Moderator: Putem începe? Bine ați venit la cea de-a șaptea ediție a Forumului Combaterea Corupției și Reformarea Justiției, organizat de Centrul de Resurse Juridice.

Anul acesta am decis să începem puțin diferit. Va fi un panel de deschidere la 10:30, dar înainte de asta, țineam să oferim câteva date de context. Și pentru asta am ales un invitat absolut special.

Înainte să invit acea persoană, să vă spun foarte pe scurt despre contextul forumului și vă spuneam că este cea de-a șaptea iterație. Forumul este principala platformă de discuții între autorități, actori cheie, decidenți politici, societate civilă, parteneri de dezvoltare, în partea ce ține de reformarea justiției și combaterea corupției.

Construim această platformă pentru a afla acele soluții de policy, acele practici de implementare din alte state, care trebuiesc implementate sincer în Republica Moldova, astfel încât încrederea cetățenilor să crească.

După cum spuneam, această iterație a forumului o începem puțin altfel și o începem cu participarea World Justice Project. Este una din cele mai respectate organizații internaționale independente, non-profit, care măsoară anual indicele statului de drept în peste 150 de țări din întreaga lume.

Vrem să avem aceste date pentru a avea o privire de ansamblu ce se întâmplă în Republica Moldova, dar și ce se întâmplă la nivel regional și la nivel global, atunci când vorbim despre statul de drept și care sunt acei indicatori, care sunt acele provocări care fac ca statul de drept să progreseze sau să regreseze. Din păcate, există și o asemenea tendință.

Câteva instrucțiuni de housekeeping: următoarea prezentare va fi în limba engleză, respectiv, vă rugăm să, pentru cei care doresc, să ia din hol acele dispozitive care vor asigura această traducere. Și îmi face o deosebită plăcere să o invit la tribună pe doamna Alicia Evangelidis, director Rule of Law Index în cadrul World Justice Project, care astăzi se alătură alături de noi în persoană de la Washington D.C. și care ne va face o scurtă prezentare despre World Justice Project. Alicia, I invite you to take the floor.

Alicia Evangelides: Good morning. Bună dimineața. I'm sorry, but this presentation will be in English. Îmi cer scuze, însă această prezentare va fi în limba engleză. Din păcate, nivelul meu de cunoștințe în română nu este prea înalt.

Thank you so much. I want to thank you for inviting me. Vă mulțumesc mult. Vă mulțumesc pentru invitație. As was already mentioned, I am Alicia Evangelides, I am the director of the Rule of Law Index at the World Justice Project in Washington D.C. După cum s-a menționat deja, sunt Alicia Evangelides. Sunt directoarea a Indexului Statului de Drept în cadrul proiectului World Justice in Washington D.C. It is a pleasure to be here with all the colleagues who work in the anti-corruption and justice reform in Moldova. Este o plăcere să mă aflu aici împreună cu toți colegii care lucrează în domeniul anticorupției și reformarea justiției în Moldova.

In fact, Moldova is a priority country for us. De fapt, Moldova este o țară prioritară pentru noi. We have worked with several countries, including Moldova, and we are very interested to learn more about the situation in the country, about the actors involved and about the wonderful progress that you have made in promoting the rule of law. Am lucrat cu mai multe țări, inclusiv Moldova și suntem foarte interesați să aflăm mai multe despre situația din țară, despre actorii implicați și despre progresele minunate pe care le-ați înregistrat în domeniul promovării statului de drept.

I also want to say welcome to the Embassy of the Kingdom of the Netherlands. De asemenea, vreau să zic bun venit Ambasadei Regatului Țărilor de Jos. We have worked with them, it is a pleasure to meet them here and to see them at this very important forum. Am lucrat cu ei. Este o plăcere să ne întâlnim cu ei aici și să îi vedem la acest forum foarte important. So, I will start now. Deci, voi începe acum.

Alright. So with that, I will begin the presentation. Acestea fiind spuse, haideți să începem prezentarea. I will start the timer so that I can make sure I am on time. Acuș îmi pornesc timer-ul ca să mă asigur că mă încadrez în timp.

Okay, so a little bit about the World Justice Project. Câteva cuvinte despre proiectul World Justice. As you may know, it is an independent, multidisciplinary non-profit organization. Din câte poate cunoașteți, este o organizație independentă, multidisciplinară, non-profit. Our mission is to create knowledge and encourage the promotion of the rule of law throughout the world. Scopul nostru este să creăm cunoștințe și să încurajăm promovarea statului de drept în întreaga lume.

We are based in Washington D.C. and an office in Mexico City. Avem sediul în Washington D.C. și un birou în Mexico City. We started our activity in 2009 as a non-profit organization. Am început activitatea în 2009 ca și organizație non-profit.

So one of the ways we do our work is through the production of independent data and research on the rule of law. Noi, în cadrul activității, producem date și cercetări independente cu privire la statul de drept. Our most important publication is called the Rule of Law Index. Publicația noastră cea mai importantă este numit Indexul Statului de Drept.

As you can guess from the name, we establish a score for each country on the situation of the rule of law. După cum vă dați seama din denumire, noi stabilim un scor pentru fiecare țară cu privire la situația statului de drept. We take into account different factors that contribute to ensuring an effective rule of law, not just the justice sector. Luăm în considerație diferiți factori care contribuie la asigurarea unui stat de drept eficient, nu doar sectorul justiției.

The index represents the perception of over 214,000 households whose opinion is evaluated in a survey. Indicele reprezintă percepția a peste 214.000 de gospodării, a căror opinie este evaluată în cadrul unui sondaj. Also, over 3,500 experts. De asemenea, peste 3.500 de experți. Over 550 perceptions were collected based on questionnaires, and this exercise is done annually. Peste 550 de percepții au fost colectate în baza unor chestionare și acest exercițiu este făcut anual.

Within our index, we take into account several factors and analyzed together, we can come up with a more comprehensive definition of the rule of law. În cadrul indexului nostru, noi luăm în considerare mai mulți factori și, analizați împreună, putem veni cu o definiție mai cuprinzătoare a statului de drept. Yes, I know that today we will focus on anti-corruption and the justice sector, but in our index we have a much more comprehensive approach. Da, știu că astăzi ne vom concentra pe anticorupție și sectorul justiției, însă în indexul nostru noi avem o abordare mult mai cuprinzătoare.

So very briefly, why did we set out to determine the rule of law index? Foarte succint, de ce ne-am propus să determinăm indexul statului de drept? Because everyone in this room knows it for sure and you agree, but I think it would be good to show the data. Fiindcă toată lumea din această sală la sigur cunoaște și sunteți de acord, dar cred că ar fi bine să arătăm și date. It is known with certainty that in states where there is a strong rule of law, the economy is strong, we see a higher GDP per capita. Deci, se cunoaște cu certitudine că în statele unde există un puternic stat de drept, economia este puternică, vedem un PIB per capita mai înalt. So, you see, as the rule of law grows, so does GDP per capita. Deci, vedeți, pe măsură ce statul de drept crește, crește și PIB-ul per locuitor.

This is one of the benefits we get by improving the rule of law. Acesta este una dintre beneficiile pe care le obținem prin îmbunătățirea statului de drept. We also see that more peaceful countries have a stronger rule of law. De asemenea, vedem că țările mai pașnice au un stat de drept mai puternic. So, as the rule of law improves, the level of peace in the country increases. Deci, pe măsură ce statul de drept se îmbunătățește, crește și nivelul de pace în țară. We can say the same thing in relation to other indicators, but this is one of the reasons why we want to determine the rule of law index, because there is a direct correlation with other development indicators. Acest lucru putem spune și în legătură cu alți indicatori, dar acesta este unul dintre motivele de ce noi dorim să determinăm indexul statului de drept, fiindcă există o corelație directă cu alți indicatori de dezvoltare.

Very briefly, what does the rule of law represent? Foarte succint, ce reprezintă statul de drept? I will not read all the text on the screen, but the definition is based on four universal principles: responsibility, fair justice, open government and accessible and impartial justice. Nu voi citi tot textul de pe ecran, dar definiția se bazează pe patru principii universale: responsabilitate, justiție echitabilă, guvern deschis și o justiție accesibilă și imparțială.

And there are eight factors that we take into account when calculating the index. You see them on the screen. Și avem opt factori de care ținem cont atunci când calculăm indexul. Îi vedeți pe ecran. Our data can be disaggregated into these eight different areas and 48 different sub-factors. Datele noastre pot fi dezagregate pe aceste opt domenii diferite și 48 de subfactori diferiți. So we don't just determine the overall level of the rule of law index, but we can establish a specific index regarding open government, fundamental rights, justice, criminal justice and so on. Deci noi nu determinăm doar nivelul general al indexului statului de drept, dar putem stabili un index specific cu privire la guvernul deschis, drepturile fundamentale, justiția, dreptul penal și așa mai departe.

Very briefly, here you can see a brief presentation of the sub-indicators that we calculate to determine the general index. Foarte succint, aici puteți vedea prezentat succint subindicatorii pe care noi îi calculăm pentru a determina indexul general. You can find more information in our report. Mai multe informații puteți găsi în raportul nostru.

Regarding the measurement approach, as I said, we use two sources of data, both questions that refer to both experiences and perceptions. Referitor la abordarea de măsurare, după cum ziceam, folosim două surse de date, atât întrebări care se referă atât la experiențe, cât și percepții. We have a sample of the general population that we evaluate based on questionnaires for households. Avem un eșantion al populației generale, pe care o evaluăm în baza chestionarelor pentru gospodării. We usually have about 1,000 respondents per country. For smaller countries, the number may be smaller. De obicei avem circa 1.000 de respondenți pe țară. Pentru țările mai mici, numărul ar putea fi mai mic.

We also have questionnaires for qualified respondents. De asemenea, avem chestionare pentru respondenții calificați. This includes experts in four disciplines: civil and commercial law, criminal and constitutional law, labor law and public health. Aici sunt incluși experți în patru discipline: drept civil și comercial, drept penal și constituțional, dreptul muncii și sănătatea publică. And these two data sources constitute approximately 92% of the new index. Și aceste două surse de date constituie aproximativ 92% din indexul nou.

We also have sources from third parties for that part that is more difficult to measure through surveys, but as I said, it constitutes only about 8% of the new index. De asemenea, avem și surse din părți terțe pentru acea parte care este mai dificil de măsurat prin intermediul sondajelor, dar, după cum ziceam, constituie doar circa 8% din indexul nou. Who could use our data, who would be interested in using our data? Cine ar putea utiliza datele noastre? Cine ar fi interesat de utilizarea datelor noastre?

We have found that users of our data can be classified into four categories: public agencies, governments, which can use the index to assess the country's situation in certain areas, on certain subjects. Am constatat că utilizatorii datelor noastre pot fi clasificați în patru categorii: agenții publice, guverne, care pot utiliza indexele pentru a evalua care este situația țării în anumite domenii, pe anumite subiecte. Also, multilateral organizations, such as, for example, the European Union, the OECD, the United Nations, the Open Government Partnership, which use our data to measure and identify areas where reforms need to be made, as well as areas that are strong in a country, to be able to determine in which areas countries need assistance. De asemenea, organizații multilaterale, cum ar fi, spre exemplu, Uniunea Europeană, OECD, Națiunile Unite, parteneriatul Open Government, care utilizează datele noastre pentru a măsura și a identifica domeniile unde trebuie făcute reforme, precum și domeniile care sunt puternice ale unei țări, pentru a putea determina în ce domenii trebuie să ofere asistență țărilor.

Also, the data is used by the mass media and civil society to determine the context regarding the rule of law in a country. De asemenea, datele sunt utilizate de mass-media și societatea civilă pentru a determina contextul cu privire la statul de drept într-o țară. They provide context for a certain history, for example, there is a corruption situation or a corruption scandal in a certain country, and they can use our data as contextual information to present what the general situation in the country is regarding corruption and somehow frame their history in this general context. Oferă context pentru o anumită istorie, spre exemplu, este o situație de corupție sau un scandal de corupție într-o anumită țară și respectiv ei pot utiliza datele noastre ca și informații de context pentru a prezenta care este situația generală în țară în ceea ce privește corupția și cumva încadrează istoria lor în acest context general.

Also, economic agents use our data to be able to guide, to be able to guide investments in a certain country or to determine if they should expand their business in a certain country, if they want to enter a certain country. De asemenea, agenții economici utilizează datele noastre pentru a putea orienta, pentru a putea ghida investițiile într-o anumită țară sau pentru a determina dacă să-și extindă afacerea într-o anumită țară, dacă își doresc să intre într-o anumită țară. This is a source of data that they use to make these decisions. Aceasta este o sursă de date pe care o utilizează pentru a lua aceste decizii.

And now I would like to present some findings at the global level. I think I have a few more minutes at my disposal. Și acum aș vrea să vă prezint anumite constatări la nivel global. Cred că mai am încă câteva minute la dispoziție. Okay. Bine.

So on this screen you can see for the 2024-2025 index, you see the factors that contributed to the improvement of the index and those that contributed to the regression. Pe acest ecran puteți vedea pentru indexul 2024-2025, vedeți factorii care au contribuit la îmbunătățirea indexului și cele care au contribuit la regres. So the countries that have progressed and those that have regressed. Țările care au progresat și care au regresat.

So on the red side, you see 20 countries that have regressed. Deci, pe partea roșie, vedeți 20 de țări care au regresat. The biggest are the Russian Federation, Mozambique, Sudan, and on the right side you see those who have improved their rule of law: the Dominican Republic, Senegal and Sierra Leone. Cei mai mari sunt Federația Rusă, Mozambic, Sudan și pe partea dreaptă vedeți cei care și-au îmbunătățit statul de drept: Republica Dominicană, Senegal și Sierra Leone.

On this screen, we can see the percentage changes in the overall score for each country in the period 2024-2025. Pe acest ecran putem vedea schimbările procentuale în scorul general pentru fiecare țară în perioada 2024-2025. The red and pink colors represent worsening trends in the rule of law, and blue represents improvement trends, and you see that in the last year the rule of law has worsened to a large extent globally. Culorile roșu și roz reprezintă tendințe de înrăutățire a statului de drept și albastru reprezintă tendințe de îmbunătățire și vedeți că în ultimul an statul de drept s-a înrăutățit în mare măsură la nivel global.

