Doamnelor și domnilor, stimați reprezentanți ai presei, bună ziua și bine ați venit la conferința de presă comună a președintei Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, și a președintelui României, domnul Nicușor Dan. Stimată doamnă președintă, aveți cuvântul.
[Maia Sandu] Stimate domnule președinte Nicușor Dan, bine ați venit la Chișinău. Permiteți-mi mai întâi să vă felicit din toată inima pentru victoria în alegerile prezidențiale.
Mă bucur că în fruntea României avem un partener ferm, un om care respectă Republica Moldova și ne este prieten. Azi suntem aici pentru că cetățenii noștri și-au adunat vot cu vot, matematic, puterea și au învins în fața unui pericol imens.
Avem de mers împreună pe un drum greu. Război în vecinătatea noastră, incertitudine, trei ani de atacuri cu rachete și agresiune cu tancuri împotriva Ucrainei.
Rusia a ales războiul și crima împotriva unei națiuni. O tragedie care ne amintește că pacea îți poate fi pur și simplu furată într-o noapte, că nu este un dat și că trebuie apărată zi de zi.
Acest război nu e doar cu arme. E și un război care ne intoxică mințile și sufletele, un război al manipulării, al dezinformării, al fricii și dezbinării.
E un atac sistematic asupra democrațiilor, asupra țărilor ca ale noastre, care aleg calea libertății. Un atac care exploatează și abuzează chiar principiile democratice pentru a submina democrația și unitatea din interior.
Este și o ofensivă împotriva celor care susțin Ucraina, menită să slăbească acest sprijin și în final să contribuie la slăbirea Uniunii Europene ca proiect de pace și prosperitate.
Atât Republica Moldova, cât și România știu ce înseamnă această amenințare. Am fost ținta unor atacuri grave, menite să ne slăbească și să ne dezbine, să ne rupă în tabere opuse, între adevăr și minciună, să ne erodeze încrederea unii în alții și să ne împiedice să construim împreună un viitor pașnic.
Dar noi rezistăm. Aici în Republica Moldova am câștigat alegerile prezidențiale, am câștigat referendumul, am fost alături de România în lupta sa.
Am demonstrat că știm să ne unim în momente de cumpănă. Știm să ne protejăm pacea și democrația, știm să ne apărăm votul. Pericolul nu a dispărut, dimpotrivă, se transformă, se adaptează și continuă să pândează, așteptând momentul potrivit să lovească din nou.
De aceea, trebuie să rămânem vigilenți. Să învățăm unii de la alții, să investim în educație, să fim uniți, să ne apărăm reciproc, ca parteneri, ca prieteni, ca frați și surori.
Istoria ne-a arătat, cu o durere greu de pus în cuvinte, ce se poate întâmpla atunci când nu reușim să ne apărăm de rău. Am fost despărțiți cu sârmă ghimpată, ni s-a interzis limba, părinții și bunicii noștri au fost deportați, familiile destrămate, iar cultura și tradițiile subminate.
Au fost vremuri în care oamenilor li se lua dreptul de a simți, de a vorbi, de a spera. Astăzi metodele Kremlinului sunt altele, dar scopul rămâne același: să nu avem încredere unii în alții, să ne urâm între noi, adică să ne distrugem, pentru că ura și neîncrederea nu au adus niciodată dezvoltare.
Dacă Moldova ar cădea pe mâna Rusiei, nu doar Chișinăul ar fi amenințat, ci și Bucureștiul și Odessa și Europa. Mai multe trupe rusești la Nistru, risc de destabilizare, insecuritate.
O Moldovă care rezistă înseamnă siguranța familiilor noastre. Înseamnă liniștea celor 1222 de km de graniță cu Ucraina, dar și a celor 684 de km de hotar cu România.
Adevărul e că nu am putea rezista singuri. Ucraina este scutul nostru și al vostru. Cât Ucraina luptă pentru libertatea sa, noi putem trăi în libertatea noastră.
