, cât și legislației internaționale. După cum am spus, în această situație, cei 60 de milioane de euro pe care i-a oferit Uniunea Europeană, dar condiționat, nu vor putea să fie utilizați de către cei din stânga Nistrului. Și, da, cu părere de rău, întotdeauna există și acel scenariu în care lumea rămâne fără fără energie, lumea rămâne în întuneric, în frig și fără fără apă.
[Cristian Jardan] Domnule prim-ministru, Ina întreabă: „Pe mine personal m-a dat gata interviul lui Krasnoselski, care mulțumea Rusiei pentru gazul dat. Partea dreaptă a Moldovei și UE au fost scuipați drept în față. Și asta după ce autoritățile celor din stânga n-au făcut nimic și refuzau tot ajutorul timp de o lună. Sper că cantitatea gazului transmis va fi controlată cu strictețe, iar autoritățile din dreapta vor avea beneficii pentru munca depusă”.
[Dorin Recean] Noi ajutăm oamenii, nu pe Krasnoselski. Asta să fie foarte clar.
[Cristian Jardan] Domnule prim-ministru, Anatolie are așa o întrebare: „De ce Krasnoselski sau Gușan zboară prin zona VIP și de ce nu sunt arestați? Sunteți parteneri în business?”.
[Dorin Recean] Chiar mă bucur cu această că a apărut această întrebare, că sunt foarte multe speculații, acuzații și eu vreau să să răspund că aceasta este o o o mare minciună, promovată de cei care încearcă fie să facă politică, fie încearcă să decredibilizeze efortul guvernului de a rezolva problemele reale ale țării, de a asigura pacea și securitatea din regiune. Iată, există un dialog cu cei din stânga Nistrului, inclusiv cu Krasnoselski, și obiectivul nostru este să evităm conflictele.
Pentru că, în perioada asta, și în mod special după declanșarea de către Rusia războiului în Ucraina, Rusia asta și așteaptă, cei din stânga Nistrului cu cei de pe dreapta Nistrului să conflicteze, să creeze situații dificile și, până la urmă, să ajungă la destabilizarea regiunii. Îi arestăm noi și după asta ce? Dormim mândri o noapte, după care ne întâlnim cu ne ne ne trezim cu un conflict?
Asta, cumva, rezolvă problema, în esență, cu regiunea transnistreană, ne face mai bogați, ne face ne ne asigură mai multă securitate? Acum, cu Gușan, repet, nu m-am întâlnit absolut nici nicio niciodată, nu suntem parteneri de de business și aceste minciuni sunt promovate intenționat. Iată, tocmai de asta și l-am acționat în judecată pe Alexandru Slusari, care a tot insistat să afirme că eu m-aș fi întâlnit cu aceștia la la Varnița.
[Cristian Jardan] Aici aș vrea să facem o clarificare legată de sala VIP. La aeroport noi avem sala delegațiilor oficiale, care este folosită exclusiv în interesul statului și doar de către oficiali moldoveni. Nu acolo nu intră nimeni, este o lege specială care prevede foarte clar cine intră și cum.
Avem, în același timp, și sala Express a aeroportului, care cândva se numea VIP, unde orice pasager are dreptul să treacă atunci dacă plătește taxa respectivă. Deci ele sunt aproape și probabil de asta apare des confuzia, dar prin sala delegațiilor oficiale doar oficialii moldoveni trec. Așa, o altă întrebare.
De ce regiunea transnistreană nu ne dă nouă gratis excedentul de energie electrică pe care îl produce?
[Dorin Recean] Asta este o altă narațiune falsă și vreau să menționez asta din din din start. Acest este un excedent de excedent de energie și acest excedent este excedent este din punct de vedere tehnic, în perioada de la miezul nopții și până la 6:00 dimineața. Acest excedent apare din cauza că limitărilor tehnologice care există la centrala de la Cuciurgan sau MGRES, cum îi mai spunem noi.
Și mai este un lucru foarte important, noi nu putem să revendicăm ceva din ajutorul umanitar pe care Uniunea Europeană l-a acordat celor din stânga Nistrului. Deci noi, pe dreapta Nistrului, nu putem să utilizăm acea energie.
[Cristian Jardan] Avem o întrebare care Maria întreabă: „Puteți da asigurări că ajutorul gratuit al Uniunii Europene pentru Transnistria va fi veșnic? Ori locuitorii de acolo nu au de unde plăti câte 30 sau 20 de RON gazul și lumina scumpă. Oamenii protestează și nu vor resurse energetice scumpe. Deci, garantați că ajutorul gratuit pentru Transnistria va fi pentru câți ani?”.
