Forumul Mass-Media 2025: Lipsa acută de specialiști și prăpastia dintre așteptările tinerilor și realitatea din redacții domină agenda celei de-a zecea ediții

Chișinău, 8 decembrie 2025 – Cea de-a zecea ediție a Forumului Mass-Media din Republica Moldova a reunit astăzi jurnaliști, manageri de presă, reprezentanți ai mediului academic și oficiali guvernamentali pentru a dezbate una dintre cele mai presante probleme ale sectorului: criza profundă de resurse umane. Sub titlul „Mass-media de azi și de mâine: ce profesioniști ne trebuie, cine și cum îi pregătește?”, discuțiile au scos la iveală un deficit major de personal calificat, o discrepanță între oferta educațională și cerințele pieței, dar și provocarea de a atrage „generația TikTok” într-o meserie care își pierde din atractivitate.

Evenimentul a debutat cu prezentarea unui studiu recent realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent, care confirmă gravitatea situației. Conform datelor, redacțiile din Moldova se confruntă cu lipsuri critice: 54% dintre instituții au nevoie de reporteri și agenți de publicitate, 38% caută social media manageri, iar editorii video și cameramanii sunt la fel de greu de găsit.

Exodul spre capitală și mirajul freelancing-ului

Discuțiile au evidențiat o fractură majoră între presa regională și cea națională. Renata Lupăcescu, directoarea Studio-L Căușeni, a subliniat incapacitatea presei locale de a concura financiar cu instituțiile din Chișinău sau cu proiectele finanțate extern.

„Nu lipsa resurselor umane este singura problemă, ci accesul la fonduri pentru a le menține. În ziua în care mass-media regională va putea achita salarii echivalente cu cele din capitală, problema se va diminua. Astăzi, noi formăm specialiști care, după ce acumulează experiență, pleacă la Chișinău pentru venituri mai atractive”, a declarat Renata Lupăcescu.

Pe de altă parte, Corneliu Ciobanu, director general adjunct la Teleradio Moldova, a punctat că nici măcar instituțiile publice cu bugete mai mari nu sunt ferite de criză. Acesta a menționat că, deși există echipamente moderne, lipsesc oamenii care să le opereze, iar mulți absolvenți preferă proiecte punctuale în detrimentul unui angajament stabil.

„Pregătim freelanceri. După ce absolvă facultatea cu diplomă și filme realizate, nimeni nu se angajează. Așteaptă un proiect cinematografic, filmează o dată la doi ani, iar în rest fac publicitate sau clipuri muzicale. Tinerii de azi vor salarii europene și refuză să lucreze în regimul clasic de televiziune”, a precizat Virgiliu Mărgineanu, lector universitar la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice.

Educația în fața noilor realități

Reprezentanții mediului academic au recunoscut necesitatea adaptării curriculei. Atât Universitatea de Stat din Moldova (USM), cât și Universitatea Liberă Internațională din Moldova (ULIM) au raportat o scădere a interesului pentru jurnalismul clasic de investigație sau de știri, studenții fiind atrași mai degrabă de crearea de conținut pentru rețelele sociale sau domenii „soft”.

„Dacă facultatea oferă suficient? Spunem că este bine, nu ideal. Am remodelat planurile de învățământ și le-am conectat la piața muncii. Am introdus cursuri de jurnalism în situații de criză și am pus accent pe digitalizare, dar vedem o divizare clară: unii studenți sunt deja cooptați de redacții încă din anul doi, în timp ce alții nu se regăsesc în profesie”, a explicat Laura Tugarev, șefa departamentului Teorie și Practica Jurnalismului de la USM.

Adriana Cazacu, secretar de stat la Ministerul Educației și Cercetării, a confirmat că standardele de calificare au fost actualizate recent pentru a corespunde pieței muncii, punându-se accent pe învățământul dual, care permite studenților să lucreze și să învețe simultan.

Provocarea Generației Z

Un punct nevralgic al dezbaterii a fost adaptarea redacțiilor la mentalitatea noii generații. Ana Gherciu, directoarea Moldova.org, a atras atenția că salariul nu este singurul factor decisiv, ci și cultura organizațională.

„Tinerii profesioniști există, dar au nevoie de remunerări corespunzătoare și de un mediu de lucru sănătos. Mulți jurnaliști buni au fost furați de ONG-uri sau instituții internaționale. Soluția noastră este să angajăm tineri încă de pe băncile facultății, oferindu-le flexibilitate și educându-i într-o cultură organizațională modernă, care lipsește adesea din programul universitar”, a menționat Ana Gherciu.

Maia Metaxa, directoarea Școlii de Jurnalism din Moldova, a subliniat necesitatea de a reface atractivitatea meseriei: „Trebuie să recunoaștem elefantul din cameră: jurnalismul nu mai este o profesie atractivă pentru tineri. Ei nu se uită la jurnalism cu admirație. Trebuie să găsim metode, poate prin joc, prin metode non-formale, să îi reîndrăgostim de această meserie, dincolo de beneficiile financiare”.

Concluzia panelului a fost una unanimă: pentru a supraviețui, mass-media din Moldova trebuie să se reinventeze, să adopte noile tehnologii (inclusiv inteligența artificială), să fie prezentă acolo unde este publicul tânăr (TikTok, Instagram) și să construiască punți reale de colaborare între facultăți și redacții, transformând stagiile de practică în rampe reale de lansare în carieră.

Despre Eveniment Forumul Mass-Media este evenimentul anual de referință pentru comunitatea jurnalistică din Republica Moldova, organizat sub egida Consiliului de Presă, în parteneriat cu organizații neguvernamentale de media. Ediția din 2025 marchează 10 ani de la lansarea platformei de dezbateri, având ca scop identificarea soluțiilor pentru problemele sistemice ale breslei.