Președintei Republicii Moldova, excelența sa, doamna Maia Sandu.
Thank you for that warm welcome.
Mulțumim pentru acest acest bun venit călduros. Stimați colegi, îi urăm bun venit președintei Republicii Moldova, doamna Maia Sandu. Este aici alături de noi încă o dată.
Dragă Maia, de mult timp ai fost o prietenă valoroasă pentru Parlamentul European și este o mare onoare să îți urăm bun venit din nou în casa Democrației Europene. Cu toții suntem adânc impresionați de hotărârea, curajul și angajamentul tău neclintit față de poporul moldovean.
Eforturile tale neobosite au dus Moldova pe calea integrării în Uniunea Europeană și pe calea democrației. Ești o inspirație pentru noi toți și un exemplu de leadership.
Moldova urmează să facă și alți pași pe calea integrării europene și să știi, dragă Maia, că acest Parlament te sprijină ferm și că noi împărtășim valorile democrației, păcii și statului de drept.
Creștem investițiile în viitorul Moldovei prin mecanismul pentru Moldova și așteptăm cu interes să deschidem negocierile de aderare ale Moldovei. Trăim vremuri dificile în Europa.
Libertăți care am crezut că sunt câștigate, iată sunt puse la încercare. Scade încrederea publicului în democrație, iar războiul Rusiei continuă în Ucraina. Dar, Europa este rezilientă și știu că împreună vom depăși această criză, vom fi mai puternici și mai uniți decât înainte.
Acum câteva săptămâni, liderii europeni s-au strâns la Chișinău și au dat dovadă de unitate. Au reafirmat sprijinul neclintit al Europei pentru viitorul european al Moldovei. Iar astăzi, în acest hemiciclu, suntem alături de tine.
Încă o dată, dragă președintă Sandu, dragă Maia, suntem uniți în sprijinul pentru Republica Moldova și pentru parcursul său european în vederea aderării. Aveți cuvântul.
Madam President.
Stimată doamnă președinte, dragă Roberta Mețula, stimați membri ai Parlamentului European, vă mulțumesc pentru invitație. Este o mare onoare pentru mine să vorbesc în numele poporului moldovenesc în această casă a democrației.
Astăzi, aș dori să mă concentrez pe amenințările crescânde la adresa democrațiilor noastre și să arăt cum putem să le apărăm împreună, pentru că nimeni nu se poate apăra singur. Și voi face asta prezentând povestea Moldovei, pentru că stabilitatea noastră este și stabilitatea voastră. Pacea noastră este și pacea europeană.
Pe 28 septembrie 2025, Moldova va organiza alegerile cele mai semnificative din istoria sa. Rezultatul alegerilor va arăta dacă ne consolidăm ca democrație stabilă pe calea către aderarea la UE, dacă suntem un vecin sigur pentru Ucraina și un furnizor de securitate pentru Uniune, sau dacă Rusia ne destabilizează, ne îndepărtează de Europa și ne transformă într-o amenințare la granița de sud-vest a Ucrainei și granița de est a Europei.
Doamnelor și domnilor, înainte să încep, vreau să amintesc un adevăr. Majoritatea democrațiilor dumneavoastră nu erau desăvârșite când ați intrat în această Uniune.
Ați luptat cu dictaturi, ați depășit greutăți economice și nici unul dintre voi n-a făcut asta de unul singur. Fiecare democrație reprezentată aici a fost construită, sprijinită și protejată cu ajutorul celorlalți.
Germania și Franța, devastate de război, au ales reconcilierea. Italia, Belgia, Olanda și Luxemburgul au pus fundația Europei, întâi fragilă, dar împreună puternică. Atunci când s-a alăturat Irlanda, solidaritatea a transformat proiectul european.
Danemarca a arătat că până și democrațiile consolidate aleg Uniunea ca să-și asigure viitorul. Apoi, a venit rândul Europei de Sud: Grecia, Spania, Portugalia, care abia ieșiseră din dictatură, aveau mai puțin de 10 ani. Democrațiile lor au fost adăpostite și consolidate în Uniune.