For eight consecutive years we see that the rule of law has worsened in many countries. Pentru opt ani consecutiv noi vedem că statul de drept s-a înrăutățit în mai multe țări. 96 countries have registered a regression, which represents 68% of the total number, while in 48 countries, 42% have improved. 96 de țări au înregistrat un regres, ceea ce reprezintă 68% din numărul total, pe când în 48 de țări, 42 de procente s-a îmbunătățit.

And in the post-pandemic period, you see that the situation of the rule of law has worsened. Și în pandemia, în perioada post-pandemie, vedeți că situația statului de drept s-a înrăutățit. In contrast to recent years, the 2025 index shows us that the recession regarding the rule of law is accelerating. În contrast cu anii recenți, indexul din 2025 ne arată că recesiunea în ceea ce privește statul de drept accelerează. A deterioration of the rule of law has been recorded, a deterioration in rapid times. S-a înregistrat o deteriorare a statului de drept, o deteriorare în tempouri rapide.

Here you see the countries whose rule of law has worsened. Aici vedeți țările statului de drept a cărora s-a înrăutățit.

We see the rate of decrease. Vedem rata de descreștere. Last year, the countries that improved improved on average by 0.52%, while those that regressed, the regressions were at a rate of -0.7%, which means that the development of a strong rule of law system is a long-term process, while deterioration can occur much faster. Anul trecut, țările care s-au îmbunătățit s-au îmbunătățit în medie cu 0,352%, pe când cele care au înregistrat regrese, regresele au fost la o rată de -0,37%, ceea ce înseamnă că dezvoltarea unui sisteme de puternice a statului de drept este un proces de durată, pe când deteriorarea se poate produce mult mai rapid.

What are the key factors? The increase of authoritarian systems, as well as the decrease in these four areas that you see, the constraint of government powers, the limitations in legislation and in the judicial sector, as well as the limitations in fundamental rights. Care sunt factorii cheie? Creșterea sistemelor autoritare, precum și diminuarea în aceste patru domenii pe care le vedeți, constrângerea, împuternicirilor guvernelor, limitările în legislație și în sectorul judiciar, precum și limitările în drepturile fundamentale.

Restrictions on open government have caused a decrease in civic participation, affecting the rights to information. Restricțiile cu privire la guvernul deschis a cauzat o descreștere în participarea civică, afectarea drepturilor la informație. We also saw a decrease in fundamental rights in the vast majority of countries. De asemenea, am văzut o diminuare a drepturilor fundamentale în marea majoritate a țărilor. This is the result of restrictions that have been imposed on freedom of expression and freedom of opinion, freedom of association, as well as a decrease in scores in civil justice, less effective dispute resolution mechanisms. Aceasta este rezultatul restricțiilor care au fost impuse asupra libertății de exprimare și libertății de opinie, libertății de asociere, precum și diminuarea scorurilor în justiția civilă, mecanisme de soluționare a disputelor mai puțin eficiente.

So this increase in the level of authoritarianism is determined by the regression of government responsibility, the limited verification of the legislature over the government and other limitations imposed that affect the situation. Foarte succint, această creștere a nivelului de autoritarism este determinată de regresul responsabilității guvernului, verificarea limitată a legislativului asupra guvernului și alte limitări impuse care afectează situația.

Also, the civic space is narrowing. De asemenea, se îngustează spațiul civic. We know that the civic space is necessary to ensure the participation of the population. Cunoaștem că spațiul civic este necesar pentru a asigura participarea populației. Last year, more than 70% of countries reduced the level of openness of the government and the government's accountability mechanisms. În ultimul an, mai mult de 70% din țări au diminuat nivelul de deschidere a guvernului și mecanismele de tragere la răspunderea guvernului.

Also, freedom of expression is affected. De asemenea, este afectată libertatea de exprimare. Last year, these rights were limited in most countries: freedom of opinion, freedom of expression, freedom of association and assembly, and civil participation. Anul trecut, aceste drepturi au fost limitate în majoritatea țărilor, libertatea de opinie, libertatea de exprimare, libertatea de asociere și întrunire și participarea civilă.

And the last slide before I hand over to the next speaker, the independence of the justice sector is in danger in many countries. Și ultimul slide înainte de a preda cuvântul următorului vorbitor, independența sectorului justiției este în pericol în multe țări. We see the indicators decreasing, such as, for example, the independence of the justice sector, the limited capacity of the justice sector to hold the government accountable. Vedem indicatorii în descreștere, cum ar fi, spre exemplu, independența sectorului justiției, capacitatea limitată a sectorului justiției de a trage la răspundere guvernul.

With this, I will stop here. S-ar putea ca să vă prezint alte slide-uri în timpul discuțiilor pentru a vă arăta situația din regiune și din Moldova. Acestea fiind spuse, mă voi opri aici. Vă mulțumesc mult pentru atenție și aștept cu nerăbdare discuțiile.

Moderator: So I'll use this opportunity to bring the discussion to the Republic of Moldova. Deci, eu voi folosi această oportunitate pentru a aduce discuția la Republica Moldova. You said that the situation deteriorated, but can you tell us in which countries the situation is good? Ați menționat că situația s-a deteriorat, dar puteți să ne spuneți în ce situație, în ce țări situația este bună? Because we are looking for solutions, we are looking for examples to follow. Fiindcă noi căutăm soluții, noi căutăm exemple de urmat.

So basically, what are the countries where the situation is the best and whose example in your opinion could be followed by us? Deci, care sunt țările unde situația este cea mai bună și exemplul cărora, în opinia dumneavoastră, ar putea fi urmat de noi?

Alicia Evangelides: This is a great question. Most of the countries with a good situation are from Western Europe. Este o întrebare foarte bună. Majoritatea țărilor cu o situație bună sunt din Europa de Vest. I would say that it is very difficult to identify a single area that is a component part of the rule of law. Aș spune că este foarte dificil să identifici un singur domeniu care este parte componentă a statului de drept.

I think we need to focus on fundamental rights, as well as the ability to check the activity of the government and hold the government accountable. Cred că trebuie să ne concentrăm pe drepturile fundamentale, precum și capacitatea de a verifica activitatea guvernelor și tragerea la răspunderea guvernului. And I would say that these areas are solid in the countries that have a good situation with the rule of law. Și aș spune că aceste domenii sunt solide în țările care au o situație bună cu statul de drept. And we might learn from their experience. Și s-ar putea să învățăm din experiența lor.

Moderator: Thank you very much. And now let's turn our attention to Moldova. Vă mulțumesc mult. Și acuma haideți să ne îndreptăm privirile spre Moldova. What is the situation in Moldova? I know that you have been calculating the index for Moldova for several years now. We have both good and less good histories. Care este situația în Moldova? Știu că calculați indexul pentru Moldova de mai mulți ani. Avem atât istorii bune, cât și istorii mai puțin bune. What is the situation in Moldova? Care este situația în Moldova?

Alicia Evangelides: Another great question. So Moldova has a pretty good situation. It's in the top positions for a few years now. O întrebare minunată iarăși. Deci, Moldova are o situație destul de bună. Se află în poziții de top de deja de câțiva ani.

So Moldova has the 68th place among 143 countries in our index. It is in the middle. Ah, perfect. I found the slide. Deci, Moldova are locul 68 între 143 de țări din indexul nostru. Se află pe mijloc. A, perfect. Am găsit slide-ul. This is what we call the country profile. We have such a profile for each country and we see what the country's situation is on each factor and what its position is. Asta e ceea ce numim noi profilul țării. De puteți să jumătate din profilul țării. Avem un astfel de profil pentru fiecare țară și vedem care este situația țării pe fiecare factor și care este poziția acestuia.

And here we can see that the best areas for Moldova are order and security, fundamental rights and open government. Și aici putem vedea că cele mai bune domenii pentru Moldova sunt ordinea și securitatea, drepturile fundamentale și guvernul deschis. Here we have the best performances. Aici avem cele mai bune performanțe. Areas that need improvement are the absence of corruption, regulatory enforcement and civil and criminal justice. Domeniile care necesită îmbunătățiri sunt lipsa corupției, punerea în aplicare regulatorie și dreptul civil.

Here you see the factors that we measure. Aici vedeți factorii pe care noi îi măsurăm. So on the top side you see the areas with the best performances. Deci, pe partea de sus aveți domeniile cu cele mai bune performanțe. So as I said, factor 5, order and security, the best situation, followed by fundamental rights and towards the bottom you see the areas that need improvement. Deci, după cum ziceam, factorul 5, ordine și securitate, cea mai bună situație, urmată de drepturile fundamentale și spre partea de jos vedeți domeniile cu care necesită îmbunătățiri.

Moderator: And since we have so many actors here, we have representatives of the state authorities, what could you tell them? Și deoarece avem atât de mulți actori aici, avem reprezentanți ai autorităților de stat, ce le-ați putea spune lor? This would be the last question from me and maybe we will have time for one or two questions from the participants. Deci, asta ar fi ultima întrebare din partea mea și poate vom avea timp și pentru una sau două întrebări din partea participanților.

So what would be your recommendation for the actors in Moldova, where to focus their efforts? Deci, care ar fi recomandarea dumneavoastră pentru actorii din Moldova, unde să-și concentreze eforturile? Yes, I understand we have eight dimensions, but maybe learning from the positive experience of other countries, what could the key actors in Moldova do? Da, eu înțeleg, noi avem opt dimensiuni, dar poate, învățând din experiența pozitivă a altor țări, ce ar putea face actorii cheie din Moldova?

Alicia Evangelides: Another very good question. O altă întrebare foarte bună. I would say it would be good to focus on corruption, fighting corruption, justice reform. Aș spune că ar fi bine să ne concentrăm pe corupție, combaterea corupției, reforma justiției. And since this forum focuses on justice reform and fighting corruption, I think it is a very important topic. Și deoarece acest forum se concentrează pe reformarea justiției și combaterea corupției, cred că este un subiect foarte important.

Also, in the anti-corruption legislation, we should focus on civil justice and the lack of corruption in the civil justice system. De asemenea, în legislația anticorupție trebuie să ne concentrăm precum justiția civilă și lipsa corupției în sistemul justiției civile. Here we should focus. Aici ar trebui să ne concentrăm. The same thing I can say about criminal justice. So these would be the most important areas. So corruption, anti-corruption in general and corruption in civil justice in particular. Același lucru pot spune și în legătură cu justiția penală. Deci, acestea ar fi cele mai importante domenii. Deci, corupția, anticorupția în general și corupția în justiția civilă în mod particular.

So we can't tell you to take the example of this country and import it to Moldova, because the situation in countries is different. Deci, noi nu putem să vă spunem că uite, luați exemplul din această țară și importați-l în Moldova, fiindcă situația din țări este diferită. But we can somehow fish for some general lessons that can inspire us, but we cannot implement them directly in Moldova, because the solutions must be adjusted to the specific context of each country. Dar putem cumva pescui anumite lecții generale în care să ne inspire, dar nu le putem implementa direct în Moldova, fiindcă soluțiile trebuie să fie ajustate la contextul specific al fiecărei țări în parte.

So I look forward to learning more about Moldova in the coming days and maybe at the end I will be able to come up with a more exact answer regarding the areas we need to focus on. Așa că aștept cu nerăbdare să aflu mai multe despre Moldova în următoarele zile și poate, spre final, voi putea să vin cu un răspuns mai exact cu privire la domeniile pe care trebuie să ne concentrăm. But at the moment I can only mention those areas that I have already named. Dar la moment pot să menționez doar acele domenii care le-am numit deja.

Moderator: I know that legal professionals in Moldova can contribute to this index, and I was wondering how you do that. I know that legal professionals in Moldova can contribute to this index and I was wondering how you do this. Cum luați legătura cu ei, cum vă asigurați că rezultatele sunt solide și oricine care adresează întrebări despre metodologie pot să o facă sigur. How do you contact them, how do you make sure the results are solid and anyone who asks questions about the methodology can do it safely.

Alicia Evangelides: Another great question. Very many people wonder how we calculate this data, where we get it from. O întrebare minunată iarăși. Foarte multe persoane se întreabă cum calculăm noi aceste date, de unde le obținem. Most of our data comes from experts in the field of law: lawyers, jurists, other professionals in the field, those who represent the population. Cea mai mare parte a datelor noastre vin din partea experților în domeniul dreptului, avocați, juriști, alți profesioniști din domeniu, cei care reprezintă populația.

So we do not question prosecutors, judges who are appointed by the government, only lawyers who represent the opinions of the population. Deci noi nu chestionăm procurorii, judecătorii care sunt desemnați de către guvern, doar avocații care reprezintă opiniile populației. It is somehow an extension of the population's opinion that represents the rule of law in a country. Este cumva o extindere a opiniei populației care reprezintă statul de drept într-o țară. We find them in different ways. Îi găsim prin diferite modalități.

The first way is to do online searches, bar associations, universities, other professional associations. Prima modalitate, facem căutări online, asociațiile barourilor, universități, alte asociații profesioniste. Also, we ask the experts we have already contacted to provide us with some contact details of people or their colleagues or certain organizations that might be of interest to us. De asemenea, solicităm ca experții cu care deja am intrat în contact să ne ofere anumite date de contact ale persoanelor sau ale colegilor lor sau anumitor organizații care ar putea prezenta interes pentru noi.

Also, we establish partnerships with certain actors in Moldova. De asemenea, noi stabilim parteneriate cu anumiți actori din Moldova. It could be that the Center for Legal Resources is an important partner for us, because you know the situation on the ground and you could tell us what data to provide us with. S-ar putea ca Centrul de Resurse Juridice să fie un partener important pentru noi, fiindcă dumneavoastră cunoașteți situația din teren și ați putea să ne spuneți nouă că care să ne oferiți mai multe date.

