Procurorul General dezvăluie un război hibrid împotriva României; fostul candidat la președinție Călin Georgescu și alți 21 de inculpați, trimiși în judecată
București, 16 septembrie 2025 – Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, trimiterea în judecată a 22 de inculpați, inclusiv a fostului candidat independent la alegerile prezidențiale din 2024, Călin Georgescu, pentru săvârșirea unor infracțiuni contra ordinii constituționale. Anunțul a fost făcut în contextul prezentării concluziilor unei ample anchete privind campaniile de război hibrid care au vizat România, coordonate de actori cu legături în Federația Rusă.
Dosarul, înaintat astăzi Curții de Apel București, vizează acuzații de tentativă la săvârșirea de acțiuni împotriva ordinii constituționale, instigare publică și, pentru unii dintre inculpați, nerespectarea regimului armelor și munițiilor. Ancheta a scos la iveală o infrastructură complexă de dezinformare și influențare, creată pentru a manipula opinia publică, a destabiliza autoritățile și a reduce coeziunea socială, în special în preajma scrutinului electoral din toamna anului 2024.
„România a fost ținta predilectă a unor campanii ample, hibride, în contextul scrutinelor electorale din anul 2024. Actorii ostili au urmărit modelarea continuă a opiniei publice, destabilizarea capacității de decizie a autorităților și diluarea gradului de coeziune la nivelul populației”, a declarat Procurorul General. „Prin comparație cu războiul tradițional, războiul hibrid este mult mai insidios, mult mai perfid, dar cu rezultate de influențare a modului de derulare a vieții social-economice a unui stat mult mai ample.”
Potrivit anchetatorilor, campania lansată în spațiul românesc s-a manifestat prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice și campanii de micro-targetare a populației prin dezinformare. Investigațiile au relevat că în spatele atacurilor cibernetice care au vizat infrastructuri critice, precum aeroporturi sau instituții guvernamentale, s-au aflat grupuri de hackeri pro-ruse. De asemenea, a fost menționat cazul cetățeanului columbian arestat pentru că plănuia aruncarea în aer a unor obiective industriale, acțiune coordonată de un contact din Rusia și similară cu alte incidente petrecute în state din Europa de Est.
Un pilon central al acestui război hibrid l-a constituit campania de dezinformare, care a utilizat o rețea de peste 2.000 de pagini de Facebook, site-uri clonă (metoda „Doppelgänger”) și conturi false pentru a disemina narative create cu inteligență artificială. Acestea au fost concepute pentru a exploata vulnerabilitățile publicului românesc, fiind grupate în patru teme principale: identitar-nostalgic, conspiraționist, religie și spiritualitate, și medicină alternativă.
„Pe acest palier s-a evidențiat caracterul ofensiv al agresiunilor hibride ce au vizat România, care au exploatat, pe de o parte, vulnerabilitățile audiențelor naționale, atât prin utilizarea versatilă a platformelor sociale, cât și prin tehnici de inginerie socială care au vizat segmentarea populației în vederea livrării ulterioare a unor mesaje personalizate”, a subliniat Procurorul General.
Ancheta a demonstrat că această infrastructură a fost folosită pentru a amplifica artificial, prin intermediul a zeci de mii de boți, popularitatea fostului candidat independent, hashtag-uri asociate acestuia ajungând în topurile mondiale de vizualizări pe platforme precum TikTok. După primul tur al alegerilor, activitatea acestei rețele a scăzut brusc, însă infrastructura a rămas activă, fiind utilizată ulterior în alte campanii de panică și dezinformare, precum cea privind boicotarea unor supermarketuri în februarie 2025.
Procurorul General a avertizat că amenințarea rămâne prezentă și a subliniat importanța conștientizării publice. „Această infrastructură informațională a fost creată și activată pentru a cultiva sentimente anti-sistem. Adaptabilitatea sa permite modelarea unei percepții negative, exploatabilă în contexte care ar putea genera efecte în favoarea actorului străin, fie că vorbim de procese electorale viitoare, de crize de ordine publică, crize politice, economice sau de altă natură.”