Austria, Finlanda și Suedia au urmat, țări neutre, care și-au întărit propria securitate și securitatea Europei. A venit apoi marele val de extindere în Europa Centrală și de Est: Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia, care abia ieșiseră din comunism de vreo 15 ani, dar care împreună au devenit mai puternice și mai prospere în interiorul UE.
Au intrat și Cipru și Malta, dovadă că nu există democrații prea mici; chiar și cele mici contează. Au urmat România și Bulgaria.
Romanian, Bulgaria followed.
Au urmat România și Bulgaria, la mai puțin de 20 de ani după ce au scăpat de trecutul socialist. Mai aveau încă mult de făcut la momentul acela, dar aderarea le-a conferit stabilitate și spațiu de dezvoltare. Croația, care era marcată de război, a găsit pace și securitate în această familie.
Iar astăzi, Moldova, Ucraina și Balcanii de Vest bat la ușă, dovadă vie că proiectul european prosperă, încă crește și încă asigură protecție. Atât Moldova, cât și Ucraina sunt gata să facă pasul către următoarea etapă de negocieri, într-un proces bazat pe merite, care reflectă progresele noastre.
Și ambele democrații vor fi mai sigure odată ce suntem înăuntrul Uniunii. De aceea spun că această Uniune nu este despre perfecțiune, ci despre protecție, protecția unor democrații fragile până când devin puternice. Și așa ar trebui să fie și astăzi.
Deoarece democrația nu e ceva ce se întâmplă automat, ci vine după greutăți și după sacrificii. Și, mai ales, vine cu sprijin din partea prietenilor. Aceasta este lecția Moldovei și este și avertismentul pe care îl lansează Moldova. Dacă democrația noastră nu poate fi protejată, atunci nicio democrație din Europa nu este în siguranță.
Stimați deputați, luna trecută am sărbătorit 34 de ani de independență. În ultimii 30 de ani, Moldova a construit o democrație vie. Fragilă, da, dar una care rezistă.
Am supraviețuit unui conflict separatist alimentat de Rusia, unui colaps economic, unui șantaj energetic, unor embargouri comerciale, până și unei fraude bancare care ne-a scuturat statul din temelii. Toate aceste crize ar fi putut să ne doboare, dar democrația a rezistat.
Atunci când democrația a fost primejduită, oamenii au protestat. Când oligarhii au încercat să captureze statul, am rezistat. Și când puterea s-a schimbat, s-a schimbat pașnic, la urne.
Spre deosebire de alte locuri din fosta Uniune Sovietică, Moldova nu a devenit o autocrație. Noi am păstrat pluralismul, am protejat alegerile libere și am rămas credincioși spiritului nostru de europeni.
În ultimele două decenii, Uniunea Europeană, împreună cu SUA, au fost un partener statornic. Ne-a ajutat să ne reformăm, să ne modernizăm și să construim instituții suficient de puternice pentru a rezista la presiuni. Ne-a dat moldovenilor speranță că locul nostru a fost și este în Europa.
Apoi a venit momentul 24 februarie 2022. Când Rusia a lansat invazia la scară în Ucraina, am știut că nu mai putem aștepta. Trebuia să ne punem în siguranță și am înțeles că, cu cât intrăm mai repede în Uniunea Europeană, acest proiect de pace care niciodată n-a văzut un război între membrii săi, cu atât mai sigure vor fi democrația și poporul nostru.
Iată de ce am cerut aderarea la doar câteva zile după ce tancurile rusești au apărut în vecinătatea noastră. Am obținut statutul de țară candidată și am deschis convorbirile în vederea aderării.
Nu cerem scurtături, ne facem temele. Dar pentru noi, aderarea nu este doar un proces tehnocrat. Este o cursă împotriva timpului, pentru că vrem să ne ancorăm democrația în interiorul Uniunii, acolo unde este protejată de cea mai mare amenințare cu care ne confruntăm: Rusia.
Ladies and gentlemen.
