Guvernul a aprobat politica fiscală pentru anul 2026, majorări salariale în sectorul bugetar și noi acorduri de protecție socială pentru diasporă

Chișinău, 10 decembrie 2025 – Cabinetul de Miniștri, reunit astăzi în ședință ordinară, a adoptat o serie de hotărâri cu impact major asupra mediului de afaceri, sistemului de salarizare din sectorul bugetar și protecției sociale a cetățenilor moldoveni aflați în diaspora. Agenda ședinței a prioritizat măsuri pentru creșterea predictibilității fiscale, alinierea la standardele europene și sprijinirea integrării economice.

Unul dintre punctele centrale ale ședinței a fost aprobarea proiectului de lege privind politica fiscală și vamală pentru anul 2026. Ministrul Finanțelor, doamna Gavrilița, a subliniat că documentul nu propune modificări radicale, ci se concentrează pe corectarea unor imperfecțiuni și susținerea mediului de afaceri. Printre cele mai importante prevederi se numără majorarea plafonului de eligibilitate pentru statutul de plătitor de TVA de la 1,2 milioane la 1,5 milioane de lei, o măsură așteptată de întreprinderile mici și mijlocii.

„Nu vom veni cu schimbări radicale care să streseze sau să încalce predictibilitatea pentru sectorul privat. Totuși, venim cu îmbunătățiri, inclusiv deducerea cheltuielilor suportate pentru învățământ de până la 20.000 de lei și revizuirea mecanismului de rambursare a TVA pentru agricultori”, a declarat ministrul Gavrilița în cadrul ședinței.

De asemenea, Executivul a aprobat modificări la Legea nr. 270 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Proiectul prevede plăți compensatorii pentru a acoperi diferența până la nivelul salariului minim pe economie, asigurând o creștere de la 5.500 la 6.300 de lei pentru categoriile vizate.

În domeniul protecției sociale și al relațiilor cu diaspora, Guvernul a dat undă verde inițierii negocierilor pentru acorduri de securitate socială cu Canada și, distinct, cu provincia Quebec. Domnul Pîslaru a precizat că aceste acorduri vor servi drept bază juridică pentru garantarea drepturilor la pensie și alte prestații sociale pentru zecile de mii de moldoveni stabiliți în aceste regiuni. În prezent, Republica Moldova are semnate 20 de acorduri de securitate socială, dintre care 18 sunt deja aplicate, majoritatea cu state din Uniunea Europeană.

„Acordul cu provincia Quebec este baza juridică pentru garantarea drepturilor la prestații sociale ale cetățenilor noștri care au muncit legal acolo. În prezent, avem circa 15.000 de cetățeni moldoveni potențiali beneficiari în această regiune”, a menționat domnul Pîslaru.

Pe linia integrării europene și a dezvoltării economice, a fost aprobat proiectul de hotărâre privind aderarea Republicii Moldova la Convenția privind eliberarea brevetelor europene. Aceasta va permite solicitanților naționali accesul la sistemul european de brevete și va ridica nivelul de protecție a invențiilor, stimulând investițiile și transferul tehnologic.

Alte decizii adoptate în ședința de astăzi includ:

• Facilități pentru diaspora: Aprobarea avizului pentru proiectul de lege ce vizează facilități fiscale și vamale pentru cetățenii care revin cu traiul în Republica Moldova.
• Eficiență energetică: Reorganizarea Centrului Național pentru Energie Durabilă (CNED), prezentată de ministrul Energiei, domnul Junghietu. Instituția va avea noi atribuții, inclusiv acordarea de garanții financiare și contracte de performanță energetică, esențiale pentru implementarea programelor de eficiență în sectorul rezidențial.
• Debirocratizare: Lansarea pachetului 2 de debirocratizare pentru anul 2025, menit să reducă povara administrativă asupra sectorului privat, inclusiv prin digitalizarea raportărilor de mediu.
• Tineret și Sport: Majorarea granturilor pentru sectorul de tineret la 10-12 milioane de lei și instituirea unor mecanisme stricte anti-doping, aliniate la normele internaționale.

Ședința s-a încheiat cu aprobarea unor remanieri de cadre și ajustări administrative necesare pentru buna funcționare a instituțiilor subordonate Guvernului. Prim-ministrul a solicitat menținerea unui ritm accelerat de lucru pentru implementarea reformelor asumate în parcursul european al țării.