Moderator: I know for sure that our organization uses the rule of law index every day, especially to make certain comparisons at the regional level. Vă mulțumesc mult. Cunosc cu certitudine că organizația noastră utilizează în fiecare zi indexul statului de drept, în special pentru a face anumite comparații la nivel regional. And I think that's how we get to the next part of our session, to interact with the room and respectively, if there is anyone from the guests who would have a question for Alicia, I kindly ask you to address it. Și cred că așa ajungem la următoarea parte a sesiunii noastre, să interacționăm cu sala și respectiv, dacă există cineva din invitați care ar avea o întrebare către Alicia, vă rog frumos să să o adresați.

The only thing we ask is to introduce yourself, to say from which organization you are asking the question and we will try to answer. Unicul lucru pe care îl rugăm este să vă prezentați, să spuneți din partea cărei organizații puneți întrebarea și noi încercăm să răspundem. I think we have time for one or a maximum of two questions. If there are any, we encourage you to ask these questions. Cred că avem timp pentru una sau maxim două întrebări. Dacă sunt, vă vă încurajăm să să adresați aceste întrebări.

It so happens that at the start of events it's a bit more complicated, but I'm sure that during the day we will have more questions from the participants. La începutul evenimentelor e un pic mai complicat, dar sunt sigură că pe parcursul zilei vom avea mai multe întrebări din partea participanților. Thank you very much for the introductory part. Vă mulțumesc mult pentru partea introductivă. I am sure that your presentation gave us a lot of ideas to think about. Sunt sigur că prezentarea dumneavoastră ne-a oferit foarte multe idei la care să ne gândim.

Thank you very much for your presence at the forum and we hope to have two full days in which to discuss how to improve the rule of law in Moldova. Vă mulțumesc mult pentru prezența dumneavoastră la forum și sperăm să avem două zile pline în care să discutăm cum să îmbunătățim statul de drept în Moldova. Thank you very much. It is an honor for me to be here. I look forward to the discussions. Mulțumesc mult. Este o onoare pentru mine să mă aflu aici. Aștept cu nerăbdare discuțiile.

A technical break of one or two minutes, after which we will start with the official opening panel. O pauză tehnică de un, două minute, după care vom începe cu panelul de deschidere oficial. Thank you. Mulțumim.

(Music)

Announcer: Doamnelor și domnilor, bună ziua și bine ați venit la cea de a șaptea ediție a Forumului Reforma Justiției și Combaterea Corupției în Republica Moldova. Evenimentul poate fi urmărit în direct și online pe platformele Zoom, privesc eu, dar și pe pagina CRJM Facebook.

Forumul este organizat de Centrul pentru Resurse Juridice în parteneriat cu Ministerul Justiției și susținut de Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova. Mulțumim foarte mult celor care au dat curs să fie prezenți la acest eveniment important, pentru că Republica Moldova continuă să demonstreze că poate să înregistreze succese pe calea unei reforme autentice în domeniul reformei justiției.

Și mă grăbesc să vi-i prezint pe invitații care au acceptat să vină să deschidă oficial acest eveniment. Domnul premier Alexandru Munteanu. Mulțumim mult, domnule premier, că sunteți împreună cu noi. Ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, doamna Ivonna Piorko. Mulțumim și dumneavoastră că sunteți în împreună cu noi la acest eveniment.

Domnul Fred Duijn, ambasadorul Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova și, în această sesiune de deschidere, vom avea și al patrulea invitat, care e și organizator, Ilie Chirtoca, președintele Centrului de Resurse Juridice din Republica Moldova. Avem onoarea să-l avem alături de noi, așa cum am spus, pe domnul premier Alexandru Munteanu și vă invit cu un mesaj de salut în deschiderea acestui eveniment, domnule premier.

Prime Minister Alexandru Munteanu: Doamnelor și domnilor ambasadori, stimați judecători și procurori, stimați colegi, doamnelor și domnilor.

Dura lex, sed lex. Legea este dură, dar asta este legea. Eu cred că în expresia aceasta scurtă, originile căreia se pierd în istoria Romei antice, de fapt, este exprimată toată esența a importanței, de fapt, a supremației legii și a unui stat de drept.

Este o mare onoare pentru mine să fiu alături de dumneavoavoastră la cea de a șaptea ediție a forumului dedicat reformei justiției și combaterii corupției, organizat de Centrul de Resurse Juridice din Republica Moldova. Acest forum a devenit un reper de substanță și competență în dezbaterea despre statul de drept în Republica Moldova.

Cetățenii noștri merită o justiție în care să aibă deplină încredere, independentă, rapidă, incoruptibilă și accesibilă. Aceasta nu este doar o promisiune politică, este o obligație a statului și o condiție esențială în procesul nostru de aderare la Uniunea Europeană.

Am spus-o, de fapt, public, de mai multe ori și repet, dacă aș putea schimba un singur lucru în Republica Moldova, asta ar fi reforma justiției. De fapt, schimbăm multe lucruri și vom continua cu acest proces, dar justiția rămâne fundamentul tuturor celorlalte reforme.

În ultimii ani am făcut deja pași curajoși. Am consolidat independența judecătorilor prin modificări constituționale. Am eliminat influența politică din Consiliul Superior al Magistraturii. Am lansat evaluarea extraordinară a integrității și am inițiat reforma Curții Supreme de Justiție. Raportul Comisiei Europene din 2025 confirmă aceste progrese.

Dar ele nu sunt suficiente și vom continua aceste reforme. Precum știți, reforma justiției este dificilă și uneori incomodă. Ea afectează interese vechi și bine cunoscute. Guvernul își asumă prețul politic al acestor reforme.

Fără o justiție independentă și credibilă, Republica Moldova nu poate avea niciun viitor european, nicio dezvoltare economică durabilă. Justiția nu este un instrument politic și nici nu trebuie să fie un instrument politic. Ea este, de fapt, un contract fundamental între stat și cetățean.

Aplicarea egală a legii, indiferent de funcție, statut sau influențe, este o obligație constituțională și un test real al statului de drept. Curtea Supremă de Justiție se află într-un proces profund de reformă cu obiectivul clar de a asigura unitatea practicii judiciare și predictibilitatea deciziilor.

Evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor este în desfășurare și va fi dusă la bun sfârșit. Asta este promisiunea noastră. În același timp, nu ignorăm problemele care persistă: durata excesivă a unor dosare, presiunea asupra magistraților onești și deficitul de personal. Răspunsul guvernului este clar.

Finalizarea evaluării extraordinare, ocuparea funcțiilor vacante, creșterea atractivității profesiilor juridice, accelerarea dosarelor de corupție, confiscarea bunurilor infracționale și digitalizarea justiției. O delimitare mai clară a responsabilităților și o coordonare mai eficientă a activităților dintre diferite instituții.

Acestea sunt priorități concrete, nu sunt declarații. Legătura dintre justiție și economie este directă. Investițiile urmează statul de drept. Investitorii cer reguli clare, stabilitate și instanțe care aplică legea rapid și imparțial.

O justiție independentă este o condiție de bază pentru creșterea economică și pentru bunăstarea tuturor cetățenilor din țara noastră. Contextul regional, precum știți, rămâne foarte complicat. Războiul hibrid, dezinformarea și tentativele de corupție electorală sunt riscuri reale prin care deja am trecut. Instituțiile statului au demonstrat că pot reacționa.

Acest efort trebuie continuat, fără excepții și fără duble standarde. Direcția Republicii Moldova este clară: consolidarea independenței justiției și nu subminarea ei. Responsabilitate profesională, nu intimidare, transparență, nu capturarea instituțională.

Acest forum, după părerea mea, este important, nu ca un exercițiu formal, ci ca un spațiu de dialog onest și curajos și profesional. Guvernul este deschis la soluții argumentate și vă susține aceste propuneri care întăresc real statul de drept.

În concluzie, vreau să subliniez un lucru esențial: reforma justiției nu este despre un guvern sau un mandat. Este despre viitorul Republicii Moldova, despre viitorul copiilor și nepoților noștri, despre încrederea cetățenilor, stabilitatea instituțională și locul nostru firesc în familia europeană.

Eu vă mulțumesc și vă doresc dezbateri constructive, curajoase, oneste și orientate spre soluții. Vă mulțumesc.

Announcer: Doamnă ambasadoare, vă mulțumim foarte mult. Ziceam că Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Chișinău susține acest eveniment, a șaptea ediție a Forumului Reforma Justiției și Combaterea Corupției. Îl invităm cu un cuvânt de salut pe excelența sa, domnul ambasador al Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova, domnul Fred Duijn.

EU Ambassador Ivonna Piorko: Dear Prime Minister, dear guests, it is a pleasure to be here with you today at the 7th edition of the Justice Reform and Anti-Corruption Forum. Stimate prim-ministru, stimați oaspeți, este o plăcere să fiu astăzi alături de dumneavoastră la cel de-al șaptea ediție a Forumului Reformarea Justiției și Combaterea Corupției. I want to thank the organizers for inviting so many interested parties to discuss two important aspects: justice and anti-corruption. Vreau să le mulțumesc organizatorilor pentru că au invitat atât de multe părți interesate să discute două aspecte importante: justiția și combaterea corupției.

Moldova is at a crossroads. Moldova este la o răscruce a drumurilor. On the one hand, it has a history that has been marked by injustice, corruption and inequality. Pe de o parte, are o istorie care a fost marcată de injustiție, corupție și inegalitate. On the other hand, it is the future where justice is not a privilege, but a right for all. Pe de altă parte, este viitorul unde justiția nu este un privilegiu, ci un drept pentru toți.

And we have all been witnesses to the progress of the Republic of Moldova on this path. Și noi cu toții am fost martori ai progreselor Republicii Moldova în acest parcurs. The European Commission's 2025 report recognizes that in recent years the justice sector has improved and efforts have been made to combat corruption. Raportul Comisiei Europene din 2025 recunoaște că pe parcursul ultimilor ani s-a îmbunătățit sectorul justiției și s-au făcut eforturi de combatere a corupției.

The Council also confirmed that the Republic of Moldova has succeeded in improving the integrity of the justice system. La fel, Consiliul a confirmat că Republica Moldova a reușit să îmbunătățească integritatea sistemului justiției. The Republic of Moldova has also made efforts to combat corruption, corruption in elections, which has brought elections. Republica Moldova a la fel a depus eforturi pentru a combate corupția, corupția în alegeri și care a adus alegeri. And the external evaluation continues. Iar evaluarea externă continuă.

The specialized institutions now operate with prosecutors, judges who have been evaluated. Instituțiile specializate acum operează cu procurori, judecători care au fost evaluați. These institutions are essential for the integrity of the system and for further strengthening this system. Aceste instituții sunt esențiale pentru integritatea sistemului și pentru a consolida mai departe acest sistem. The external evaluation has become a basic element for the reform of justice, not only because it is a requirement at the EU level, but because citizens demand a justice system in which they have confidence. Evaluarea externă a devenit un element de bază pentru reforma justiției, nu doar pentru că aceasta este o cerință la nivelul UE, dar pentru că cetățenii solicită un sistem de justiție în care să aibă încredere.

I see here that the Minister of Justice is present. My friend, the Ambassador of the Kingdom of the Netherlands, Mr. Fred, is also present. Văd aici că este prezent ministrul justiției. La fel este și prietenul meu, ambasadorul Regatului Țărilor de Jos, domnul Fred. Many of the colleagues here, we discussed together yesterday about the external evaluation, because the European Union and the Kingdom of the Netherlands support this external evaluation process, help the authorities of the Republic of Moldova to finalize this process and to ensure that this project has put a lot of effort and every actor who was involved had a role to play. Mulți dintre colegii de aici am discutat împreună ieri despre evaluarea externă, pentru că Uniunea Europeană și Regatul Țărilor de Jos sprijină acest proces de evaluare externă, ajută autoritățile Republicii Moldova să finalizeze acest proces și să ne asigurăm faptul că în acest proiect s-a depus foarte multe eforturi și fiecare actor care a fost implicat a avut un rol de jucat.

Starting with the commissions, the Parliament and other government institutions that were involved. Începând cu comisiile, Parlamentul și alte instituții guvernamentale care au fost implicate. There are other areas that are related to this reform and I want to mention that, for example, the Republic of Moldova's commitment to digitize the sector is essential to modernize the system and to provide better services to citizens. Sunt și alte domenii care sunt legate de această reformă și eu vreau să menționez că, de exemplu, angajamentul Republicii Moldova de a digitaliza sectorul este esențial pentru a moderniza sistemul și pentru a oferi servicii mai bune cetățenilor.

And we discussed this in a bilateral meeting with the Minister. Și am discutat acest lucru în ședința bilaterală cu domnul ministru. The capacities for criminal prosecution and for the recovery of criminal assets are also improving. La fel, se îmbunătățesc capacitățile de urmărire penală și de recuperare a bunurilor infracționale. Improving the integrity of the institutions that carry out the confiscation of these assets. Îmbunătățirea integrității instituțiilor care fac confiscarea acestor bunuri. These results are felt by the citizens. Aceste rezultate sunt simțite de către cetățeni.

The Republic of Moldova has obtained 11 more points in the rule of law index when we talk about fighting corruption. Republica Moldova s-a a obținut cu 11 puncte mai mult în indexul statului de drept când vorbim despre combaterea corupției. The partners have supported the Republic of Moldova through many programs and we will continue to do so. Partenerii au sprijinit Republica Moldova prin intermediul multor programe și noi vom continua să facem acest lucru. Next year we will provide 14 million euros to improve the digitization of the justice system. Anul viitor vom oferi 14 milioane de euro pentru a îmbunătăți digitalizarea sistemului de justiție.

We will equip the system with modern technologies. Vom echipa sistemul cu tehnologii moderne. These results present some strong commitments of the Republic of Moldova, but the most important thing is to grow, to develop a society in which corruption is fought. Aceste rezultate prezintă niște angajamente puternice ale Republicii Moldova, dar cel mai important este să crească, să dezvolte o societate în care corupția este combătută.

We must be honest, we still have a lot of work to do in this sense. Noi trebuie să fim onești, încă avem mult de lucru în acest sens. The Republic of Moldova needs better access to information, better cooperation between institutions to improve efficiency and transparency. Republica Moldova are nevoie de acces mai bun la informații, o cooperare mai bună între instituții pentru a îmbunătăți eficiența și transparența. And the external evaluation process must be accelerated. Iar procesul de evaluare externă trebuie să fie accelerat.