De aceea, fiecare ajutor oferit Ucrainei este și un ajutor pentru Moldova. Pentru că fiecare zi în care Ucraina rezistă e o zi în care Moldova rămâne liberă.
Mulțumim României pentru sprijinul oferit Ucrainei. Este un sprijin care apără nu doar Ucraina, ci și Moldova și România. Dacă Rusia ar învinge în Ucraina, nu s-ar opri acolo.
Stimate domnule președinte, Republica Moldova și România construiesc un viitor comun prin proiecte concrete care aduc beneficii cetățenilor din ambele țări. Drumuri, poduri, linii electrice, rețele de gaz, toate finanțate cu sprijin european, toate menite să ne apropie: oameni, comunități, economii.
Energia este astăzi securitate. Finalizăm linia electrică Chișinău-Vulcănești, care ne va conecta de România. Mai urmează două linii electrice.
Din 2027 vom cumpăra gaze românești din Marea Neagră. Și ne dorim să mergem mai departe, să încheiem un contract de livrare de energie electrică din noile reactoare de la Cernavodă, odată ce acestea vor deveni operaționale.
Economiile noastre sunt deja legate într-un mod natural și sănătos. 1700 de companii românești investesc în Moldova. Dar și firmele din Moldova își găsesc locul în România.
Chiar mai multe, sunt în jur de 8000 de companii cu capital moldovenesc, cu o cifră de afaceri de peste 3 miliarde de euro, care asigură peste 20000 de locuri de muncă în România. Unele ajung chiar să lege continente, cum e o cursă aeriană operată de o companie moldovenească, care leagă Bucureștiul de New York.
Și turismul ne apropie. România a fost mereu o destinație dragă pentru cetățenii noștri, iar acum tot mai mulți români din dreapta Prutului descoperă Republica Moldova.
Anul trecut ne-au vizitat peste 45000 de turiști din România, adică aproape două treimi din toți vizitatorii. Oamenii vin acolo unde se simt bine, acolo unde se simt acasă.
Și totuși, cozile la vamă ne amintesc că mai avem de lucru. Am vorbit cu domnul președinte despre nevoia de a reduce timpii de așteptare la frontieră. Prutul trebuie să fie o punte, nu o piedică.
Am vorbit azi, mai mult ca oricând, despre viitorul nostru european. Republica Moldova este în mijlocul procesului de aderare la Uniunea Europeană. România a ales acest drum mai demult și a trăit schimbări semnificative spre un trai mai bun.
Oricât s-ar strădui unele voci ale Kremlinului să strige, vedem modernizarea României în toate domeniile, de la salarii și pensii mai mari, la autostrăzi, afaceri de succes, universități moderne și tot mai multe comunități prospere.
Pentru cei de dincolo de Prut care mai au îndoieli, uitați-vă la cât de vulnerabilă este Moldova tocmai pentru că a rămas în afara Uniunii Europene. Uitați-vă cât de mari sunt încă discrepanțele economice între cele două maluri.
Și nu le putem elimina decât împreună, în interiorul aceleiași familii europene, cu sprijinul fondurilor europene, așa cum s-a întâmplat în România. România ne este alături pe acest drum cu experiență, cu sprijin concret, dar mai ales cu o voce fermă la Bruxelles, o voce care ne apără interesele, care ne susține aspirațiile.
Pentru asta vă suntem recunoscători. Vă mulțumim că ne sprijiniți, că ne încurajați, că vorbiți în numele nostru acolo unde deocamdată noi nu avem încă un loc la masă.
Dar acel loc va veni și nu doar pentru că avem nevoie de sprijin, dar și pentru că avem ce oferi. Moldova poate contribui la o Europă mai sigură prin stabilitate la granițele Uniunii, prin securitate în regiunea Mării Negre, printr-o voce clară în fața amenințărilor venite din est.
