Auditul Curții de Conturi relevă deficiențe majore în recuperarea datoriilor de la companiile insolvabile: miliarde de lei anulate și întârzieri în procesele judiciare

Chișinău, 4 decembrie 2025 – Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a examinat astăzi Raportul de audit al conformității asupra onorării obligațiilor față de bugetul public național de către agenții economici aflați în proces de insolvabilitate. Ședința a scos la lumină probleme sistemice grave în gestionarea creanțelor bugetare, inclusiv anularea unor datorii de miliarde de lei, lipsa de coordonare între instituțiile statului și tergiversarea procedurilor judiciare, factori care diminuează drastic șansele de recuperare a banilor publici.

Misiunea de audit, care a cuprins perioada 2023 – primul semestru al anului 2025, a avut ca scop evaluarea modului în care Serviciul Fiscal de Stat (SFS), Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) și alți actori implicați gestionează recuperarea datoriilor de la agenții economici intrați în incapacitate de plată.

Potrivit raportului prezentat de Elena Cebotari, auditoare publică principală în cadrul Direcției Generale de Audit III, procesul de recuperare a creanțelor este unul complex și puternic afectat de deficiențe organizatorice, procedurale și interinstituționale. Datele relevă că, în perioada auditată, interesele SFS privind recuperarea creanțelor au fost reprezentate în peste 3.000 de proceduri de insolvabilitate, fiind validate creanțe bugetare de circa 9 miliarde de lei. Cu toate acestea, rezultatele sunt alarmante: peste 1.700 de agenți economici au fost lichidați, iar creanța bugetară în sumă de 2,4 miliarde de lei a fost anulată.

„Auditul a identificat identificarea tardivă a debitorilor care prezintă semne de insolvabilitate, cauzată de o monitorizare insuficientă a situației fiscale a contribuabililor și neîntreprinderea acțiunilor prompte. Această situație afectează procesul de gestionare a creanțelor fiscale și reduce potențialul de încasare a acestora la buget”, a declarat Elena Cebotari în timpul prezentării constatărilor.

Un aspect critic evidențiat în cadrul ședinței vizează nerespectarea termenelor legale în instanțele de judecată. Auditorii au constatat extinderi semnificative ale termenelor pentru examinarea cererilor introductive (până la 510 zile) și pentru validarea creanțelor (până la 823 de zile). Aceste întârzieri, generate adesea de cereri de recuzare sau amânări repetate, compromit valorificarea activelor debitorilor și includerea lor în masa credală, generând incertitudini și diminuând gradul de recuperare a sumelor datorate bugetului.

De asemenea, auditul a scos în evidență lipsa unui registru funcțional și transparent al cauzelor de insolvabilitate, fapt ce a generat întârzieri în publicarea hotărârilor de intentare a procedurilor. Doar 21 din 200 de hotărâri analizate au fost publicate în termen, ceea ce afectează transparența și capacitatea creditorilor de a reacționa prompt.

Raportul a semnalat și discrepanțe majore între datele deținute de SFS și cele ale CNAS. Analiza a arătat neconcordanțe privind numărul contribuabililor și sumele creanțelor, cauzate de lipsa unei comunicări eficiente și a schimbului de date operativ între cele două instituții.

„Aceste divergențe denotă că informațiile deținute de cele două entități nu sunt armonizate și nu reflectă aceeași situație privind numărul contribuabililor și valoarea creanțelor luate la evidență specială. Riscul este ca unele creanțe aferente bugetului asigurărilor sociale de stat să nu fie înaintate, validate sau recuperate în termen”, se arată în concluziile raportului.

Reprezentanții Ministerului Justiției, prezenți la ședință, au recunoscut necesitatea digitalizării și a creării unui sistem automatizat de gestionare a cauzelor de insolvabilitate, menționând că se lucrează la un proiect de concept în acest sens, care ar urma să fie lansat până la finele anului 2026. Totodată, Serviciul Fiscal de Stat și CNAS și-au exprimat deschiderea pentru implementarea recomandărilor auditorilor în vederea consolidării mecanismelor de cooperare și eficientizare a proceselor interne.

Curtea de Conturi a înaintat o serie de recomandări menite să remedieze neregulile constatate, punând accent pe necesitatea consolidării disciplinei instituționale, a digitalizării proceselor și a ajustării cadrului normativ pentru a asigura o protecție mai bună a intereselor financiare ale statului.