Also, it is necessary to improve the criminal prosecution skills, especially in the most vulnerable sectors, but I want to emphasize that fighting corruption is not only the responsibility of the authorities, although it is, but it is a responsibility for every citizen who refuses not to be silent and for every citizen who decides not to be silent. La fel, este nevoie să îmbunătățim abilitățile de urmărire penală, în special în sectoarele cele mai vulnerabile, dar vreau să subliniez că combaterea corupției nu este doar responsabilitatea autorităților, deși este, dar este o responsabilitate pentru fiecare cetățean care refuză să nu tacă.

And that is why it is important for civil society, for the media to get more involved in this sense. Și de aceea este important ca societatea civilă, mass-media să se implice mult mai mult în acest sens. And let's not forget that the path of the Republic of Moldova is not easy. Și haideți să не uităm că parcursul Republicii Moldova nu este ușor. Each EU state has faced many challenges in the accession process. Fiecare stat UE s-a confruntat cu multe provocări în procesul de aderare. The same thing happened with my country, but this process helped us to build stronger, more resilient institutions. Același lucru s-a întâmplat și cu țara mea, dar acest proces ne-a ajutat să construim instituții mai puternice, mai reziliente.

And the Republic of Moldova is facing this and I ask you to benefit from this process. I urge you to leave this room more convinced that the Republic of Moldova and its citizens deserve a much better system. Și Republica Moldova se confruntă cu acest lucru și vă rog să beneficiați de pe urma acestui proces. Vă îndemn ca să părăsim această sală mai convinși în faptul că Republica Moldova și cetățenii săi merită un sistem mult mai bun. And the European Union will support this path and will support you to become a member of the European family. Iar Uniunea Europeană va sprijini acest parcurs și vă va sprijini ca să deveniți membru al familiei europene.

Netherlands Ambassador Fred Duijn: Good morning. Bună dimineața. Mr. Prime Minister, dear ministers, dear colleagues, friends from civil society, from the media. Domnule prim-ministru, dragi miniștri, dragi colegi, prieteni din societatea civilă, din mass-media. It is a pleasure for me to be here in front of you and to give an opening speech. Este o plăcere pentru mine să mă aflu aici în fața dumneavoastră și să vin cu un discurs de deschidere. Thank you, Ivona, for preparing the ground. Mulțumesc, Ivona, pentru faptul că ați pregătit terenul. I was thinking a bit about what I could mention and I think I could emphasize some things from my perspective. Mă gândeam un pic ce pot să menționez și cred că aș putea sublinia anumite lucruri din perspectiva mea.

First of all, I want to say that I enjoyed the presentation and I found that, in my opinion, this presentation showed the importance of justice for the whole society. Mai întâi de toate, vreau să zic că m-am bucurat de prezentare și am constatat că, în opinia mea, această prezentare a arătat importanța justiției pentru întreaga societate. We must have a sense of justice, economic growth and in fact it is part of the fundamental principles of the European Union and for good reason. Trebuie să avem un sentiment de justiție, creștere economică și, de fapt, este parte a principiilor fundamentale ale Uniunii Europene și din motive bine întemeiate.

Mrs. Ivona mentioned and I would like to reiterate this fact. Doamna Ivona a menționat și aș vrea să reiterez și eu acest fapt. When I came to Moldova, the vetting process was already underway and this did not happen because it was a condition imposed by the European Union. Când am venit în Moldova, procesul de vetting era deja în desfășurare și acest lucru s-a întâmplat nu din cauza că a fost o condiție impusă de Uniunea Europeană. It was started by the previous parliament and was motivated by the desire of Moldovan society to make a change. A fost începută de către parlamentul precedent și a fost motivată de dorința societății moldovenești de a face o schimbare.

And I think this is very important, because such a political will is necessary. Și cred că acest lucru este foarte important, fiindcă o astfel de voință politică este necesară. New legislation must be adopted to facilitate this process. It is not an easy process, but if we return to the fundamental aspects for a country like the Netherlands, we are a member of the European Union and the European Union is based on a treaty, it is based on rules, regulations that must be respected and in case these rules are violated, there must be courts that can rule. Este necesar să fie adoptată legislația nouă pentru a facilita acest proces. Nu este un proces ușor, dar dacă să revenim la aspectele fundamentale pentru o țară ca Țările de Jos, noi suntem membru al Uniunii Europene și Uniunea Europeană se bazează pe un tratat, se bazează pe reguli, regulamente care trebuie să fie respectate și în cazul în care aceste reguli sunt încălcate, trebuie să existe instanțe care să se pronunțe.

And this increases the sense of justice and democracy. Și aceasta ne sporește sentimentul de justiție și democrație. And I think these things make me feel proud and now I am proud to be here in front of you, to support you in your efforts and in this event. Și cred că aceste lucruri mă fac să mă simt mândru și acuma sunt mândru să stau aici în fața dumneavoastră, să vă sprijin în eforturile dumneavoastră și în cadrul acestui eveniment. I want to congratulate you on organizing the 7th edition of the forum, because in the Netherlands we have such a critical approach when we talk about the fundamental aspects, but at the same time we feel very involved. Vreau să vă felicit pentru organizarea celei de-a șaptea ediții a forumului, fiindcă în Țările de Jos noi avem așa o abordare foarte critică atunci când vorbim despre aspectele fundamentale, dar în același timp ne simțim foarte implicați.

And for this reason I feel so proud to be an ambassador in Moldova and to be able to voice our principles. And I want to tell you that it is very important that today we have a good dialogue, to find solutions to accelerate the process and to prepare the Republic of Moldova for accession to the European Union. Și din acest motiv eu mă simt atât de mândru să fiu ambasador în Moldova și să pot vocifera principiile noastre. Și vreau să vă zic că este foarte important ca astăzi să avem un dialog bun, să găsim soluții pentru a accelera procesul și pentru a pregăti Republica Moldova pentru aderare la Uniunea Europeană. So I wish you a very good day today and tomorrow and I look forward to continuing our discussions. Așa că vă urez o zi foarte bună astăzi și mâine și aștept cu nerăbdare să continuăm discuțiile noastre. Thank you very much and have a good conference. Vă mulțumesc mult și să aveți o conferință bună. Thank you. Vă mulțumesc.

Ilie Chirtoca (CRJM President): Și îl invit acum pe organizatorul acestui eveniment, președintele CRJM, care va veni cu un cuvânt de deschidere în cadrul acestui forum Reformarea justiției și combaterea corupției, care de altfel, vă reamintim, poate fi urmărit în direct și pe platformele Zoom, Privesc.eu și pe pagina Facebook a CRJM. Ilie Chirtoca.

Bună dimineața tuturor. Stimate domnule prim-ministru, stimată doamnă ambasadoare a Uniunii Europene, stimate domnule ministru al justiției, stimate domnule ambasador al Țărilor de Jos, Reduin și dragi colegi.

În numele CRJM, vă mulțumesc sincer pentru prezență și pentru faptul că sunteți parte a acestui forum, un spațiu la care, cum spunea și domnul prim-ministru, încercăm să facem o dezbatere despre reforme, astfel încât sistemul să funcționeze pentru oameni.

Vreau să încep prin a mulțumi domnului prim-ministru pentru prezență și pentru angajamentul față de reforma justiției și statul de drept, care se reflectă inclusiv în programul de guvernare. Prezența dumneavoastră aici este un semnal important că reforma justiției nu este o temă secundară, ci este una centrală pentru viitorul acestei țări.

Permiteți-mi să mulțumesc și ministrului justiției și echipei de la Ministerul Justiției, pentru că a răspuns fără ezitare și a acceptat să avem acest parteneriat pentru forum. Deschiderea contează, contează pentru calitatea discuțiilor, pentru credibilitatea procesului și pentru mesajul pe care îl putem transmite, pentru că atunci când instituțiile care fac politici în domeniu sunt deschise, nu se feresc de dialog, acest lucru contează foarte mult.

Stimați colegi, e un an foarte important, 2025, în care o să începem să facem totalurile documentului de politici central din domeniu, strategia de reformă în sectorul justiției. Știu că ministerul a generat și câteva date, despre care vom vorbi un pic mai târziu, dar lucrurile arată că anumite acțiuni esențiale ale acestui program au fost îndeplinite.

Vetting-ul a fost nucleul reformei, a vizat integritatea financiară și etică, a reușit să curețe în parte, să reînnoiască, dar a produs și un efect inevitabil, un deficit de personal, mai ales în zone cheie. La fel, o altă reformă, Curtea Supremă, în plină reformă, dar vedem o problemă destul de practică, atractivitatea acestei funcții. Vorbim despre salariu, despre presiune, despre expunere publică, care se pare că descurajează mulți candidați să vină în acest sistem.

Harta judiciară și reorganizarea procuraturilor, un alt subiect, la fel o reformă destul de complicată, care urmărește să eficientizeze sistemul, dar fără investiții suficiente în infrastructură, beneficiile acestui proces, precum repartizarea aleatorie a dosarelor, specializarea judecătorilor pe domenii cheie, este greu de implementat.

Pe anticorupție s-a reușit să avem complete specializate, rezultate mai bune în partea ce ține de viteza cu care are loc judecarea cauzelor de corupție, dar din nou rămâne o provocare corupția sistemică, rețelele care se adaptează și desigur, acele finanțări ilicite, campanii de dezinformare, care fac acest proces să fie unul foarte anevoios.

Avem un alt capitol din această strategie care se referă la digitalizare, e-dosar, videoconferințe. Cred că aici progresele sunt vizibile. Moldova a avansat foarte mult, chiar mai bine decât media Consiliului Europei și sunt niște rezultate care trebuie puse în valoare și trebuie continuate.

Spun asta pentru că următorul panel vom avea discuțiile despre ce urmează. Ce se întâmplă după 2025? Cum ancorăm reforma justiției în integrarea europeană și dacă putem reuși. Iar eu cred că putem reuși pentru că sunt anumite circumstanțe pozitive care se aliniază într-un efect foarte pozitiv.

Primul, voință politică. Vedem că există un guvern, parlament, președinție care privește în aceeași direcție. În al doilea rând, și asta e important, programele electorale ale opoziției, tema statului de drept și anticorupție nu este una marginală. Deci, da, există diferențe de abordare, dar și guvernul, și opoziția privesc reforma justiției ca pe o prioritate.

Și tocmai de aceea, invităm în fiecare an leadershipul politic, pentru că cunoaștem un adevăr simplu: fără voință politică, reforma justiției se pare că nu avansează. Vreau să mulțumesc la fel reprezentanților Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor, pentru că rolul dumneavoastră este unul extrem de dificil în această perioadă de tranziție. Practic, pe umerii CSM și CSP sunt aceste eforturi de reformă și de continuare a reformelor.

Trebuie să gestionați consecințele vettingului, să luați decizii sensibile privind cariera și disciplina judecătorilor și procurorilor și să faceți toate aceste lucruri sub o mare, mare presiune publică. Faptul că sunteți parte a acestui forum și deschiși dialogului este esențial.

Un mulțumesc mare Regatului Țărilor de Jos, domnului ambasador, echipei ambasadei care a fost deschisă pentru a face acest forum posibil pentru a șaptea oară. Și țineam să vă spun că Regatul Țărilor de Jos este un susținător nu doar a forumului, ci și a unor procese cruciale din justiție, iar atunci când finanțarea pentru multe procese a fost oprită, Uniunea Europeană și Regatul Țărilor de Jos au fost cei care au preluat aceste reforme cruciale și importante. Fred, din numele întregii echipe, vă mulțumim.

Nu în cele din urmă, vreau să mulțumesc și colegilor de la Ambasada SUA, care de fapt, pentru multe ediții ale acestui forum au fost partenerii noștri principali și respectiv, faptul că noi putem discuta aici și deja pe bazele unor progrese și reforme deja în derulare este și un atu care a fost posibil grație eforturilor partenerilor de dezvoltare din Statele Unite.

Vă încurajez, ca de fiecare dată, să avem discuții productive. După cum spunea și domnul prim-ministru, discuții constructive și soluții constructive, care pot fi luate on board de către guvern, de către Ministerul Justiției. De asta mă bucur că avem în sală profesioniștii din prima linie: judecători, procurori, funcționari de la de la ministerele cheie.

Vă mulțumesc mult pentru prezență. Vă doresc dezbateri oneste, curajoase și orientate spre soluții. Mulțumesc mult echipei CRJM, pentru că în spatele acestui efort se află o echipă care muncește zi de zi, iar ultima săptămână și ceva din noapte și declar... ...deschis Forumul Justiției și Anticorupției 2025. Mulțumesc.

Moderator: Mulțumim tare mult. Mulțumim celor patru vorbitori, cei care au deschis forumul și pentru mesajele pe care le-ați transmis în cadrul acestui forum. Reforma justiției și combaterea corupției sunt mesaje importante și necesare în speranța că vom reuși să edificăm un stat de drept și în speranța că vom construi o Moldovă justă și transparentă.

Vă mulțumim, luăm o scurtă pauză și ne revedem la prima sesiune din cadrul acestui forum, care, vă reamintim, este organizat de CRJM, susținut de Ministerul Justiției și Ambasada Țărilor de Jos în Republica Moldova. În cinci minute ne întâlnim în aceeași sală și vă rugăm foarte mult să fiți punctuali.

Dragi participanți la forum, vă rugăm foarte mult să intrați în sală, să putem continua discuțiile.

Amintim la Chișinău, astăzi are loc forumul Reformarea Justiției și Combaterea Corupției în Republica Moldova. Evenimentul poate fi urmărit în direct și online pe platformele Zoom, privesc.eu, pagina CRJM pe de Facebook și purcedem la discuțiile din cadrul primei sesiuni.

Vom încerca să aflăm ce urmează după 2025, anul care se încheie. Va fi o nouă strategie de justiție, ancorată în negocierile de aderare? La această întrebare vom încerca să aflăm răspuns și, între timp, vă rog pe dumneavoastră, cei care ne urmăriți de aici din sală, dar și cei care sunt online, să pregătească întrebări, să le putem adresa celor care vor fi prezenți în cadrul acestei sesiuni și mă grăbesc să vi-i prezint.