Suntem pregătiți să susținem eforturile de protecție civilă, de menținere a păcii și de consolidare a valorilor europene. Moldova nu vine doar să primească, ci vine să contribuie, să fie parte dintr-o Europă mai puternică și mai unită, alături de România, așa cum este firesc.
Domnule președinte, faptul că ați ales să fiți aici la Chișinău la început de mandat are o mare însemnătate pentru noi. Este un semn de încredere și este o promisiune pentru viitor. Vă mulțumesc pentru asta.
Vă mulțumesc. Îl invit acum pe domnul președinte Nicușor Dan să ia cuvântul. Vă rog.
[Nicușor Dan] Stimată doamnă președinte, doamnelor și domnilor, e o mare bucurie să fiu azi la Chișinău. E prima mea vizită oficială bilaterală ca președinte al României și am ținut ca ea să fie aici.
Evident că avem o relație specială, de suflet. Prezența mea aici este o garanție a continuării sprijinului pe care România îl acordă Republicii Moldova.
Este un moment important pe care Republica Moldova îl trăiește, începutul procesului de aderare la Uniunea Europeană. Evident, împărtășim aceleași același set de valori și împreună avem aceleași aspirații.
Am discutat azi mai multe chestiuni concrete. Este nevoie să consolidăm relația bilaterală în toate domeniile pe care în care ea a început.
Vorbim, cum ați spus, de domeniul energetic, proiectele de interconectare. Vorbim de infrastructură pentru ca Republica Moldova să fie mai aproape de piața europeană, cea mai importantă.
Am vorbit de vamă, bineînțeles. Am vorbit de asemenea de necesitatea ca companiile românești să investească mai mult în Republica Moldova și de acel fond de garantare pe care România îl promite mediului privat de mai mult timp pentru asta.
De proiecte de comune de educație care să continue. În primul rând, cred că este foarte important să vă felicităm pentru determinarea în a reforma statul și în felul ăsta de a accede la Uniunea Europeană, o garanție și pentru prosperitate și pentru o predictibilitate instituțională și pentru securitatea însăși a Republicii Moldova.
Și așa cum am spus, România susține eforturile dumneavoastră atât în mod diplomatic, în raport cu partenerii noștri, cât și concret, în măsura în care pe anumite domenii este nevoie de expertiza noastră, asta însemnând și toate greșelile pe care le-am făcut de-a lungul timpului, sunt incluse în expertiză.
Cea mai mare amenințare a prezentului, evident, Federația Rusă. Dincolo de războiul din Ucraina, care generează insecuritate în toată zona, trebuie să fim foarte atenți și să avem mijloace comune de răspuns la războiul hibrid și am vorbit azi de colaborarea în această direcție.
Așa cum am spus, proiectul cel mai important al Republicii Moldova este aderarea la Uniunea Europeană. Aveți aici sprijinul nostru. Urmează o etapă importantă, 28 septembrie.
Sunt foarte optimist că, așa cum au făcut-o de câteva ori în perioada recentă, cetățenii Republicii Moldova vor avea spiritul civic necesar pentru a păstra direcția europeană pe care Republica Moldova și-a construit-o.
Închei prin a vă mulțumi pentru dialogul pe care l-am avut și pentru, în avans, pentru colaborarea viitoare. Și vă mulțumesc pentru primirea pe care ne-ați făcut-o și vă invit data viitoare la București.
Vă mulțumesc. Acum vom deschide sesiunea de întrebări și răspunsuri. Invit la microfon colegii de la Jurnal TV.
[Jurnal TV] Bună ziua, Călin Jucovschi, Jurnal TV. Domnule președinte Nicușor Dan, la învestirea din 26 mai ați spus că vămile și Autoritatea Națională pentru Cetățenie sunt unele dintre prioritățile dumneavoastră pentru relația cu Republica Moldova.