[Dorin Recean] Uitați-vă, soluția imediată pentru pentru dânșii este totuși să se asigure cu cărbune, dacă Deci ei vor putea să beneficieze de ajutor doar în condițiile doar în cazul în care vor accepta să implementeze condițiile și ei trebuie s-o facă cât cât de curând.
[Cristian Jardan] Ați spus de cărbune, cât ar fi producerea dacă am la MGRES, dacă am oferit gaz, de exemplu, pentru Moldova?
[Dorin Recean] Gaz sau cărbune?
[Cristian Jardan] Gaz.
[Dorin Recean] Gaz Noi noi nu vom nu vom nu vom lua energie electrică, adică nu vom nu vom oferi gaz pentru ca ei să ne producă energie electrică, pentru că asta este mult prea scump. Centrala este veche, tehnologia este veche și ineficientă. Dau un exemplu, să fie foarte clar, ca să producem 1 MW de energie electrică, în mod normal, cu tehnologiile moderne, așa cum este în România, Ungaria, în țările Uniunii Europene, utilizăm doar 2 MW de gaze naturale.
La MGRES, adică la Cuciurgan, același megawatt de electricitate este produs din tocmai 3 MW de gaze naturale. Vedeți care este diferența diferența majoră. Prin urmare, noi, nu este economic avantajos să produci gaz la la MGRES.
Atâta timp cât gazele naturale erau fără plată și ei nu plăteau, atunci, da, se primea că energie electrică este ieftină. Dar nu are sens să producem energie la MGRES. Ceea ce are sens este ei să retehnologizeze MGRES-ul pentru ca să poată să treacă la cărbune, care este disponibil în regiune.
Nu, cum zicem noi, antracit sau antrațit, da, dar așa-numitul cărbune de de gaz. La prima etapă îl pot amesteca cu antracit, oricum, energie electrică va fi destul de scumpă, iar la a doua etapă, după ce investesc, pot utiliza cărbunele de gaz și, corespunzător, și prețul energiei electrice să fie să fie mai mic.
[Cristian Jardan] Da, o altă întrebare primită: „Pe ce vor trăi ei dacă nu vor mai avea venituri din plata noastră pentru energia electrică?”.
[Dorin Recean] Fie vor întreprinde măsurile necesare și atunci vor trăi într-o economie normală, vor trebui să treacă printr-o perioadă mai dificilă din punct de vedere economic, dar o pot face. Se pot ajusta, pot construi economie normală, fără oligarhi, fără abuz de putere, să se respecte drepturile omului, să dea libertate antreprenorilor să activeze, să plătească impozitele, tot așa cum funcționează într-o economie normală. Revin la discuția care o aveam anterior, că multă lume avea impresia că ei trăiesc bine.
Multă lume avea impresia că acolo este mult mai bine de aceea că energia este mai ieftină. Nu, iată că am întrezi că ei, în ianuarie, în genere, au înghețat, erau pe întuneric, nu aveau apă în robinet. Ori asta nu înseamnă să trăiești să trăiești bine.
Pur și simplu să ai energie electrică sau energie termică sau gaze naturale ieftine nu este suficient ca să trăiești bine. Ba din contră, că s-a întâmplat în așa fel că, fiind mai săraci, chiar dacă plătești pentru energie mai scurt, dar ești mai vulnerabil. Te trezești într-o dimineață sau într-o noapte și nu mai ai energie.
[Cristian Jardan] Încă o întrebare: „De ce gazul în Ucraina, care unde este război, costă 4,80 RON pentru un metru cub, în timp ce în Moldova este de aproape patru ori mai mult?”.
[Dorin Recean] Ucraina are producția producția proprie de gaze naturale, iar noi, Republica Moldova, trebuie să cumpărăm aceste gaze naturale de pe piață.
[Cristian Jardan] Altă întrebare, în acest context: „De ce nu plafonăm atunci ca pentru toți consumatorii, ca în România?”.
[Dorin Recean] Aș vrea și eu să trăim ca în Uniunea Europeană, ca în România, și atunci să ne putem să ne permitem. De asta și trebuie să accelerăm procesul nostru de integrare europeană, să aducem mai multe investiții, economia să funcționeze la fel de bine cum funcționează economiile din Uniunea Europeană. Și atunci, da, ne vom permite să plafonăm prețurile așa cum se întâmplă în țările Uniunii Europene, inclusiv România.