Îi vom avea oaspeți pe Vladislav Cojuhari, ministrul Justiției din Republica Moldova, Veronica Roșca, deputată, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități în Parlamentul țării, Veronica Mihailov Moraru, consilieră prezidențială în domeniul justiției și fostă ministră a justiției și online, Elona Bano, șefa Departamentului de Integrare Europeană din cadrul Ministerului Justiției din Albania. Ori despre experiența albaneză s-a vorbit și mai continuă să se vorbească mult. Știu că și experți au mers în această țară să preia ce e de preluat și pentru realitățile din Republica Moldova.

Pentru început, o s-o rog pe Carolina Bagrin, directoarea programului Drepturile Omului din cadrul CRJM, să ne prezinte o informație succintă. Vom avea și un vox populi. Așa se zice, vocea omului e vocea poporului. Carolina, te rog foarte mult să ne prezinți informația.

Carolina Bagrin: Bună dimineața. Îmi pare foarte bine, sunt onorată să deschid primul panel de discuții cu date informative relevante despre statul de drept, reforma sectorului justiției și cum corelăm progresele obținute, rezultatele obținute din acest sector cu procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Indexul statului de drept din 2025 ne vorbește că Republica Moldova, la nivel global, se află pe locul 68 din 143 de state. La nivel regional, locul Republicii Moldova este cotat la 6 din cele 15 state și 17 din cele 41 de state cu venituri similare.

Dacă să vorbim despre două domenii cu realizări, cu performanțe, conform aceleiași surse de informații, ordinea și securitatea este cotată la un scor de 0.82, drepturile fundamentale 0.61. Totodată, trei domenii care sunt cu rezultate mai slabe, cu provocări, se regăsesc absența corupției, 0.37 cu un scor, justiția penală 0.43, justiția civilă 0.49.

Conform aceleiași surse, acest grafic ne indică scorul general al statului de drept în Republica Moldova în ultimii 10 ani. 2015-2019 avem o perioadă în care acest scor a fost la un nivel scăzut și a stagnat, nu se observă o creștere. O creștere coerentă, clară se observă din 2021-22, apogeul fiind atins în 2024, perioadă care corespunde și cu implementarea strategiei de reformare a sectorului justiției în Republica Moldova.

Observăm o simplă scădere, o ușoară scădere a acestui scor din 2024 în 2025, de la 0,54 la 0,53, ceea ce mai degrabă ne-ar vorbi că anumite rezultate sunt încă fragile și anumite progrese încă nu sunt ireversibile cu totul.

Conform datelor barometrului opiniei publice 2025, atunci când vorbim despre încrederea cetățenilor în justiție, încrederea rămâne la un nivel scăzut. Dacă să ne uităm pe datele care vorbesc despre multă încredere și oricare încredere, în justiție avem circa 27% care manifestă această încredere. În procuratură, 25%. Segmentul de neîncredere este preponderent.

Și aceste date ne arată o ruptură profundă între ceea ce fac instituțiile statului responsabile de sectorul de justiție și percepția cetățeanului. Și aceasta ar trebui să fie o prioritate zero.

Vorbind despre implementarea strategiei de reformă a sectorului justiției, datele Ministerului Justiției, privite anual, gradual, cum a evoluat implementarea strategiei, acțiunilor prevăzute pentru fiecare an, avem o evoluție clară a nivelului de implementare din primul an, de la 39% realizate, până în 2025, ultimul an de implementare a strategiei, se ridică la 73% de realizare, datele pentru '25 sunt pentru prima jumătate a anului.

Totodată, avem și o tendință clară de a descrește a numărului acțiunilor care rămâneau an de an nerealizate, de la 17% în primul an de implementare a strategiei la 2%. Aceste date ne arată că, în pofida nivelului scăzut al încrederii cetățeanului în justiție, instituțiile statului livrează totuși rezultate concrete.

Un alt set de date informative derivă din sondajul de opinie realizat de CRJM în 2025 privind percepția profesioniștilor din sectorul de justiție. Fiind întrebați cât de independenți se consideră, judecătorii au avut o autoevaluare destul de ridicată. Vorbim de 93% considerându-se ca fiind independenți. Procurorii sunt un pic mai reticenți atunci când vine vorba de independența judecătorilor, ei apreciind acest scor la 65%.

Cei mai reticenți, rezervați sunt avocații, pentru 50% care sunt de acord că judecătorii sunt independenți. Tabloul se reflectă și pentru procurori. Procurorii se autoevaluează ca fiind independenți la un nivel destul de înalt. Judecătorii, pe procurori, un pic mai reticenți și cei mai critici rămân avocații.

În general, aceste date ne arată un decalaj profund între faptul cum se autoevaluează, autoapreciază profesioniștii din interior și cum sunt văzuți din profesioniștii din exterior.

Și nu în ultimul rând, justiția este un pilon important și în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. Raportul de extindere a Comisiei Europene din 2025 și cel din 2024 ne vorbesc despre un nivel stabil de implementare a reformelor și acțiunilor în acest sector. Avem unele progrese atestate în acest raport.

Statistic vorbind, din Programul Național de Aderare, în versiunea actualizată 2025, din totalul acțiunilor prevăzute pe clusterul 1, 54% vizează statul de drept și justiția. Bineînțeles, avem două capitole dedicate acestui sector. Cu alte cuvinte, justiția va rămâne un subiect prioritar pe agenda de aderare a Republicii Moldova la integrarea europeană și progresele pe acest sector vor depinde foarte mult cum avansăm în acest proces.

Eu vă mulțumesc mult pentru atenție și vă urez în continuare discuții productive.

Moderator: Mulțumim mult, Carolina. Acum rog colegii să urmărim Vox Populi, ca după asta să continuăm discuțiile. Dar ceea ce surprinde e că totuși fiecare al doilea cetățean încă nu are încredere în justiție, așa că tema de acasă e grea și trebuie făcută. Urmărim Vox Populi.

Vox Populi Speaker 1: Pentru mine, în primul rând, este important că Moldova vrea să se integreze în Uniunea Europeană. Da, este un lucru bun că se întâmplă, dar cred că mai avem încă foarte multe lacune.

Vox Populi Speaker 2: Eu sunt foarte bucuroasă că aici va fi mai bine decât acum, deși mie și acum îmi place totul aici.

Vox Populi Speaker 3: Consider că o să fie bine, în primul rând, dar în al doilea rând, că va trebui să schimbe unele reforme și unele situații de la noi din țară.

Vox Populi Speaker 4: Pentru mine, asta înseamnă noi inovații care, cel mai probabil, vor avea un impact pozitiv.

Vox Populi Speaker 5: Ei bine, faptul că facem pași pentru a adera, este clar că luptăm cu corupția, cam așa.

Vox Populi Speaker 6: La noi în țară, cum se cunoaște, este corupție și este faza când pun la putere persoane din rudenii și aș dori asta să schimbăm.

Vox Populi Speaker 7: S-ar putea întări controlul, desigur, să se reducă numărul de mite, dar, din nou, pentru asta trebuie să ne ridicăm mai mult economic, pentru a mări salariile funcționarilor publici, acelorși medici, acelorși polițiști.

Vox Populi Speaker 8: Mi-aș dori ca oamenii din sistem să fie uneori mai empatici în cazurile pe care le gestionează ce țin de cauze sociale sau care vizează drepturile omului.

Vox Populi Speaker 9: Cred că în această perioadă am văzut mult mai multe plecări în urma procesului de vetting. Toți în această perioadă am văzut foarte multe plecări din funcții, de la conducerea ministerului. Însă, pe procese mari, de rezonanță, cum este furtul miliardului sau chiar și dosarul Culioc sau altele, încă suntem în așteptarea de niște decizii clare, care să fie pe măsura cauzei și a rezonanței.

Vox Populi Speaker 10: Aș zice că frumusețea Moldovei s-a schimbat, dar legile nu văd schimbat nimic. Au crescut și taxele mari. Acum am făcut niște documente, te duci... Dacă ai bani în buzunar, vă spun, ai cu ce achita. Nu ai, n-ai... nu poți să faci un document la un notariat, la o cadastrală.

Vox Populi Speaker 11: Eu cred că lucrurile au devenit cumva mai bune, din cauză că parcă legile, da, sunt înțelese mai ușor. Nu văd așa probleme de corupție.

Vox Populi Speaker 12: Este greu de spus. Se pare că ceva se schimbă, dar pentru mine, ca un om de rând, este greu de spus în ce direcție mergem.

Vox Populi Speaker 13: Cred că e important să avem mai multă transparență și claritate pentru toți oamenii, ce se întâmplă de fapt, pentru că este un sector cheie și noi vedem foarte multă nedreptate și o simțim, care ne afectează și la nivel social.

Vox Populi Speaker 14: CNA-ul să lucreze mai bine și deja corupția nu va dispărea cu totul, dar să încerce să fie mai minimală.

Vox Populi Speaker 15: Dacă vorbim de poliție sau de ceva juridic, atunci să se întărească controlul, probabil. Să se mărească și salariile, pentru că majoritatea corupției provine din lipsa unui salariu decent.

Vox Populi Speaker 16: Consider că nu este informată, dar nici nu-și dau silința să fie informați despre asta.

Vox Populi Speaker 17: Dar chiar legile când se schimbă... De pildă, vii din altă țară și vii în Moldova, nici nu știi că s-a schimbat legea. Când te duci și-ți spune, dar voi știți că la anul o să fie altă lege? Ca să fie mai scump, ca să fie taxe așa, că tot se schimbă, dar noi nu cunoaștem mai astea.

Vox Populi Speaker 18: Din păcate, noi, noi din școală nu suntem învățați despre lucruri de bază sau cum funcționează un stat, despre noțiuni importante și cred că trebuie folosite toate canalele de comunicare, inclusiv din transportul public, din panourile care sunt în oraș, poate cu cuvinte mult mai clare, cu infografice, cu nu știu, cu chestii colorate, să fie mult mai simplu pentru toată lumea să înțeleagă ce se întâmplă.

Vox Populi Speaker 19: În primul rând, acum majoritatea oamenilor stau pe rețelele de socializare. Pe rețelele de socializare s-ar putea face niște informări. Aceleași pliante, anunțuri, televiziunea, la fel.

Vox Populi Speaker 20: Eu nici nu am știut. Eu-s din alte sate rurale, nu știu dacă trebuie să știu. Și consider că ar fi bine o campanie mai de informare, mai mare.

Vox Populi Speaker 21: Din nou, mai multă deschidere, mai multă transparență, mai multă publicitate. Adică, niște programe care să permită omului de rând să înțeleagă mai profund ce se întâmplă.

Moderator: Au fost opiniile trecătorilor întâlniți la întâmplare pe străzile capitalei. E dreptul lor să ne spună ce gândește despre ceea ce se întâmplă într-un domeniu atât de important care încă mai merită a fi reformat. Purcedem la discuții în cadrul primei sesiuni a forumului, care este dedicată strategiei în domeniul justiției și vă rog foarte mult să veniți aici, în fața celor prezenți.

Doamna Veronica Roșca, deputată, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități din Legislativ, vă rugăm foarte mult să luați loc. Domnul Vladislav Cojuhari, ministrul Justiției, doamna Veronica Mihailov Moraru, consilieră prezidențială, fostă ministră a justiției.

Și nu uitați, așteptăm să formulați întrebări și să le adresați celor prezenți în fața dumneavoastră. De asemenea, așteptăm și comentariile pe care le vom citi, dacă vor exista, ca să putem contura și mai bine o situație a ceea ce se întâmplă în domeniul justiției și, mai ales, să avem răspunsuri de la persoanele care sunt responsabile, să zic așa, pentru ceea ce înseamnă reforma justiției în Republica Moldova. Cu un cuvânt de salut, sau deja de acum nu e un cuvânt de salut, dar îl rog să prezinte o informație pe domnul ministru al Justiției, Vladislav Cojuhari.

Vladislav Cojuhari: Bună ziua. Bună ziua, domnule moderator, doamnelor și domnilor, excelențe.

Vă salut și, în primul rând, analizez și informația pe care am trecut-o acum în background. Vreau să menționez despre importanța astfel de evenimente. Știu că un pic mă distanțez poate de la subiect, dar într-un final are o legătură strânsă.

Noi cu toții am văzut în primul slide, când am observat indexurile pe care Republica Moldova le-a fixat pe mai multe paliere, și unul dintre acestea a fost ordinea și securitatea, unde eram cel mai bine, la 0,82. Și aceasta se datorează probabil și faptului că din 2022 s-a lucrat mult la acea cultură a securității, cultură a siguranței. Și iarăși, din discuțiile pe care le-am văzut în Vox Populi, ar trebui să ne rezumăm la subiectul construirii și unei culturi juridice în societate.

Asta fiind spus, vreau să vă mulțumesc pentru invitație. Este o plăcere și o responsabilitate pentru mine să fiu în fața domniilor voastre astăzi aici, să discutăm la finalul anului 2025 despre strategie și, ce-i mai important, despre obiective strategice.

Noi avem mai multe acte pe care, care ar fi pilonii pentru un viitor program de dezvoltare a sectorului de justiție. Vorbim de acel raport de extindere al Comisiei Europene care a fost publicat recent, vorbim de foaia de parcurs, vorbim de acele recomandări pe capitolul 23 Justiție și drepturi fundamentale.

Și este important să vorbim despre nu doar o continuare a reformelor. Este important să vorbim despre o modalitate nouă, integrantă în procesul de aderare la Uniunea Europeană, care să ne asigure un sistem judiciar, cum am văzut, cu toții ne dorim, independent, eficient și ireversibil.

Ori, activitățile majore nu pot fi realizate în ore sau într-un timp scurt și anume este foarte important ca, și aceasta este preocuparea Ministerului Justiției și a partenerilor, ca să nu admitem erori strategice. Adică, să nu se focuseze resursele, atenția și disponibilitatea persoanelor asupra unor elemente care deja sunt puse bine la punct și să fie totodată înțelese acele procese care au interconectare.