Am vrea să deschideți niște paranteze și să ne spuneți mai exact care sunt angajamentele dumneavoastră în acest sens și ce mai concret ați urma să întreprindeți pentru a reduce cozile la vamă și pentru debirocratizarea obținerii cetățeniei române. Iar pe dumneavoastră, doamna președinte Maia Sandu, aș vrea să vă rugăm să ne spuneți în ce măsură autoritățile de la Chișinău sunt dispuse să colaboreze mai strâns cu partea română pentru digitalizarea procedurilor vamale și crearea unui sistem comun de verificare a dosarelor de cetățenie. Vă mulțumesc.
[Nicușor Dan] Da, au trecut două săptămâni de atunci, mărturisesc că nu am aprofundat subiectul. Am discutat acum, există o comisie comună a autorităților românești pentru chestiunea vămilor și am discutat acum o jumătate de oră de a integra oficialii Republicii Moldova în aceste discuții pentru a fluidiza fluxurile din vamă.
De asemenea, deschiderea noastră pentru de asemenea ca oficialii Republicii Moldova să fie implicați în procesul de pe obținerea cetățeniei, pe care, mărturisesc că până la momentul acesta nu am informații suplimentare față de ce am spus atunci.
[Maia Sandu] Ne dorim să rezolvăm problema cât mai repede. Suntem deschiși pentru digitalizarea sistemului, mai ales că suntem în proces de aliniere la standardele Uniunii Europene și toate lucrurile pe care le facem pe sectorul de frontieră cu România, evident, trebuie să răspundă rigorilor Uniunii Europene. Deci există toată deschiderea și un mare interes din partea noastră să soluționăm problema cât mai repede.
Digi24, vă rog.
[Digi24] Bună ziua. Încă din campania prezidențială, domnul președinte al României a vorbit despre aceste proiecte bilaterale, mai ales din zona de transport, dar și de energie, pe care țara noastră și Republica Moldova ar trebui să le aibă și să le continue în perioada următoare.
Concret, aș vrea să vă întreb, doamna Maia Sandu, care sunt proiectele care necesită în perioada următoare urgent, inclusiv bani dinspre România. Iar domnule Nicușor Dan, pentru că ați avut și ieri o discuție cu liderii care urmează să creeze noul executiv, dacă aceste proiecte sunt luate în calcul în privința bugetului, dacă acele taxe despre care se vorbește se vorbește acum, inclusiv taxa pe tranzacțiile bancare și cele legate de impozitul progresiv vor rămâne în final și dacă toate acestea vor afecta banii pe care România urmează să îi investească în Republica Moldova. Mulțumesc.
A fost o întrebare.
[Maia Sandu] Mulțumesc. Pe partea energetică avem două linii de tensiune înaltă la care se lucrează. Este vorba despre Bălți-Suceava și a doua este Strășeni-Gutinaș.
Pe partea moldovenească finanțează Republica Moldova, pe partea română finanțează România și ne dorim ca aceste proiecte să le finalizăm în următorii doi-trei ani. Sunt importante, repet, pentru securitatea energetică a țării noastre.
Pe transport avem acest proiect important, podul Ungheni-Ungheni, podul un nou pod de la Sculeni, podul de la Albița și podul de la Oancea și sunt poduri care se vor construi cu fonduri europene. La fel, foarte importante pentru dezvoltarea economică, dar și în perspectiva proiectelor de reconstrucție a Ucrainei, pentru că dacă vom avea această infrastructură dezvoltată, atunci și companiile din România vor putea participa la mai multe proiecte de reconstrucție în Ucraina.
Și mai avem și deci proiecte de cale ferată care iarăși trebuie ajustate așa încât să să fim pregătiți pentru acest proiect proiect de reconstrucție.
[Nicușor Dan] Da, o să încerc să încep cu partea generală a întrebării dumneavoastră. Deci această comisie a partidelor care foarte probabil vor forma guvernarea are o ierarhie de priorități.