Și, iată, lucrăm în acest direcție.
[Cristian Jardan] Marina a scris acum în comentarii: „Ajutorul Uniunii Europene pentru regiunea transnistreană pare a fi o momeală pentru locuitorii de acolo, dar și de aici. Ne cumpără europenii la fel ca rușii, nu vi se pare? Dar că Rusia atâția ani a livrat gaz ieftin și lor, și nouă, oare asta nu-i ajutor? Adică, UE ajută, dar rușii nu?”.
[Dorin Recean] Este tocmai invers, Rusia a făcut o capcană, a ținut oamenii ăștia captivi și, iată, în sfârșit, ei le-a le-a ei ei și-au arătat, cum se spune, s-au dat pe față. Da? Deci ei au arătat că ei nu țin la oamenii ăștia, îi țin captivi.
Energia ieftină a fost o momeală, energia ieftină a fost o formă de a-i lăsa subdezvoltați. Energia ieftină i-a lăsat fără infrastructură dezvoltată, fără școli bune, fără servicii medicale ca lumea, fără posibilitate de a se dezvolta, de a crea companii competitive. Și, în ultima instanță, i-a lăsat fără fără libertate.
Uniunea Europeană, ca un prieten adevărat, vine și spune foarte transparent: „Iată care este ajutorul”. În același timp, acest ajutor trebuie să fie unul rezonabil. Acest ajutor trebuie să-ți dea undița, nu doar peștele.
Acest ajutor trebuie să te ajute să devii independent și prosper și să nu depinzi, inclusiv să nu depinzi de Uniunea Europeană. Și asta este un sistem de valori democratice adevărat. Încă o dată, Uniunea Europeană, ca un prieten adevărat, îți spune onest care sunt problemele tale, te ajută să le depășești, să le rezolvi.
Te ajută să investești ca să fii independent, ca să ai o țară dezvoltată, exact așa cum este fiecare din țările membre ale Uniunii Europene.
[Cristian Jardan] O altă întrebare a venit de la Inga. „Noi am scris cerere, de ce nu ni s-a făcut compensație? De ce nu are toată lumea compensație la gaz și lumină?”.
[Dorin Recean] Există anumite condiții pentru a te califica. Deci, ele se referă la noi am acordat, în această perioadă, mă refer la de când s-a început sezonul rece și până la acest moment, categoriilor vulnerabile de cetățeni. Avem aproximativ 700.00de familii care primesc compensații financiare. După cum am spus, odată cu venirea ajutorului din partea Uniunii Europene, vom oferi compensații la absolut toți cetățenii Republicii Moldova, adică la absolut toate familiile din Republica Moldova. Compensația diferenței de tarif la energie electrică la primii 110 kWh. Iată, această compensație va veni la absolut toți cetățenii.
Iar pentru toți cei care au întrebări la programul de compensații, este linia fierbinte a Ministerului Muncii și Protecției Sociale, 080005000, unde acolo este un call center foarte performant și toată lumea o să poată obține răspunsurile la toate întrebările care le au.
Încă o întrebare: „În regiunea transnistreană, mass-media promovează mereu o retorică anti-Chișinău, iar dezinformarea influențează percepția cetățenilor. Considerați că această propagandă afectează securitatea Republicii Moldova?”.
Este evident că propaganda asta alimentează un soi de aversiune, un soi de ură între între oameni și acest lucru trebuie să-l să-l depășim. Iată, vedem că încet încet există o deschidere pentru ca pe malul stâng să apară și canalele care sunt în Republica Moldova, în special Moldova 1, dar și TVR. Și vom lucra în așa măsură încât să avem ca aceste canale să fie un canal de informație informație reală.
Un alt lucru care se întâmplă, avem tot mai mult, o mai frecventă circulație a oamenilor din stânga Nistrului în dreapta Nistrului. Unii lucrează aici, alții vin la cumpărături. După cum am spus, ei nu trăiesc mai mai mai bine, chiar dacă au avut energie mai mai ieftină.
Și asta tot este un soi de informare a celor din stânga Nistrului despre cum stau lucrurile în dreapta Nistrului și care este atitudinea reală a Chișinăului. Și Chișinăul întotdeauna a venit cu propuneri pentru ca cetățenii noștri din stânga Nistrului să aibă aceleași oportunități, dar evident, noi toți trebuie să muncim. Noi toți trebuie să plătim aceleași tarife, noi toți trebuie să avem aceleași condiții de dezvoltare.