Doamnelor și domnilor, Moldova nu poate să fugă de geografia sa. Noi simțim brațul lung al agresiunii Rusiei. Avem o graniță de 1200 de km cu Ucraina, cea mai lungă graniță dintre toate țările reprezentate aici.
Motivul pentru care Moldova încă se bucură de pace astăzi este pentru că Ucraina rezistă. Ucrainenii se luptă pentru a-și apăra țara și libertatea, dar apără și Moldova. Lor le datorăm pacea noastră. Dar jertfa lor este și amintirea că pacea nu e niciodată garantată.
Iată de ce, parcursul nostru european nu este doar o chestiune de valori, este o chestiune de supraviețuire. Și tocmai pentru că am făcut mult progres pe această cale, Rusia și-a dezlănțuit tot arsenalul de atacuri hibride împotriva noastră.
Alegerile sunt câmpul de bătălie. Anul trecut, la alegerile prezidențiale și la referendumul care ar fi care era cu scopul de a înscrie aderarea la UE în Constituție, nivelul de ingerință a fost fără precedent, dar democrația a rezistat, iar moldovenii n-au cedat. Printr-un vot real, au învins atacurile politice ale Kremlinului, iar instituțiile au fost alături de ei. Au fost alerte, hotărâte și reziliente. Acum, următoarea luptă vor fi alegerile parlamentare la sfârșitul acestei luni.
Doamnelor și domnilor, am făcut față la multe presiuni din partea Moscovei în trecut. Independența noastră a fost obținută cu greu, prin greutăți economice, politice, fără a uita de un conflict pe teritoriul nostru, sprijinit de Rusia. Și când ne-am exprimat liber opțiunea, Moscova a luat contramăsuri. Ne-au tăiat gazul, ne-au interzis exporturile de vin și fructe, au creat zâzanie cu regiunea transnistreană.
Însă astăzi ne confruntăm cu un război hibrid la o scară nemai văzută înainte de invazia Ucrainei. Obiectivul Kremlinului este clar: să pună mâna pe Moldova prin inginerie electorală, s-o folosească împotriva Ucrainei și să facă din noi o platformă de lansare pentru atacuri hibride împotriva Uniunii Europene. De aceea aceste alegeri sunt deosebit de importante. Apărând alegerile, protejăm nu doar Moldova, ci și securitatea și stabilitatea în regiune.
Doamnelor și domnilor, ingerințele nu încep și nu se termină în ziua alegerilor. Încep cu luni înainte de alegeri și continuă mult după aceea. Ca un virus, această ingerință găsește cea mai mică fractură, cea mai mică fisură și lovește.
Abia ne-am revenit de după ingerința rusească de anul trecut, când în ianuarie ne-am trezit cu o criză a energiei artificial creată, menită să crească prețurile, să lase Transnistria în beznă și frig și să divizeze cetățenii de pe cele două maluri ale Nistrului. După care, problema banilor. Finanțări ilicite prin monede cripto, companii false, carduri preplătite.
Într-o singură zi, anul trecut, mai bine de 1 milion în numerar au fost interceptați la aeroportul din Chișinău. Instituțiile noastre estimează că, în cursul anului, Rusia a cheltuit echivalentul a 1% din PIB-ul Moldovei pentru a influența alegerile din 2024.
Acum, partidele sprijinite de Kremlin au primit noi fonduri, fonduri care cumpără influență și otrăvesc democrația. Anul trecut s-a mers chiar mai departe, ceva ce democrația noastră n-a mai cunoscut până atunci: un mecanism de cumpărare a voturilor. O bancă rusească, sancționată internațional, a deschis 138.000 de conturi pentru a modifica rezultatul votului cu plăți directe. Nu suntem mândri de asta, însă asta ne arată cum Rusia identifică vulnerabilitățile și cum le exploatează.
Democrația însăși a devenit o țintă. Marionetele Rusiei finanțează și proteste, organizate pe Telegram, cu transporturi aranjate și cu oameni momiți de promisiunea a mii de euro. Minciunile se răspândesc, email-uri false, chipurile venind de la instituții de stat. Filme deep fake cu politicieni, site-uri internaționale, chipurile, care se prezintă ca surse imparțiale de știri, dar care de fapt transmit propaganda Kremlinului.