Mai întâi vorbește de tăierea unor cheltuieli inutile ale statului, după aceea vorbește de comasări de instituții, după care vorbește de reeșalonarea unor investiții, astfel încât sarcina lor să meargă dinspre 2025 către 2026 și abia în cele din urmă vorbește de eventuale creșteri de taxe. Dumneavoastră fiind incisivi și partea politică fiind permeabilă, povestea cu taxele a ajuns mai repede în opinia publică decât celelalte etape.
Dar asta este ordinea în care se lucrează și eu sper să ajungem cât mai puțin în partea de taxe. În ceea ce privește bugetul 2025 și investiții care sunt comune cu Republica Moldova, nu se pune problema de reeșalonare.
Mulțumim. Europa Liberă, vă rog.
[Europa Liberă] Bună ziua, Cristina Popușoi, Europa Liberă. Întrebarea mea va fi pentru domnul președinte Nicușor Dan.
Domnule Dan, președinta Maia Sandu și Partidul de guvernământ v-au sprijinit să câștigați într-un fel alegerile prezidențiale din România. Aș vrea să vă întreb dacă le veți întoarce sprijinul și favoarea într-un fel la alegerile parlamentare din această toamnă.
[Nicușor Dan] E adevărat și atât doamna președintă, Partidul PAS în turul doi, foarte mulți cetățeni ai Republicii Moldova, cetățeni români au votat pentru pentru mine neapărat, ci pentru o direcție previzibilă pro occidentală a României.
Și evident că eu, ca președinte al României, interesat de Republica Moldova, interesat de securitatea zonei în care trăim, inclusiv securitatea României din perspectiva asta, îmi doresc foarte, foarte mult ca direcția pro occidentală, pro europeană să câștige în Republica Moldova.
Mulțumim. Antena 1, vă rog.
[Antena 1] Bună ziua, pentru doamna președintă Maia Sandu. Ce așteptați concret de la București atunci când vorbim despre ingerințe rusești, în contextul în care se apropie alegerile în Republica Moldova în septembrie?
Și desigur, pentru președintele Nicușor Dan, o întrebare pe intern. Negocierile sunt în blocaj. Ați discutat ieri la Cotroceni mai bine de trei ore, astăzi liderii partidelor politice s-au întâlnit din nou la Guvern.
Sunteți în continuare convins că până la finalul acestei săptămâni veți desemna un premier, așa cum ați declarat anterior? Mulțumesc.
[Maia Sandu] Avem nevoie de sprijin ca să respingem atacurile cibernetice. Am avut parte de sprijin și în alegerile precedente și suntem siguri că și acum ne vom confrunta cu probleme. Știu că la București există o agenție europeană care este specializată pe această problemă.
Și de asemenea îmi doresc să avem o colaborare mai strânsă pe combaterea dezinformării, a propagandei, pentru că e o problemă și pentru Republica Moldova și pentru România și am discutat cu domnul președinte astăzi să să vedem cum putem lucra împreună mai bine.
[Nicușor Dan] Da, eu ce am spus acum câteva zile, am spus că este o posibilitate de semnare a primului ministru în această săptămână, o posibilitate care rămâne. Da, e o posibilitate, nu o promisiune. Pe de altă parte, după cum știți, am avut reprezentanții partidelor au avut discuții tehnice care au identificat, așa cum am răspuns colegei dumneavoastră, au identificat vreo 60-80 de măsuri posibile pentru reducerea deficitului, pe care le-au listat.
La unele s-a calculat impactul bugetar. Ieri a fost o discuție politică pe acest set de măsuri și pe celelalte care sunt cumva mult mai simplu de agreat pe domeniile corespunzând celorlalte ministere.
Și în urma discuției de ieri s-a considerat că este corect ca ele să să continue într-o formă în care să fie și reprezentantul politic, adică liderul de partid, și tehnicii pe partea economică, pentru ca politicul să să înțeleagă mai bine. Deci nu e un blocaj, e o discuție tehnică cu efecte, evident, care continuă azi și mâine.
Vă mulțumesc. Aici conferința de presă ia sfârșit. O zi frumoasă tuturor.
