Forumul de integrare europeană 2025: Republica Moldova își reafirmă obiectivul de aderare la UE până în 2030
CHIȘINĂU, 5 decembrie 2025 – Progresele semnificative înregistrate de Republica Moldova în procesul de armonizare a legislației naționale cu acquis-ul comunitar, precum și provocările de securitate și economice în contextul negocierilor de aderare, au constituit temele centrale ale Forumului de Integrare Europeană a Republicii Moldova 2025. Evenimentul, desfășurat vineri la Chișinău, a reunit oficiali guvernamentali, reprezentanți ai Parlamentului European, diplomați și experți din societatea civilă pentru a evalua stadiul actual al reformelor și pentru a trasa prioritățile strategice în vederea atingerii obiectivului național de aderare la Uniunea Europeană până în anul 2030.
Evenimentul, organizat de Fundația Friedrich Ebert, Fundația Soros Moldova, Asociația pentru Politică Externă și Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), a servit drept platformă de dezbatere privind viteza și calitatea reformelor implementate. Participanții au subliniat că procesul de integrare a trecut de la o etapă declarativă la una tehnică și profund transformatoare, marcată de finalizarea cu succes a procesului de „screening” bilateral.
În deschiderea forumului, reprezentanții organizatorilor au evidențiat importanța istorică a momentului. Felix Hett, reprezentantul Fundației Friedrich Ebert, a punctat necesitatea avansării reformelor în justiție și economie, în timp ce Daniela de la Fundația Soros Moldova a subliniat că integrarea europeană reprezintă „o alegere clară și fermă a cetățenilor”, validată prin participare civică.
Un mesaj puternic de susținere a venit din partea lui Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European. Într-o intervenție video, oficialul european a reconfirmat angajamentul ferm al forului legislativ european pentru parcursul Moldovei, menționând deschiderea unui birou al Parlamentului European la Chișinău ca un semnal instituțional clar.
„Parlamentul European rămâne ferm angajat să sprijine Republica Moldova în deschiderea rapidă a tuturor clusterelor de negociere. Republica Moldova a demonstrat capacitate, voință și rezultate. Europa va răspunde cu aceeași hotărâre. Planul de Creștere, un pachet de 1,9 miliarde de euro lansat de Comisia Europeană, nu vorbește doar despre fonduri, ci despre proiecte care trebuie să schimbe viața oamenilor: spitale regionale, modernizarea infrastructurii și accesul la zona unică de plăți în euro”, a declarat Victor Negrescu.
Din perspectiva executivului de la Chișinău, Ghenadie Marian, șeful Biroului pentru Integrare Europeană, a prezentat o evaluare tehnică a ultimelor 15 luni, perioadă dominată de exercițiul complex de screening al legislației. Oficialul a precizat că ritmul de pregătire al Republicii Moldova este unul dintre cele mai accelerate dintre statele candidate.
„Raportul de extindere publicat recent a consemnat progrese semnificative. Suntem recordmeni în rândul țărilor candidate la nivel de creștere anuală a gradului de pregătire. Obiectivul nostru rămâne ca, până în 2028, să fim pregătiți pentru închiderea capitolelor de negociere, astfel încât aderarea propriu-zisă să fie posibilă în 2030. Totuși, etapa tehnică trebuie dublată de o implementare consecventă și de continuitate administrativă”, a explicat Ghenadie Marian.
Discuțiile din cadrul panelurilor au abordat și necesitatea consolidării capacităților administrative și a coeziunii sociale. Mate Csicsai, reprezentant al Delegației UE, a remarcat că reformele anticorupție și cele din justiție sunt conduse în primul rând de cererea internă a societății moldovenești, nu doar de condiționalitățile Bruxelles-ului. În același timp, Liliana Palihovici, co-președinta Platformei Societății Civile, a atras atenția asupra importanței comunicării strategice pentru a combate dezinformarea și a explica beneficiile concrete ale integrării fiecărui cetățean, indiferent de regiune sau etnie.
Forumul a concluzionat că, deși Republica Moldova se confruntă cu provocări majore, inclusiv cele generate de războiul de la graniță și de tentativele de destabilizare hibridă, direcția europeană rămâne singura opțiune viabilă pentru securitatea și prosperitatea țării. Consensul general a fost că succesul acestui parcurs depinde de menținerea ritmului reformelor, de unitatea politică și de o comunicare eficientă care să asigure sprijinul continuu al populației.