Atunci când vorbim de astfel de procese, este foarte important să reținem faptul că avem nevoie de statistică, cifre. Și probabil că aici World Justice Project are cele mai multe, așa să-i spunem, deficiențe, colectarea cifrelor. Și fiecare din noi din această sală să ne închipuim, atunci când avem de abordat un subiect, primul lucru la care aplicăm sunt cifrele.

Din acest motiv, este foarte important să fie stabilită o metrică a acestui sector preponderent umanitar, anume în baza acestei metrici să fie posibilă și evaluarea acelei curbe de dezvoltare sau creștere pe care am văzut-o în timp și în spațiu. Eu vă asigur că dacă o priveam pe an, nu era să fie așa de faină evoluția sau trendul. Și ce se recomandă și în toate bazele și analizele statistice este analiza subiectelor cel puțin pentru 10 ani de activitate, cel puțin. Cu cât mai mult timp, cât mai multă dimensiune avem în analiză, cu atât mai calitative sunt făcute și predictibilitățile.

Mi-am făcut câteva notițe ca să fiu succint, fiindcă avem chiar multe subiecte de discutat. La întrebarea "ce urmează după 2025?", aș răspunde succint: urmează o nouă perioadă cu un document strategic privind dezvoltarea sectorului de justiție, care va fi ancorat ferm în negocierile de aderare, foaia de parcurs privind statul de drept, care a fost aprobată prin Hotărârea de Guvern 277, și, bineînțeles, actele și recomandările elaborate în cadrul capitolului 23-24, care stabilesc clar până în 2027 niște obiective.

Și anume, alinierea la cadrul normativ, a cadrului normativ la standardele UE, consolidarea capacităților administrative, digitalizarea sistemului judiciar și formarea profesională în legislația europeană. Acești tineri pe care i-am văzut astăzi aici toți își doresc ca sistemul judiciar să fie un garant al relațiilor sale, atât în privat, cât și în public. Respectiv, și investițiile pe care mizăm foarte mult tot doresc să vadă un sistem care reprezintă un garant. Ca să fie clare regulile de joc și, cel mai important, ca regulile de joc să nu se schimbe în timpul jocului, adică aceasta ar fi și acea predictibilitate pe care tot ne-am propus-o în acele acțiuni.

Finalizez aici. Probabil că o să avem și mai o rundă de întrebări și discuții, dar este foarte important să reținem și două elemente. Vorbesc de digitalizare și aici aceasta este foarte importantă, dat fiind faptul că noi discutăm și avem și o translație online. În realitățile noastre, când avem foarte mult de făcut și nu suntem o țară cu foarte mulți angajați în sectorul public, unica soluție de a reuși și a îmbunătăți procesele este digitalizarea.

Doi, digitalizarea exclude factorul uman, ceea ce este și un lucru foarte benefic în lupta pe segmentul anticorupție. Și trei, cu adevărat, trebuiește menținută acea balanță de empatie, fiindcă cel mai mult ce deranjează cetățeanul, iarăși, având și un grafic destul de plin de audiențe, permanent încerc să fiu în contact cu oamenii, cu petiționarii.

Toți își doresc ca să se intre pe subiect în materia care este oferită, cu specific, cu atenția deosebită. Și aici, iată, iată un moment, acea de empatie, îl confirm și noi depunem un efort enorm ca să tratăm fiecare caz, da, pe un caz separat și aceasta este și așteptarea de la toate structurile de stat, tot întreg sistemul public, ca fiecare subiect al cetățeanului să fie tratat separat, cu maximă, nu doar atitudine, că aici suntem bine, dar și cu maximă pasiune și înțelegere.

Finalizez aici această mică incursiune și doresc doar să menționez că oricum rămâne pe rol importanța combaterii corupției, combaterii fenomenului de corupție și crimă organizată, fortificarea resurselor umane, infrastructură și sustenabilitatea acelor procese instituționale de care depinde acest sector în mod direct. Mersi mult.

Moderator: Mulțumim mult, domnule ministru. Vă rugăm foarte mult să nu uitați că așteptăm întrebările pe care aveți să le adresați invitaților noștri. Acum o rog să ne vorbească și pe doamna Veronica Roșca, deputată, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități în Parlamentul Republicii Moldova. Vă rugăm frumos, doamna Roșca.

Veronica Roșca: Mulțumesc foarte mult. Este foarte multă lumină aici în față și cred că intenționat ați creat acest cadru de lumină asupra vorbitorilor pentru a transmite mesajul că sectorul de justiție are nevoie de tare multă transparență și lumină. Felicitări pentru acest cadru de lumină.

Dar m-aș opri cu un mesaj de apreciere, în primul rând, organizatorilor, deoarece acest forum de reformare a justiției și combaterea corupției a devenit deja un punct de reper. Ce înseamnă monitorizarea și suportul societății civile? De fiecare dată, CRJM a știut să ridice monitorizarea la nivel de profesionalism și chiar pentru noi, cei care avem nevoie de expertiză, de fiecare dată expertiza CRJM-ului este una de bază.

Și apreciez și cei care stau în spatele evenimentului, nu doar cei care sunt în față, fiindcă îmi dau seama că este foarte, foarte multă muncă. Și acum, eu în mod obișnuit, atunci când discut cu cetățenii, îmi fac notițe, că așa este și normal. Și am observat și mi-am notat în urma Vox Populi cuvântul "speranță". M-am bucurat că cetățenii își exprimă speranța. Este un element foarte important, fiindcă cuvintele "reformă" la un moment dat pot deveni obositoare.

Și este nevoie să aducem foarte multă lumină și foarte multă comunicare și înțelegere pe sentimentul sau pe înțelesul cetățeanului. La un moment dat, unul din vorbitori a zis: "prea des se schimbă legislația și noi nu reușim să ținem ritmul". Pentru noi este nevoie să avem și siguranța, securitatea juridică, să ne explice ce, când se modifică. De aceea, aceste sunt temele mele pentru acasă.

Dar revin la subiectul de bază al primului panel. Vreau să felicit pe toți vorbitorii din toate panelurile și stilul sau abordarea asupra întregului forum, începând cu strategia, până la final, la concluzii care vor urma mâine, "Quo vadis?", să zic așa, sau care este direcția. Eu mi-aș permite să fac o incursiune în evoluția strategiei ce privește integritatea și independența sectorului de justiție pentru 2022-2025, pentru că ea a fost adoptată în 2020 și trimisă la reexaminare și a fost adoptată pe data de 6 decembrie 2021 într-un context interesant.

În primul rând, într-un context în care au fost schimbate legislatura a 10-a cu legislatura a 11-a. Hotărârea Guvernului prin care a fost transmisă în Parlament strategia a fost a legislaturii a 10-a, dar a fost reexaminată și aprobată în versiune finală de către legislatura a 11-a. De ce explic acest lucru? Deoarece este un liant comun dintre două legislaturi. A fost o creație a două guverne, să explic așa.

Dar, mergând și mai în spate, precedenta strategie a fost aprobată în îndepărtatul 2011. 2011, la fel, a fost pentru patru ani de zile și iată că abia în 2021 s-a aprobat. Ce vreau să explic? Această strategie aprobată în 2021 a fost una foarte ambițioasă, o strategie care are drept anexă un plan de implementare cu peste 90 de acțiuni.

Și la un moment dat am văzut și am apreciat în cifre transpus peste 73, adică mai mult de două treimi din obiectivele strategice au fost implementate. În spate stă o muncă enormă și aici vreau să aduc aprecieri miniștrilor justiției din această perioadă, domnului Sergiu Litvinenco, doamnei Veronica Mihailov și să-l felicit și pe domnul ministru Cojuhari care abia urmează pentru strategia din 26-30.

De ce zic acest lucru? Deoarece celelalte sunt în curs de realizare și doar o mică parte, nu-mi amintesc, era sub 8% nerealizate. Ce înseamnă în curs de realizare? Noi acum avem pe platforma Parlamentului, în special revenindu-i responsabilitatea Comisiei Juridice, un șir de proiecte de legi care au fost adoptate în primă lectură, urmează a fi adoptate în a doua lectură și încet, până la sfârșitul lui decembrie, cred că vom atinge obiectivul de mai mult de 90% realizare din obiectivele strategiei privind independența și integritatea sectorului de justiție.

Este un precedent, este pentru prima dată, da, un model cum poate fi abordată strategia pentru un anumit sector și accentuez acest fapt. Dacă precedenta strategie a avut nevoie de 10 ani de zile, această strategie s-a implementat exact în termenul în care a fost asumată. Și ziceam, pe platforma parlamentară, noi mai avem patru sau cinci maxim proiecte de legi, deja adoptate în primă lectură și acum se definitivează amendamentele și vor fi adoptate până la 31 decembrie.

Este important să accentuăm acest fapt, fiindcă la un moment dat, domnul Chirtoca accentua că orice strategie are nevoie de foarte multă voință politică și în spatele acestei strategii a fost, pe lângă munca imensă, o voință politică care a fost mandată de către cetățean. Eu sper că se înțelege că atunci când mergi în fața cetățeanului și-ți asumi niște angajamente, sunt angajamente puternice.

De aceea, pentru noi, eu, mergând astăzi în fața cetățeanului, pot să dau această dare de seamă și să explic și ce s-a reușit și ce nu s-a reușit și care au fost provocările. Fiindcă provocările după 2021 au fost de așa natură, încât au fost provocări în context geopolitic, în context regional, în context ce ține de stabilitatea statului. Dar, indiferent de aceste momente, totuși eu pot să felicit cei care au fost responsabili de elaborare și implementare.

Comisiei Juridice a Parlamentului îi revine de control parlamentar asupra monitorizării implementării strategiei, fiindcă așa și este indicat și așa este firesc. Respectiv, pentru ce urmează după 2025? Nu urmează altceva decât un audit riguros asupra actualei strategii a sectorului de justiție, care va duce la elaborarea noii strategii în sectorul justiției 2026-2030.

Evident că remarca cetățeanului care a spus că prea deseori se schimbă legislația este nevoie de consolidare, este nevoie de capacitatea instituțiilor, este nevoie de stabilitate. Prin această strategie s-a oferit fundament. Ce înseamnă fundament? Au fost trei direcții prioritare în strategia 2022-2025, care vizează, cum glumesc eu, cei trei A: actorii sectorului de justiție. Prin actorii sectorului de justiție sunt cei vizați direct, cei reprezentanții cărui sector sunt în sală.

Vorbesc aici despre profesioniști, judecători, procurori, profesiile liberale și toți cei implicați, ofițerii de urmărire penală și ofițerii de investigație. Doi, al doilea A este însăși actul de justiție. Un act de justiție care trebuie să dea sentimentul cetățeanului de dreptate, un act de justiție care trebuie să satisfacă cetățeanul și admisibilitatea la justiție, cer scuze, accesul la justiție.

Fiindcă accesul la justiție în esență denotă esența, da, esența muncii în sectorul de justiție. Dar, dacă îmi permiteți, am să evit noțiunea de sector al justiției. Nu este doar un sector, este ditamai o putere în stat și eu de regulă glumesc, nu este a treia putere în stat, este una din cele trei puteri în stat și fiecare din cele trei puteri ar trebui să-și asume acest fapt.

Fiindcă de fiecare dată accentuez independența vine mână în mână cu responsabilitatea. Nu există doar un singur actor responsabil sau o singură instituție responsabilă. Frumusețea acestei puteri a statului constă în obligativitatea de a lucra împreună, de a se învăța a lucra instituțiile împreună, de a coopera, așa cum enunță Constituția prin separarea și cooperarea instituțiilor în cadrul statului sau, așa cum glumim noi, în baza principiului loialității constituționale.

Avem toți o obligație de a fi foarte corecți atunci când discutăm aceste subiecte și probleme. Și a treia direcție stabilită în strategia 2022-2026 a fost administrarea sectorului de justiție. A fost o provocare, este o provocare administrarea sectorului de justiție. S-au reușit multe, au fost accentuate aici ce ține de începând de la harta judiciară, instanțele, accesul în instanță, videoconferințele, harta procuraturilor, cum oferim mediul, spațiul pentru profesioniști, deficitul de cadre, de resursă umană. Sunt multe, multe probleme la acest capitol.

Dar de dimineață am fost întrebată dacă pot să dau o apreciere acestei strategii. Și eu dau o apreciere fiind sigură că toți cei care s-au angajat în elaborare, în implementare, monitorizare, au fost cu multă bună credință. De aceea, chiar dacă la moment cetățeanul din acest vox populi realizat de către CRJM, ziceam că își exprimă speranța, trebuie să ajungem de fiecare dată să oferim cetățeanului încredere.

Fiindcă în esență asta și este obligația noastră. Actul de justiție se bazează în primul și în primul rând pe încrederea cetățeanului că el, justițiarul, este cel vizat în interesul statului. Eu la la formă de glumă deseori zic: dacă credem că în justiție este puțină încredere, să știți că în Parlament este și mai puțină încredere. În 2021, îmi amintesc, glumeam că în Parlament este încredere de mai puțin de 3%.

În 2025, când s-a încheiat legislatura precedentă, glumeam că am sporit încrederea cetățeanului în Parlament tocmai la 7%. Dar asta este, am dublat încrederea cetățeanului în Parlament. De aceea, eu chiar cred că atunci când se vine cu multă bună, cu multă bună înțelegere, cooperare inter-instituțională, se vine și cu rezultate. Felicitări tuturor încă o dată pentru organizarea evenimentului și sper să avem discuții punctuale pe fiecare subiect în parte. Mulțumesc.

Moderator: Mulțumim foarte mult, doamna Roșca. Acum mi-am amintit că și interlocutorii mei, atunci când îi întâlnesc în Moldova profundă, tot îmi spun că au obosit de la auzul acestei noțiuni de reformă. Contează foarte mult dacă nu îi veți obosi și mai mult în continuare, pentru că încă patru ani tot le vom vorbi cetățenilor despre reformă. Dar o să răspundeți pe urmă. Și acum îi ofer cuvântul doamnei Veronica Mihailov Moraru, care actualmente este consilieră prezidențială pe probleme în domeniul justiției, a fost și ministra justiției. Vă rugăm foarte mult să ne spuneți și opinia dumneavoastră și despre ceea ce a fost și despre ceea ce urmează.