O întrebare care va venit azi pe pagina de Facebook, ține nu ține subiect de acest subiect, dar tot de energie: „Când va fi implementată garanția de bună execuție pentru avizele de racordare a locurilor de producere?”.
Noi acuma lucrăm asupra unui mecanism în așa fel încât să ne asigurăm că toți cei care au avize le și realizează investițiile. Noi acuma suntem într-o situație mult mai bună, având, cum am zis, în luna ianuarie, în anumite zile am ajuns chiar și la 20% ponderea energiei verzi, adică energie regenerabile în consumul zilnic.
Și asta este un lucru foarte important. Mecanismele aprobate anterior, cu părere de rău, au blocat o parte din capacități. Iată, mecanismul nou va debloca aceste capacități în așa fel încât să avem o investiție cât mai curând în în energia regenerabilă.
Vă amintesc faptul că suntem și pe toate rețelele de socializare, așteptăm întrebări acolo. De exemplu, Gicu întreabă: „E posibil tot ce spuneți cu armata rusă prezentă în Transnistria?”.
Este evident că orice proces care să apropie și mai mult și definitiv malurile Nistrului trebuie să înceapă cu plecarea trupelor rusești și înlocuirea lor cu o misiune pacificatoare internațională, civilă, sub ghidajul ONU sau OSCE, dar oricum trebuie să fie o misiune internațională civilă.
O întrebare de la Iulian: „Tiraspoltransgaz primește gratuit gazul din Uniunea Europeană fără să achite TVA, transport, dar colectează bani de la cetățeni. Cum se va proceda pe viitor? Se va cere de la Tiraspoltransgaz să achite gazul măcar parțial, odată ce primește bani de la cetățeni?”.
Gazele naturale care au fost oferite din finanțarea gratuită a Uniunii Europene sunt destinate cetățenilor din din stânga Nistrului. Chiar și ieri, vicepremierul Serebrian a reamintit celor din stânga Nistrului că acest această energie este oferită ca și ajutor umanitar și corespunzător, cetățenii din stânga Nistrului nu ar trebui să plătească pentru acest ajutor umanitar.
Deja, în condițiile în care noul pachet al Uniunii Europene va fi acceptat, dar cum am spus, el poate să fie oferit doar dacă se îndeplinesc condițiile și una din condiții este să fie utilizat un mecanism de creștere graduală a costului energiei în stânga Nistrului.
Da, avem aici așa un o întrebare mai veselă, să zic așa: „Poate e cazul să insistăm pe introducerea unui disclaimer în facturile care le vor primi cetățenii din Tiraspol, gen: Gaz predostavlen iz evropeiskogo granta, blagodarya usiliyam moldavskogo pravitelstva?”.
Vom am spus că noi nu controlăm teritoriul din stânga Nistrului și cu siguranță am fi făcut acest lucru în cazul în care am am controla teritoriul Republicii Moldova din stânga Nistrului, care astăzi este în esență sub ocupația autorităților neconstituționale, dar și cu suportul armatei ruse de acolo.
Așa, revenim la întrebări mai serioase: „Cât de reală poate fi situația în care regimul separatist să ne șantajeze cu acel nod de linie electrică care trece prin acea regiune cu scopul de a ne forța să acceptăm anumite scheme? Și dacă luați în considerare un astfel de scenariu?”.
Scenariul să se încerce să șantajeze este este realist și am spus, pe acolo trece linia electrică Isaccea-Vulcănești-Chișinău, care trece prin nodul trece prin centrala de la Cuciurgan, dar noi nu vom accepta în niciun drum caz careva scheme obscure.
Niku întreabă: „Există vreo strategie de modernizare a infrastructurii de generare a energiei electrice, exclusiv generarea, nu transportul? Dacă da, care este aceasta? Mă refer în special la eficiența scăzută a producției de electricitate, cantitatea utilă raportată la cost, în contextul prețului actual al gazului”.
Da, guvernul a anunțat și anterior proiectele de cogenerare și urmează să investim în capacități de până la 350 de MW pentru ca să asigurăm o producere mai eficientă a energiei electrice, ce dar și din gaze naturale, dar și pentru a asigura capacitate de balansare. Odată cu creșterea ponderii regenerabilelor în în consumul de energie electrică din din țară, trebuie să investim și în capacitatea de balansare.