Pe rețelele sociale, un think-tank românesc a descoperit că doar 100 de conturi, coordonate, într-o singură lună, au postat videouri cu 13 milioane de vizionări. Comentariile sunt mii de rânduri luate copy-paste, care înseamnă manipulare, nu o dezbatere reală. Atacurile cibernetice au vizat serviciile guvernamentale. Anul trecut, serviciul poștal a fost atacat, pentru că poștașii duc pensiile acolo unde nu există acces direct la o bancă.
Campanii de phishing împotriva oficialilor de stat. Religia a fost transformată în armă. Grupurile infracționale, recrutate pentru sabotaj și intimidare. Un judecător care a judecat recent un caz de corupție a fost amenințat cu moartea. Diaspora e vizată de campanii online menite a crea fracturi între familiile din străinătate și cele de acasă.
14 centre de votare din Europa au fost amenințate cu bomba anul trecut, pentru a perturba votul. În Găgăuzia, minciuni circulă că autonomia regiunii e amenințată. În Transnistria, apelurile la mai multe centre de vot sunt doar o tactică de a fabrica votanți ficționali, dincolo de numărul populației de acolo. Asta se întâmplă acum.
E un efort coordonat, menit a copleși instituțiile statului nostru și pentru a ne forța resursele la limită. Vorbim de sute de milioane de euro, bani murdari, și totul amplificat de propagandă. Trei trăsături sunt deosebit de amenințătoare: lucrurile se schimbă constant, noi canale de finanțare, noi trucuri, noi discursuri de dezinformare. Operează pe plan digital: plăți pe Telegram, minciuni pe TikTok, deep fakes pe Facebook și Instagram. Mai bine de 80% din conținutul toxic de pe TikTok e generat de AI.
Și în al treilea rând, exploatează democrația însăși. Libertatea de religie devine propagandă. Libertatea de asociere devine protest plătit. Aceeași libertate de asociere, partide create peste noapte, care sprijinite de Kremlin, și fluxuri de capital, bani iliciți care finanțează activități politice. Nu e doar povestea Moldovei.
Scheme cripto testate în Chișinău, acum sunt folosite la eludarea sancțiunilor europene și la finanțarea mașinii de război rusești. Mecanisme de cumpărare a votului, testate în Moldova, au apărut și în alte părți. Amenințările false cu bomba, prima dată încercate pe noi, au perturbat deja alegeri în alte țări. Moldova e poligonul de testare, dar ținta e Europa.
Onorați membri, cu asta ajung la esența amenințării noastre de astăzi: apărarea democrației, cu toate puterile și împreună. Amenințările cu care ne confruntăm sunt rapide, acute și mai puțin vizibile. Dacă amenințările sunt noi, și reacția noastră trebuie să fie una novatoare.
Prea des, confruntăm pericolele secolului 21 cu instrumente concepute în trecut. Însă războiul, iată, s-a întors în Europa și noi, Europa, trebuie să ne regândim strategia de apărare a democrației. Războiul rece ne-a învățat o serie de lecții. Democrațiile fragile au fost protejate de o economie solidă. Planul Marshall a reconstruit economii zdrobite de război.
În lupta ideologică, au fost protejate. Radio Europa Liberă a demascat sărăcia și reprimarea care se ascundeau în spatele fațadei dictaturilor. Și au supraviețuit pentru că cetățenii au știut că libertatea nu e dată de la sine, ci trebuie apărată și păstrată. De spiritul acela avem nevoie și astăzi. Moldova știe asta, nu din teorie, ci din experiență directă. Pe frontul democrației, noi am învățat ce funcționează și ce nu funcționează. Acestea sunt lecțiile noastre.