Veronica Mihailov Moraru: Mulțumesc mult, doamna Ursu. Stimate domnule ministru, stimată doamnă președintă a Comisiei juridice, stimată audiență. În primul rând, vreau să mulțumesc pentru organizarea acestui forum și mă bucur că s-a reușit și cu ediția din acest an. Este, până la urmă, un prilej de a trece în revistă toate cele realizate pe reforma justiției, pe combaterea corupției în ultimul an și a face niște comparații cu perioada anilor din 2021 până în prezent.

Uitându-mă peste subiectele din agendă, observ că vor fi neapărat discuții interesante, având în vedere că în 2021-2022 abia se discuta despre conceptul de vetting. Acum noi discutăm deja despre realizările și produsele procesului de vetting. Dacă în 2023-22-23 abia se discuta despre noua reformă a Curții Supreme de Justiție, astăzi această reformă a Curții Supreme de Justiție este în plină desfășurare, cu o nouă componență, cu noi reguli și cu o nouă activitate ce ține de uniformizarea practicii judiciare.

La fel, dacă se vorbea la abstract de digitalizare în justiție, astăzi avem o viziune mult mai clară și chiar un program aflat în desfășurare ce ține de acțiunile instituțiilor de stat ce ține de digitalizarea în justiție. Și nu în ultimul rând, ceea ce încununează de fapt combaterea corupției, este recuperarea bunurilor infracționale. În acest sens, Guvernul și Parlamentul au avansat mult privind perfecționarea mecanismului cu privire la recuperarea bunurilor infracționale și, respectiv, a asigura o mai bună cooperare internațională a instituțiilor responsabile de recuperarea bunurilor infracționale.

Acum, având în vedere subiectul acestui panel cu privire la noua strategie pe sectorul justiției, doamna Veronica Roșca deja a trecut în revistă exact care au fost cele trei componente de bază atunci când strategia actuală a fost adoptată în iarna 2021: independența, integritatea sectorului justiției, accesul la justiție și modernizarea administrării judecătorești. Evident, modul cum se înfăptuiește justiția este de fapt ceea ce determină coordonatele de bază a unei funcționări a societății democratice și aici mă refer la securitatea juridică și securitatea economică.

Dacă noi nu vom avea o justiție pe deplin funcțională, atunci nu poate fi atractiv nici mediul de afaceri în Republica Moldova. Nu în zadar, atunci când a fost Republica Moldova în 2022 a obținut statutul de țară candidată, au fost formulate nouă măsuri, nouă recomandări, dintre care șase, șase din nouă vizau sectorul justiției. Și într-un timp record au trebuit să fie realizate și atenționez că ele de fapt erau cumva mai mult sau mai puțin congruente cu obiectivele majore prevăzute în strategia națională pe justiție, dar cumva erau mult mai targetate, focusate și se cerea un rezultat concret până la recomandarea Comisiei Europene de deschiderea negocierilor în iarna 2023.

Suplimentar, o provocare majoră alături de acțiunile setate în strategia pe justiție a fost și planul de de-oligarhizare, care viza o serie de măsuri privind creșterea rezilienței instituțiilor statului de a face față la tentativele de oligarhizare și de a exclude monopolul pe diverse domenii.

Când vorbim despre strategie, trebuie să înțelegem că asta de fapt înseamnă o viziune în jurul căreia se adună instituțiile responsabile pentru a ajunge la un obiectiv final. Eu cred, până la urmă, dacă este să ne uităm retrospectiv, agenda europeană, de fapt, parcursul nostru european a fost cea care a determinat ca instituțiile de drept pe sectorul justiției să-și conjuge eforturile mult mai dinamic și mai congruent în jurul implementării strategiei.

Așa cum a fost menționat anterior, strategii de reformare a justiției au mai fost anterior. Au fost diverse tentative de reformare a justiției. Strategia actuală fiind însă mult mai ambițioasă, incluzând componenta de vetting, adică de verificare a integrității judecătorilor, procurorilor și practic a inclus mai multe acțiuni care viza resetarea de fapt a organelor de administrare în sistemul justiției și a prevăzut resetarea nemijlocită a procedurilor existente care determină procesele penale, procesele civile, chestiunile legate de carieră, completarea funcțiilor vacante și așa mai departe.

Prin urmare, odată schimbat acest fundament, este foarte important ca acest fundament să fie unul consolidat și dezvoltat în pas cu noile realități ale societății și mai ales noile provocări în contextul planului național de aderare la Uniunea Europeană. Dacă este să ne uităm la Planul Național de Aderare la Uniunea Europeană, care a fost realizat și în paralel cu evaluarea compatibilității legislației naționale cu cea a Uniunii Europene pe segmentul justiției, observăm că ceea ce se dorește și în interior, și în exterior, este de fapt să avem aceleași standarde unice, standarde de calitate înaltă pe segmentul justiției, pe combaterea corupției, respectarea drepturilor omului.

Prin urmare, atunci când a fost evaluată legislația națională și compatibilitatea cu cea a Uniunii Europene, în capitolul 23 a fost setat ca un obiectiv evaluarea strategiei actuale, iar în baza concluziilor, recomandărilor acestei evaluări ample, respectiv până în decembrie '26 să fie evaluată noua strategie pe justiție. Și această evaluare, analiză funcțională, este în curs, împreună cu OECD și Uniunea Europeană.

Respectiv, nu văd cum ca noua strategie să se distanțeze de foile de parcurs și de toate angajamentele noastre ce țin de parcursul european, fiindcă ele vizează ceea ce este cel mai important și stau la baza unei, unui stat de drept funcțional. E vorba de eficiența în justiție, cu măsurile anticorupție și îmbunătățirea drepturilor omului.

Ce vreau să remarc este că de fapt agenda europeană a determinat ca toate instituțiile noastre de drept, care atunci când vine vorba de domeniul justiției, ele sunt instituții independente. Pe cetățeanul de rând nu-l interesează că o instituție e independentă sau alta este independentă, îl interesează ca problemele și nevoile lui să fie soluționate. Și nu interesează că o instituție este responsabilă de aici până aici, cealaltă în altă parte.

Pe cetățean îl interesează să-și aibă soluționarea problemei sale. Pentru a avea problema sa, este important ca toate instituțiile în domeniul justiției să funcționeze și să coopereze inter-instituțional. Independența și separarea celor trei puteri în stat, și asta s-a observat pe parcursul ultimelor ani, nu înseamnă că ele trebuie să activeze în mod izolat sau separat, ci să coopereze întru soluționarea intereselor cetățeanului, inclusiv și în vederea bunei funcționări a statului de drept.

Iar agenda europeană și noua strategie la fel trebuie să continue eforturile de consolidare a, de îmbunătățire a acestei cooperări, fiindcă în inclusiv în foile de parcurs sunt vizate foarte clar care sunt angajamentele ce țin de noul Consiliu Superior al Magistraturii, noul Consiliu Superior al Procurorilor, colegiile, ce ține de procuraturile specializate, ce ține de instituțiile care sunt responsabile de asigurarea funcționării mecanismelor în protecția drepturilor omului.

De aceea, este important să fie conjugarea eforturilor asigurată. Agenda europeană este cu atât mai în vizor, având în vedere că ieri a fost anunțat deschiderea procesului tehnic de negociere a primelor trei clustere și ăsta este un lucru bun, în sensul că urmează a accelera îndeplinirea angajamentelor, dar și asigura calitatea reformelor în domeniul justiției, astfel ca după acest proces anevoios, pas cu pas, și cetățeanul de rând să simtă că are un sistem de justiție mai echitabil, mai transparent, dosarele să fie soluționate mai rapid și drepturile sale sunt protejate de instituțiile statului.

Și asta va duce cu siguranță la creșterea nivelului de încredere în justiție. Spre final, vreau să punctez că anul trecut a fost elaborat și un mecanism de coordonare strategică a proceselor de integrare europeană și în acest sens, la nivel politic, nivel superior, Comisia Națională de Integrare Europeană, condusă de președinția Republicii Moldova, va coordona acest proces pentru ca să avem un proces mai accelerat și totodată sigur de îndeplinire într-un termen foarte ambițios, dar foarte important pentru țara noastră. Până la urmă, noua strategie va include inevitabil toate aceste angajamente setate în foile de parcurs, în agenda europeană de creștere, fiindcă ele toate vizează binele, o mai bună societate și sunt în spre binele cetățeanului. Mulțumesc.

Moderator: Mulțumim mult pentru această prezentare și am spus că în Republica Moldova s-a discutat și se mai discută mult despre experiența albaneză în ceea ce privește promovarea reformei în justiție. Elona Bano, șefa Departamentului de Integrare Europeană din cadrul Ministerului Justiției din Albania, trebuie să fie în legătură cu noi.

Elona Bano: Bună ziua, bună ziua! Mă auziți?

Bună ziua. Hello!

Da. Bună ziua, stimată doamnă Ursu, stimate domnule ministru Cojuhari, stimată doamnă Moraru, doamna Roșca. Este o onoare, de fapt, ca să împărtășesc cu voi experiența noastră în legătură cu draftarea și implementarea unei noi strategii, care, de fapt, a devenit ca o necesitate, de fapt, din cauza angajamentelor reluate în cadrul Uniunii Europene.

Nu știu dacă se vede. Da, cred că dumneavoastră puteți să vedeți prezentarea online. Da. Deși noi aveam o strategie în anul 2021 până în 2025, o strategie sectorială de justiție, faptul că am inclus și am încheiat toate întâlnirile bilaterale până în decembrie '23 și am aprobat foaia de parcurs pentru Rule of Law în decembrie '23, ne-a făcut ca toate angajamentele să fie revăzute în strategia care era anterioară, valabilă până în anul '25 și ne-a făcut să luăm hotărârea să revedem și să facem o nouă strategie în anul 2024, care a fost aprobată de fapt în decembrie '24 și este valabilă până în anul 2023, 30.

Ce mai importantă parte pe care vreau să o subliniez este că partea în care noi am început să discutăm pentru o nouă strategie în martie 2024, a intervenit și cu un nou proces cel de al planul creștere, în care au venit și niște obligații mai noi, niște termene mult mai scurte decât cele pe care noi le aveam în foaia noastră de parcurs pentru Rule of Law roadmap. Astfel că toate angajamentele pe care le am avut în foaia de parcurs și cele noi angajamente pe care le am luat în planul de creștere, au fost încorporate în așa fel încât să fie la noua strategie aprobată în decembrie 2024.

Trebuie să spun că dumneavoastră ați vorbit și mie mi se pare foarte bine și e plăcut să aud într-un fel că vorbim în limbaj comun. Vorbim de sfide care le vom trece împreună, cum sunt vetting-ul, cum sunt independența judiciarului, cum sunt vacanțele sau backlog-ul unor cazuri și încărcarea mai mare a unor curți de judecată, infrastructura și digitalizarea care trebuie să fie ameliorată, așa fel încât noua strategie a avut cinci obiective politici mari, care a avut mult mai multe măsuri. Dar aș vrea să subliniez un lucru foarte important aici.

Și Comisia Europeană care ne-a, într-un fel, a fost atentă și la momentul în care noi elaboram strategia nouă, a pus un accent foarte mare, mai ales pe ceea ce înseamnă consultare publică. Și vreau să vă spun că din septembrie anului '24 în care noi am publicat primul draft de strategie intersectorială pentru justiție, până în, până în luna decembrie am avut mai mult de 350 de comentări din experți, juriști, judecători, inspectori al Inspectoratului Înalt de Justiție, procuratura generală și, mai ales, din societatea civilă.

Și vreau să vă, tot așa, să vă încurajez ca să faceți o consultare publică cât mai amplă a documentului când dumneavoastră o să aveți un prim document. Pentru că o să vedeți că se poate ameliora și o să vă facă mult mai ușor parcursul de implementare a măsurilor și activităților pe care dumneavoastră o să le aveți prevăzute.

Astfel, primul obiectiv politic pe care noi l-am l-am aprobat este consolidarea și sustenabilitatea realizărilor reformei în justiție în conformitate cu standardele europene. Știu că deja ați spus că tot vorbim de ani de zile de reformă în justiție și lucrurile acestea trebuie comunicate și cetățenilor.

Hai că vă aduc aminte și cazul nostru. Am început cu reforma în justiție din 2016 și tot, în sensul ne străduim ca acum că avem o infrastructură de instituții care deja sunt bine stabilite, o arhitectură cu instituții cu competențe bine stabilite și rute independente cât de cât, încă mai trebuie să să ne străduim ca minister al justiției, dar și ca guvern al Albaniei pentru a avea și a asigura toate bugetele și infrastructura necesară și toate necesitățile care devin și parcurg, mai ales de o nouă hartă judiciară pe care noi o avem din anul 2022 și am înțeles că și dumneavoastră tot sunteți pe aceeași cale.

Și trebuie foarte multă atenție în modul în care se comunică cu publicul. Mai ales ce presupune această nouă hartă judiciară. În cazul nostru a fost mai restrictivă, aș putea spune, din cinci curți de apel, noi acum le am concentrat pe toate curțile de apel de jurisdicție generală în Tirana și trebuia să comunicăm și trebuia ca ministerul justiției să asigurăm accesul la justiție la toți cetățenii, deși însăși curtea nu era acolo, dar să fie oficiile administrative, cele care preluau cererile de judecată în continuare și să nu, să nu constrângem cu nimic accesul la justiție a cetățenilor.

Cel de al doilea obiectiv politic a dat de a face cu consolidarea independenței, imparțialității, responsabilității în cadrul sistemului de justiție. Mai ales acum, eu o să revin cu niște, cum să spunem, îndepliniri cât de până acum sau, cum să zicem, good achievements și cu niște challenges pe care noi încă le mai avem în continuare și care se suprapun cu procesul pe care pe dumneavoastră în Moldova vă așteaptă cea de deschidere a clusterului fundamentelor și de demonstrarea de progres la așa numitele interim benchmarks.