Mai mult ca atât, noi ne așteptăm consumul de energie electrică să crească. Vedem tot mai multe și mai multe automobile cu baterii, vedem tot mai mulți și mai mulți cetățeni care trec la pompe de căldură și avem tot mai multe și mai multe investiții, de exemplu, ai ai așa-numitor prosumatori, adică cei care își instalează panouri solare acasă. Și iată aici avem vom avea nevoie de mai multe capacități de generare.
Avem Daniel, are două întrebări, o să le dau pe rând pentru că sunt bune amândouă, părerea mea: „Dorin Recean, ce va fi cu linia care trebuia să fie construită și finanțată de USAID?”.
Noi am o să găsim o soluție alternativă, deja discutăm cu ceilalți parteneri internaționali pe care îi are Republica Moldova. La fel, exprim încrederea că la o anumită etapă, mai multe programe care astăzi sunt întrerupte își vor relua activitatea.
În ceea ce privește dezvoltarea sectorului energetic, ele sunt la noi în prioritate și corespunzător vom găsi foarte curând o soluție alternativă. Vă reamintesc că zilele trecute, împreună cu comisarul Marta Cos și împreună cu președinta Sandu, am convenit asupra unui program de doi ani de reziliență energetică și în acel în acel program sunt prevăzute mijloace financiare, inclusiv pentru astfel de proiecte. Adică vom substitui foarte curând finanțarea acestui proiect.
Dar ca să facem așa o recapitulare, avem acuma în construcție linia Chișinău-Vulcănești sau Vulcănești-Chișinău. Vulcănești-Chișinău. Astăzi a fost semnat un grant de 15 milioane, cofinanțare la linia Bălți-Suceava. Exact. Iar USAID-ul, era vorba despre linia Strășeni-Gutinaș. Exact. Așa. Acum vom vom avea mai multe linii de interconectare. Așa, o altă întrebare de la Daniel: „Va fi vor fi introduse măsuri precum scutirea de import a bateriilor solare?”.
Noi acuma vrem să încurajăm prosumatorii să aibă și o capacitate de stocare, dar și ceilalți consumatori, chiar și mai mari, să aibă o capacitate de stocare în așa fel încât să producă mai puțin, cum să zic eu, lipsă de balansare. Deci, bateriile ajută la balansarea rețelei și atunci vom avea programe de încurajare și de subvenționare a proiectelor care presupun și achiziționarea de baterii pentru stocarea energiei.
De exemplu, pe parcursul zilei, bateriile solare vor produce energie electrică. Această energie electrică este consumată după orele 6:00, când este mai puțin soare și corespunzător va putea să fie utilizată din bateria unde energia este stocată.
Domnule prim-ministru, aveam o întrebare în limba rusă, nu exclud chiar cetățenii noștri din stânga Nistrului: „Rukovodstvo Pridnestrovya rasschityvayet, chto po istechenii etikh desyati dney oni smogut priobretat' gaz cherez Moldovagaz za schyot rossiyskoy finansovoy pomoshchi. Moldavskiye vlasti ne budut prepyatstvovat'?”.
„Yesli eti tranzaktsii budut sootvetstvovat' mezhdunarodnomu i moldavskomu zakonodatel'stvu, Moldova ne budet prepyatstvovat'. To zhe samoye, kak Moldova nikogda ne prepyatstvovala tomu, chtoby Gazprom vypolnyal svoi obyazatel'stva i postavlyal gaz na levoberezh'ye”.
Așa, vin și întrebări din alt domeniu. De exemplu: „Ce aveți de gând să faceți cu situația imobiliară? Prețuri extrem de ridicate de acum sunt în toată țara, nu doar în Chișinău”.
Noi, Republica, guvernul, după cum ați observat, anunță tot și mai multe, mai multe tendere pentru locurile unde se poate de construit în așa fel și încurajează industria construcțiilor în așa fel încât să existe mai multă ofertă și corespunzător să scadă presiunea presiunea prețurilor de de piață. La fel, ca și în alte țări, odată cu procesele cu creșterea creșterea veniturilor este asta se reflectă inclusiv în creșterea prețurilor la imobiliare, dar cel mai important este să încurajăm industria construcțiilor să se producă mai multe construcții și să se dea în exploatare cât mai multe locuințe ca să se ieftinească.
