Curtea Constituțională a decis asupra mandatelor judecătorilor și a legii privind măsurile restrictive internaționale
Chișinău, 18 septembrie 2025 – Președintele Curții Constituționale a Republicii Moldova, Domnica Manole, a susținut astăzi un briefing de presă în care a prezentat argumentele din spatele unor decizii recente de inadmisibilitate. Curtea a stabilit că posibilitatea ca un judecător constituțional să dețină două mandate nu contravine Legii Fundamentale și a respins o serie de excepții de neconstituționalitate vizând legea privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale, calificând includerea pe liste drept o măsură preventivă, nu o sancțiune penală.
Într-o decizie luată recent, Curtea a analizat o sesizare depusă în luna august de un deputat din Parlament, care contesta constituționalitatea normei din noua lege a Curții Constituționale ce permite unui judecător să dețină funcția pe durata a două mandate. Autorul sesizării a susținut că această prevedere afectează independența judecătorilor și a solicitat, de asemenea, constatarea unor omisiuni legislative, precum lipsa unui concurs public unic pentru selectarea judecătorilor sau a unei proceduri de vetting obligatorii.
Curtea a reținut că Legea Fundamentală stabilește un mandat de șase ani, fără a impune o limitare expresă a numărului de mandate. „Atunci când Constituția stabilește că judecătorii constituționali sunt numiți pentru un mandat de șase ani, ea are în vedere că durata unui mandat nu poate depăși șase ani, nu și numărul maxim de mandate”, a explicat Domnica Manole. Aceasta a adăugat că, spre deosebire de alte funcții publice unde limitarea la un singur mandat este prevăzută explicit, „în cazul judecătorilor constituționali, nu există o astfel de interdicție”. Curtea a mai notat că autorul sesizării nu a argumentat concret modul în care un al doilea mandat ar afecta independența judecătorilor, declarând sesizarea ca fiind inadmisibilă.
Referitor la omisiunile legislative invocate, Curtea a constatat că obligația de a reglementa proceduri precum crearea unei comisii independente de selecție sau un concurs public nu decurge din Constituție, care atribuie prerogativa numirii judecătorilor exclusiv Parlamentului, Guvernului și Consiliului Superior al Magistraturii. În privința afilierii politice, s-a menționat că legislația deja conține mecanisme clare. „Legislația Republicii Moldova le interzice judecătorilor constituționali să fie membri de partid sau să desfășoare activități politice pe durata mandatului. Curtea a reținut că legea conține mecanisme capabile să întrerupă eventualele legături ale judecătorilor constituționali cu partidele politice”, a precizat președintele Curții.
De asemenea, Curtea a declarat inadmisibil un grup de excepții de neconstituționalitate care vizau Legea privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale. Autorii au contestat criteriile și procedurile prin care Serviciul de Informații și Securitate (SIS) poate include persoane fizice sau juridice pe lista persoanelor asociate subiecților sancțiunilor internaționale, invocând încălcarea unor drepturi fundamentale.
În motivarea sa, Curtea a făcut o distincție clară între o măsură preventivă și o acuzație penală. „Curtea a subliniat că includerea pe listă nu echivalează cu o acuzație penală sau cu o sancțiune, ci reprezintă o măsură preventivă de securitate”, a declarat Domnica Manole. S-a arătat că persoanele vizate au avut posibilitatea de a contesta ordinele SIS în instanțele de judecată, ceea ce demonstrează că dreptul la un proces echitabil este asigurat. Curtea a concluzionat că autorii excepțiilor nu au prezentat argumente de rigoare care să demonstreze modul în care normele contestate le-au afectat drepturile, simpla enumerare a unor articole din Constituție nefiind suficientă pentru o analiză pe fond.
Despre Curtea Constituțională a Republicii Moldova
Curtea Constituțională este unica autoritate de jurisdicție constituțională în Republica Moldova. Aceasta garantează supremația Constituției, asigură realizarea principiului separației puterilor în stat și veghează la respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
