Forumul Mass-Media 2025: Experții și autoritățile analizează impactul manipulării externe asupra proceselor electorale din Moldova
Chișinău, 8 decembrie 2025 – Provocările majore cu care se confruntă democrația din Republica Moldova, în contextul unui război hibrid intens și al ingerințelor externe maligne, au constituit subiectul central al dezbaterii din cadrul Forumului Mass-Media 2025. Evenimentul a reunit reprezentanți ai instituțiilor statului, experți din societatea civilă și jurnaliști de investigație pentru a analiza lecțiile învățate în urma recentelor cicluri electorale și a identifica soluții viabile pentru securizarea spațiului informațional.
În deschiderea panelului „Reflectarea alegerilor în contextul influențelor externe maligne”, a fost prezentată o radiografie complexă a vulnerabilităților sistemice ale statului. Polina Panainte, directoare adjunctă a Asociației ADEPT, a expus concluziile unui raport realizat în baza metodologiei „International IDEA”, care a identificat 22 de factori ce favorizează interferențele străine. Studiul relevă o realitate duală: o societate prinsă între reziliență și vulnerabilitate, unde reformele instituționale coexistă cu deficiențe structurale persistente.
„Republica Moldova a înregistrat progrese în limitarea influenței mijloacelor mass-media controlate din exterior și a consolidat capacitățile Comisiei Electorale Centrale. Totuși, ne confruntăm cu o încredere cronic scăzută a publicului în instituțiile democratice și un sistem de partide politice fragil. Cetățenii se confruntă zilnic cu presiuni socio-economice care le sporesc susceptibilitatea la manipulare, iar spațiul online insuficient reglementat rămâne un teren fertil pentru actori ostili”, a declarat Polina Panainte.
Reprezentanții autorităților de reglementare au subliniat discrepanța majoră dintre mediul media tradițional, strict reglementat, și anarhia din spațiul digital. Pavel Postică, vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), a punctat eforturile instituției de a colabora cu platformele internaționale precum Meta, Google și TikTok pentru a asigura transparența finanțării politice, recunoscând însă limitările actuale.
„Trebuie să recunoaștem existența unui dezechilibru. În timp ce presa tradițională operează sub un cadru legal strict, în mediul online ne confruntăm cu o lipsă de bariere care favorizează actorii ce nu respectă regulile jocului democratic. Deși partidele au raportat oficial cheltuielile pe platformele de socializare, fluxurile financiare ilicite și campaniile de dezinformare coordonate din umbră rămân o provocare majoră pentru integritatea procesului electoral”, a precizat Pavel Postică.
Discuțiile au scos în evidență și natura sofisticată a atacurilor informaționale coordonate de actori externi. Ana Revenco, directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, a explicat că Federația Rusă a construit o infrastructură complexă menită să divizeze societatea moldovenească, exploatând lipsa de coeziune socială și polarizarea existentă.
„Nu vorbim doar despre știri false, ci despre o infrastructură informațională industrială, construită pe cinci vectori, menită să creeze o realitate paralelă. Această mașinărie împarte lumea în 'alb și negru', exploatând fricile și incertitudinile oamenilor. Răspunsul nostru nu poate fi doar unul reactiv sau legislativ; este nevoie de o construcție a coeziunii sociale care nu se poate realiza peste noapte”, a subliniat Ana Revenco.
Jurnaliștii de investigație prezenți la dezbatere au descris dificultățile operaționale într-un mediu saturat de propagandă finanțată cu bugete exorbitante. Victor Moșneag, redactor-șef la Ziarul de Gardă, și Mariana Rață, senior editor la TV8, au vorbit despre asaltul asupra presei independente, care include nu doar competiția neloială cu conținutul manipulat, ci și atacuri directe și hărțuire juridică.
„Ne aflăm într-o luptă inegală. În timp ce redacțiile independente se luptă pentru resurse de supraviețuire, campaniile de dezinformare beneficiază de finanțări masive pentru promovare pe rețelele sociale. Mai mult, jurnaliștii care demască schemele de corupție electorală devin ținta unor campanii de denigrare și a zeci de petiții menite să le blocheze activitatea”, a menționat Victor Moșneag.
Panelul s-a încheiat cu un consens asupra necesității educației mediatice continue. Aneta Gonța, vicepreședinta Consiliului Audiovizualului, și Angela Zaharova, producătoare la Elita TV Rezina, au insistat asupra importanței susținerii presei locale și a creșterii spiritului critic al populației, în special în regiunile expuse direct propagandei. Participanții au concluzionat că securitatea informațională a Republicii Moldova nu poate fi garantată exclusiv prin măsuri restrictive, ci necesită un efort comun al statului, presei și societății civile pentru a construi o imunitate societală pe termen lung.