Da, mai avem o întrebare interesantă: „Se prevede vreun loc de stocare a gazelor în Republica Moldova?”.
Noi putem, la această etapă, să stocăm gazele naturale atât în Ucraina cât și în România. Guvernul are în în considerare construcția unui unui pentru înmagazinare, dar acestea sunt proiecte foarte scumpe și trebuie să vedem dacă este fezabil sau nu să o facem pe teritoriul Republicii Moldova.
Este adevărat că, iată, infrastructura din Ucraina este tot mai mult și mai mult supusă atacurilor din partea Rusiei și corespunzător este mai periculos acuma să stocăm în Ucraina. În schimb, este putem să stocăm acolo unde țările sunt în pace și siguranță, în Uniunea Europeană, de exemplu, în România.
Avem o întrebare mai tehnică: „La prosumatori este plafonul 200 de kW, chiar dacă prin facturare netă suntem practic la aceleași condiții ca și producătorii eligibili, noi avem acest plafon. Poate fi mărit măcar la 500 de kW?”.
Trebuie să diferențiem ce noi noi vrem să producem energie ca s-o vindem în rețea sau vrem să producem pentru ca să o consumăm pentru noi. Ceea ce este important este pentru că astfel asta induce distorsiuni în rețea și atunci energia va fi mai scumpă pentru toată lumea.
De asta, obiectivul prosumatorilor sau obiectivul politicii guvernului pentru prosumatori este ei să-și instaleze acea capacitate pe care ei o și consumă, să nu instaleze o capacitate mai mare decât ei consumă pentru pentru sine. Una dintre soluții, după cum am spus, este să încurajăm instalarea bateriilor de stocare în așa fel încât să nu aducem distorsiuni în în rețea.
Da, o întrebare la care ați răspuns, dar Alex întreabă: „De ce în zona de securitate, până în ziua de azi, primesc două compensații, una de minim 500 RON, alta o primesc după ce achită factura, adică 93 de bani cubul de gaz de la Tiraspoltransgaz? De ce așa discriminare față de malul drept?”.
Într-adevăr, guvernele precedente au acordat aceste aceste compensații. Vedem că unele sate, chiar dacă nu neapărat sunt chiar în zona de securitate, totuși beneficiază de aceste compensații suplimentare. Trebuie să depășim această criză și noi ca societate să luăm o decizie în ceea ce privește acest acest sistem.
În acest context de energetic, să zicem, un pic altă temă, întreabă Andreea: „Cine când va fi numit noul ministru al energiei?”.
Eu sunt în proces de a identifica o persoană care să conducă acest minister. El este un minister strategic, după cum vedem, sectorul energetic este în atenția guvernului. Securitatea energetică, am observat, este și componentă a securității naționale și imediat ce identificăm un un ministru sau o ministră, vom vom nominaliza.
Da, mai vin alte întrebări de pe cu alt subiect, nu neapărat ăsta energetic: „Ce facem, domnule prim-ministru, cu dezinformarea de pe TikTok și Facebook, întreabă Oleg? În situația că Meta a anulat filtrele de cenzură și dezinformare, riscăm să ajungem în situația de la alegerile prezidențiale din România. Boții s-au activat deja”.
Eu vreau să rog, în primul rând, pe cei care înțeleg realitatea este să ne ajutăm reciproc și să informăm cetățenii care se lasă induși de în eroare de informațiile false. Guvernul, pe de altă parte, este întotdeauna gata să răspundă tuturor întrebărilor, să combată narațiunile false.
La fel, trebuie să facem un efort mai mare de comunicare, dar la fel, vreau să să rog să fim solidari și să ne informăm reciproc. Și eu îl rog pe fiecare, atunci când vede că un cetățean, un vecin, un membru al familiei, un prieten sau chiar un necunoscut operează cu informații false, să-l ajutăm să înțeleagă realitatea și să-l determinăm să nu le mai răspândească. Dar cel mai important, să aibă o gândire critică și să înțeleagă realitatea.
Domnule prim-ministru, am încercat să răspundem cam la la toate întrebările care le-am primit, inclusiv noi am mai selectat din comentarii din zilele trecute, un subiect de maximă actualitate. Noi vă mulțumim tare mult, eu în numele comentatorilor.
Și eu vă mulțumesc tuturor celor care și ne-au privit, dar mai ales celor care au pus întrebări.
Sănătate frumoasă și o seară frumoasă tuturor.
Seară frumoasă!
