Reuniunea Teatrelor Naționale Românești aniversează un deceniu de existență sub semnul unei lumi libere

Chișinău, 10 septembrie 2025 – Cea de-a zecea ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale Românești a fost lansată oficial astăzi, în cadrul unei conferințe de presă la care au participat miniștrii Culturii din Republica Moldova și România, alături de directori de teatru și reprezentanți ai instituțiilor culturale. Evenimentul, desfășurat sub sloganul „Scena unei lumi libere”, marchează un deceniu de colaborare culturală intensă și subliniază rolul artei ca pilon al democrației și al rezilienței într-un context regional complex.

Ediția aniversară, aflată sub înaltul patronaj al Președintelui Republicii Moldova și al Președintelui României, se va desfășura la Chișinău și, pentru prima dată, se va extinde în orașele Cahul și Bălți. Programul include 45 de evenimente, de la spectacole de teatru și audiții radiofonice, la lansări de carte, conferințe și expoziții, consolidând statutul reuniunii ca un regal teatral și o platformă esențială de diplomație culturală.

Petru Hadârcă, directorul general al Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, a deschis evenimentul, evocând parcursul festivalului. „Nu în zadar sloganul ediției a zecea este «Scena unei lumi libere». Noi tot timpul am fost impuși să luptăm pentru această libertate. În acest an, vom avea un alt examen unde va trebui să luptăm pentru această libertate, să nu ajungem ca și vecinii noștri ucraineni”, a declarat acesta, subliniind miza culturală și socială a reuniunii.

Ministrul Culturii din Republica Moldova, Sergiu Prodan, a salutat continuitatea proiectului, considerându-l un gest de solidaritate și unitate. „Deja este o tradiție, deja putem spune că este o maturitate a acestui for, iar importanța lui este greu de supraestimat. Pentru noi este și un semn de susținere și solidaritate. Vă mulțumim din suflet, mulțumim artiștilor care sunt prezenți aici și ne vor bucura prin arta pe care o vor etala în scenă”, a afirmat ministrul Prodan.

Sprijinul consistent din partea României a fost un punct central al discuțiilor. Ministrul Culturii din România, András István Demeter, a accentuat că susținerea financiară a evenimentului, în pofida unui context bugetar dificil, a fost o prioritate. „Puteam oare să nu găsesc o soluție, indiferent de situația în care ne aflăm? Nu aveam nicio scuză. Astăzi, poate mai mult ca oricând, este nevoie să arătăm încă o dată că teatrul, prin puterea sa de a aduna comunități, reușește să schimbe lumea”, a menționat oficialul român.

Programul ediției din acest an aduce în fața publicului producții de la teatre consacrate, precum Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu sau Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași, dar și nume noi în cadrul reuniunii, precum Teatrul Maghiar de Stat din Cluj și Teatrul de Stat din Constanța. O componentă importantă o reprezintă prezența Teatrului Național Radiofonic, care va oferi publicului audiții ale unor spectacole de referință.

Senatorul Augustin Niculescu-Țigârlaș, președintele Comisiei pentru cultură și media din Senatul României, a evocat puterea emoțională a teatrului de a uni și a inspira. „Într-o piesă de teatru, chiar dacă plângi în timpul ei, la sfârșit sala se ridică și aplaudă. Acesta este simbolul cel mai important al teatrului. Indiferent de suferință, la sfârșit ne ridicăm și trăim acel moment de fericire al artei”, a punctat senatorul.

La rândul său, președintele Institutului Cultural Român, Liviu Jicman, a subliniat dimensiunea internațională a evenimentului. „Acest program este o confirmare, o certitudine și o obligație morală pentru noi toți să îl ducem mai departe. Ne dorim să confirmăm acest program ca fiind o scenă, poate cea mai importantă scenă a teatrului românesc, pentru un public internațional”, a concluzionat acesta.

Reuniunea Teatrelor Naționale Românești continuă să fie un spațiu vital pentru dialogul artistic și consolidarea legăturilor culturale în spațiul limbii române, demonstrând an de an că scena rămâne un bastion al libertății de expresie și al valorilor europene comune.