În primul și în primul rând, tăierea finanțării ilicite și protejarea alegerilor. Banii murdari sunt temelia influenței maligne din afară. Dacă nu tăiem această finanțare, orice altă măsură de apărare e subminată. Alegerile în special trebuie protejate din acest punct de vedere. Observarea alegerilor trebuie să meargă dincolo de stațiile de votare, de centrele de vot: monitorizarea banilor, monitorizarea manipulării pe platforme, expunerea influenței mascate.
În al doilea rând, reziliența. Asta înseamnă securitate energetică, infrastructură interconectată și integrarea piețelor, pentru ca nicio democrație să nu poată fi șantajată. Însă reziliența înseamnă o democrație care funcționează și care oferă: locuri de muncă, justiție, oportunități.
În al treilea rând, implicarea cetățenilor și victoria în lupta ideologică. Chiar și când democrația face ce trebuie să facă, oamenii trebuie să fie implicați direct, cu informare clară, media liberă, dezbatere deschisă și cu demascarea autocrațiilor.
În al patrulea rând, întărirea descurajării și coordonării. Agresiunea trebuie să fie prea costisitoare pentru făptași, cu măsuri de apărare mai solide, informații clare și capabilități de contracarare a atacurilor cibernetice. Amenințările hibride se prevalează de orice slăbiciune, deci Europa trebuie să fie unită și să acționeze mai rapid.
Și în al cincilea rând, integrare și inovare. Țările candidate trebuie să fie parte a apărării democrației. Nimeni nu e în siguranță până când toată lumea nu e în siguranță. Planul Marshall și Radio Europa Liberă au fost create în trecut în acest scop, dar astăzi avem nevoie de noi instrumente: instrumente rapide de analiză digitală, etichetare AI, măsuri contra atacurilor cibernetice, noi metode de a implica pe cetățeni.
Așa a rezistat Europa până acum: adaptându-se, reconstruindu-se, transformând vulnerabilitatea în putere, în forță, protejând democrațiile fragile până când acestea au devenit puternice. Nu putem apăra democrațiile decât cu fermitate și cu unitate. Onorați membri, Moldova nu e singură atunci când încearcă să-și protejeze democrația. Uniunea Europeană a fost alături de noi, financiar, tehnic și politic, și pentru asta vă suntem profund recunoscători.
Această solidaritate ne întărește capacitatea de a proteja democrația acasă, permițându-ne în același timp să contribuim la securitatea comună a Europei. În același timp, Moldova a învățat foarte multe în materie de contracarare a amenințărilor hibride. Suntem gata să vă împărtășim această experiență, pentru că Moldova deja gândește ca un membru al Uniunii Europene, acționează ca un membru al Uniunii Europene și asta o face parte a securității Europei.
Doamnelor și domnilor, dați-mi voie acum, din această casă a democrației europene, să mă adresez propriului meu popor, în ajunul unei alegeri decisive.
Mândri că am construit o democrație vie și am păstrat-o timp de trei decenii, chiar și atunci când unii au vrut să o distrugă. Am trecut prin multe încercări și am rezistat. Și de fiecare dată am ieșit mai puternici. Astăzi, însă, independența și pacea noastră sunt din nou puse la încercare.
Ingerințe în alegerile noastre, finanțări ilegale din afară, campanii de minciuni, atacuri cibernetice, proteste plătite, tactici de a semăna ură între oameni. Acestea sunt metodele prin care se încearcă oprirea Moldovei din drumul ei european.
Depinde de noi dacă aceste presiuni vor reuși să ne oprească sau, dimpotrivă, ne vor face mai uniți și mai hotărâți. Anul trecut am arătat lumii întregi că putem sta drepți prin vot în fața unor forțe mult mai mari. Acum trebuie să facem pasul decisiv, să alegem un Parlament care să ducă Moldova în Uniunea Europeană.
Aceasta este responsabilitatea noastră. Viitorul Moldovei depinde de curajul și unitatea cu care vom merge la vot.
Honorable members, I thank you for giving me
Onorați membri, vă mulțumesc că mi-ați dat posibilitatea să vă vorbesc astăzi și pentru că sunteți alături de Moldova pe calea noastră europeană.
Moldova este România! Moldova