Al treilea obiectiv politic se referă la creșterea eficienței instituțiilor în cadrul sistemului de justiție. Noi am avut o prea mare atenție, mai ales pe Procuratura Specială pe corupție și crimă organizată, care are un track record deja foarte bun, dar asta a fost din 2016 până acum. Acum și Comisia Europeană cu dreptate vrea ca toate celelalte procuraturi și toate celelalte curți de jurisdicție generală, nu cele de jurisdicție specială să fie consolidate, să aibă la loc toate vacanțele împlinite cu judecători, cu procurori și, mai ales și cu advisors sau consilieri care să i ajute pe acești magistrați care lucrează de fapt cu o încărcătură mult mai mare de cazuri pe zi și pe an. Să nu spunem că la Tirana, judecătorii noștri din prima instanță sau din apel ajung să revadă mai mult de 1000-1500 de cazuri pe an, care de fapt norma europeană este undeva pe 350-380 de cazuri pe an.

Așa că, vetting-ul la noi a mai avut niște consecințe, unde aproape 60% din magistrați nu au trecut prima instanță de vetting din 805 care au fost în total și acum facem tot posibilul cu școala de magistratură ca să putem împlini vacanțele într-un scurt, cât mai, într-un termen cât mai rezonabil. Nu putem spune scurt, pentru că însăși școala de magistratură are timpul său necesar. Și ultimul obiectiv este să avem un sistem de justiție mai apropiat de cetățean, care de fapt este tot unul dintre cei importanți.

Aici v-am adus ca pe o idee pentru dumneavoastră. În primul an al acestei noi strategii, noi am avut o realizare a măsurilor în măsura de 72%. Aici sunt pentru fiecare obiectiv aparte. Ce înseamnă n-am reușit? Deși am alocat, o să vedem pe slide-ul următor, am alocat sume uriașe de bani, de milioane de euro, pentru că faptul că trebuie să avem pe toți judecătorii în loc și procuratorii în loc, faptul că trebuie construite noi ambiente pentru procuraturi și pentru curs, în compatibilitate cu noua hartă judiciară, a făcut să avem și așa un efort bugetar destul de mare din partea Guvernului și nu numai, a statului albanez.

În slide-ul acesta, ca să vorbim pe același limbaj, deja problematici sau tematici pe care dumneavoastră le-ați ridicat, aici sunt principalele realizări ale implementării acestei strategii, în primul an 24 și primele șase luni ale anului 25. De fapt, pe metodologia noastră de monitorare a strategiilor, noi monitorăm și facem un raport de monitorizare în fiecare șase luni și un raport anual apoi care este și pe fiecare indicator.

Ce am realizat noi până în iunie 2025? Până la urmă, am avut prima fază a vettting-ului s-a încheiat cu succes. 805 magistrați au fost, au, au trecut și au fost evaluați, dintre care, cum am spus, 56 nu au trecut vetting-ul la prima instanță.

Apoi, în conformitate și cu termenul care este termenul constituțional, până în iunie anului viitor, noi trebuie să terminăm și a doua instanță de vetting. Acolo au rămas doar 57 de cazuri care sunt în apel și sperăm și credem că și instanța de vetting de apel al vetting-ului va termina acest proces sui generis până la îndeplinirea termenului constituțional. Între timp, facem tot posibilul și este o altă sfidă aparte ca Înalta Comisie a Judecătorilor și Înalta Comisie a Procurorilor, care vor prelua competințele pe care le-au avut organele ad-hoc de vetting, să aibă toate resursele umane necesare, adaptate, capabile să continuă să facă această evaluare așa cum au efectuat cei, instanțele de la vetting.

A doua parte, realizare importantă, a fost și Consiliul Superior al Procuratorilor din decembrie anul trecut și până acum a început să facă primele evaluări. Aceasta este o mare realizare pentru noi, pentru că de patru ani de zile noi nu aveam, aveam o lipsă de evaluări și de promovări. Mergeam doar pe schema de delegare a procurorilor și șef de procuror la un parchet sau dintr-un oraș în altul, dependent de necesitățile fiecărui parchet.

Până la urmă, acum avem deja 49 de procurori care au fost evaluați, așa cum se aștepta, și procesul a început în de-a lungul anului 25 să fie un proces normal și să-și ia parcursul normal.

Ambele consilii, cel al magistraturii și cel al procurorilor, au întreprins măsuri pentru protejarea magistraților împotriva influențelor nejustificate, inclusiv sprijinirea procurorilor și judecătorilor care sunt parte a Procuraturii Speciale Anticorupție și Curții Speciale Anticorupție și pentru Crimă Organizată. O să vedeți, în cazul dumneavoastră poate mai puțin, dar în cazul nostru, Uniunea Europeană, Comisia este foarte atentă la fiecare declarație de ministru, de deputat, de persoană din lumea business-ului sau a economiei, care face declarație sau intimidează cu declarații și nu numai pe magistrați.

Și astfel au fost luate multe măsuri din partea acestor două consilii, au fost aprobate regulamente pentru acordarea sprijinurilor speciale cu garda Albaniei la procurori sau magistrați care demonstrează că au fost intimidați sau sunt într-o situație nu mai liberă pentru a-și exersa competința lor. Și noi am început să adresăm tot așa într-un mod potrivit această sfidă.

Consiliul Superior al Judecătorilor a făcut, până la urmă știți, noua hartă judiciară, vacanțele de la vetting au făcut să avem un număr foarte mare de cazuri restante, backlog, mai ales în Curtea Administrativă de primă instanță și în Curtea de Apel de primă jurisdicție. Dar Consiliul Superior al Judecătorilor a reușit să aibă o strategie, să aprobe o strategie pentru eliminarea acestui backlog și acum, în iunie acestui an, a aprobat și un plan de acțiune în care noi sperăm ca cel puțin până în martie anului viitor să vedem un prim trend de scădere a acestui backlog.

Ca să mergem mai și un lucru important, nu știu dacă este în cazul Moldovei. Eu de fapt am avut plăcerea să colaborez cu colegii dumneavoastră acum un an și chiar îi fac cele mai multe gânduri Ministerului Justiției, pentru că aveți niște cadre foarte bine pregătite. Noi, având doar pe Școala de Magistratură, că este unica ușă de intrare în cariera juridică a magistraților, adică să devii un judecător, un procuror sau un consilier juridic, parte a advisor al unei curți, într-o curte sau într-un parchet, trebuie să intri doar prin Școala de Magistratură, nu devii prin alte medii sau prin alte posibilități.

A fost o cerință foarte explicită, cu care la care lucrăm acum, să revedem încă o dată cei trei ani de magistratură, atât este școala la noi, care să fie, ultimul an să fie un an de mentorare, un an de aplicație practică, când judecătorii sau studenții care studiază pentru judecători sau pentru procurori să fie atașați într-un parchet sau într-o curte și să facă un stagiu concret, sub un mentor, și totul să fie mult mai mult, nu teoretic, cum a fost până acum, dar să fie skill-based, ca să le dea posibilitatea lor să fie mai pregătiți când vor intra deja ca magistrați definitivi.

Acestea sunt unele dintre sfidele pe care noi încă le mai întâmpinăm. Și doamna Moraru, stimata fostă doamnă ministru, foarte bine a subliniat faptul că această strategie, pe care și dumneavoastră o să începeți să o scrieți, nu mai trebuie... da, trebuie să aibă instituții responsabile pentru fiecare activitate și indicator, dar nu mai poate să fie limbajul acela că acesta este doar al meu ca General Prosecutor Office sau doar al meu ca Înaltă Curte de Justiție sau doar a mea ca Școală de Magistratură sau nu mai este, Ministerul Justiției n-are niciun loc.

Trebuie să știți, cu noua reformă, Ministerul Justiției, cel puțin în Albania, nu are nicio interferință la instituțiile independente ale judiciare. Are doar un rol de candidat observer la întâlnirile pe care le au ei. Și, dar totuși, de dragul acestui proces de integrare europeană, este Ministerul Justiției care conduce capitolul 23. În cazul nostru condus de către mine și toți trebuie să raporteze în timp util și nu mai trebuie să spunem sau să avem raportări de tipul: noi am făcut, dar instituția cutare n-a făcut, a rămas la segmentul acesta sau a rămas la segmentul acela.

Trebuie să se înțeleagă și știu că e mai greu să fie explicat acest lucru la profesioniști care au cu totul alte priorități în ziua lor de zi cu zi, judecător, procuror, inspector, care au deja o încărcătură mare de de de și o tensiune în în munca lor zilnică, dar trebuie să fim cu toții proactivi, pentru că acesta este o contribuție a statului moldav, în cazul acesta, în fața Comisiei Europene.

Și trebuie o colaborare instituțională, o raportare calitativă și exchange de informații în timp util și proactiv, așa fel încât și tot ce ați puteți face prin această strategie, să o puteți raporta în mod calitativ și cantitativ în fața Comisiei Europene.

Noi încă, ne facem tot posibilul ca să realizăm o parte a interim benchmark pe care avem. Eu foarte pe scurt, pentru că poate am trecut și timpul. Anul acesta ne-am tot focusat la toate regulamentele, revederea tuturor regulamentelor interne a Consiliului Înalt al Judecătorilor și Consiliului Înalt al Procurorilor, mai ales pentru a adresa backlog-ul. Avem acum niște regulamente concrete în ceea ce privește cum trebuie să fie deciziile și template-uri pentru deciziile de judecată, așa fel încât să avem decizii calitative, nu decizii foarte lungi.

La noi a fost un fenomen și pentru o chestiune de muncă, decizia ta venea 25 de pagini și nu se putea înțelege dacă tu trebuie să te întorci la locul acela de muncă sau dacă tu ai dreptul de a avea niște salarii în plus ca despăgubire sau trebuia să aștepți un alt remediu. Adică creșterea calității deciziilor judecătorești. Tot așa, transparența pe care ambele consilii fac promovările, fac evaluările și fac denumirile președinților de curți sau președinților de parchete.

Cum se face tot așa și conflictul de interese și cum noi, noi avem acum pe proces parlamentar revizuirea a două legi care se aproximează 100% cu directivele Uniunii Europene, cea pentru whistleblowing și cea pentru... îmi cer scuze, dar unele denumiri le am deja doar în engleză care îmi vin mult mai repede: whistleblowing și conflict de interese. Tot așa, se cere ca fiecare consiliu, deși are mai puțin de 70 de persoane administrație, să aibă regulamente, să aibă proceduri puse în care în fiecare parte când se vede ceva și se evidențiază că e corupție, că e influență care nu trebuie să fie făcută, să fie evidențiată în modul cât mai bun posibil.

Încă ce mai facem noi ca Minister al Justiției, ne tot batem în luna aceasta pentru că aprobăm bugetul la Parlament, ca să avem un Case Management System care să fie unul dintre cei mai buni din Europa. În fapt, e tot așteptat de ani de zile, care este finanțat și cu banii asistenței din Uniunea Europeană și cu banii bugetului statului albanez.

Acest Case Management System, în cazul nostru, este foarte ambițios, pentru că dorim ca să legăm toate, din poliție, la parchet, la toate nivelurile de curte, plus e-government hub pe care noi le avem, care este e-Albania, care este o platformă digitală, unde toate avizele, toate certificatele de naștere, toate certificatele de proprietate, toate datele de intrare sau ieșire din Albania și nu numai sunt în acel sistem, să fie interconectate cu case management system, așa fel încât ca procurorii și judecătorii să nu mai stea și să aștepte săptămâni sau luni de zile să aibă răspunsul de la cadastru, de exemplu, pentru titlul de proprietate al cuiva, sau de la poliție pentru faptul dacă a intrat sau a ieșit din Albania sau a fost în Albania în momentul respectiv.

Așa fel încât ca acest Case Management System să fie posibil până în anul 2027. Și aici, ca să concluzionez, vreau să vă spun, acesta este una dintre acele cazuri în care, deși tu lucrezi foarte mult și negociezi cu Comisia Europeană, la unele momente trebuie să adaptezi datelor și termenelor pe care lor ei le dau. Noi eram pregătiți ca totul să facem pe parcurs până în anul 2030, dar am fost nevoiți ca să anticipăm totul ca să fie în cadrul acestui plan de creștere.

Să vă fac și o scurtă intrare, apoi sunt gata pentru orice întrebare a dumneavoastră și aveți deja prezentarea. Ce așteaptă Ministerul Justiției și nu numai și toți actorii ai justiției în momentul în care se deschid negocierile pe Clusterul 1. Veți avea poziția, common position, poziția comună a statelor membre din UE și care o să vă spună și care sunt interim benchmark.

Noi din ianuarie 2025, am avut mai mult de șapte meeting care sunt... șapte meeting care am făcut din ianuarie până la sfârșitul pentru a arăta care sunt interim benchmark, ce înseamnă acelea. O să vedeți că la un moment dat dumneavoastră o să primiți pichetele intermediare care o să vi se pară ca niște titluri ale capitolului 23. De exemplu, să se consolideze imparțialitatea și independența instituțiilor de justiție. Și o să spuneți: "Ce anume atare dorește Uniunea Europeană?".

Vă rog frumos să aveți în grijă, colegii din care negociază și echipei negociatoare, că la aceste explanatory meeting să faceți toate întrebările care vă trec prin cap, așa fel încât să puteți lua cât mai multă informație și să înțelegeți că acele interim benchmark au niște reforme prioritare și după ele și niște critical gap. Vreau să vă spun că în cazul nostru pe common position, avem 14 pichete intermediare, care comparativ cu Muntenegru erau 120, dar de fapt aceste 14 pichete intermediare, după ce le întâlnirile explicatorii, au fost împărțite în 45 de reforme prioritare și 226 de critical gap.

Așa, ca să înțelegeți, ce vreau să spun cu asta? Ca să înțelegeți ce anume trebuie să faceți, iar să ajungeți la acest critical gap. Din acel cadru general care o să vă fie scris pe pe acea common position, să ajungeți la output-uri concrete, la activități concrete care să le aveți în strategie sau apoi să puteți revedea și strategia dumneavoastră. Și la sfârșit, ce am ajuns noi, cel puțin și în aceste șase luni, am ajuns să avem 27% din măsuri care sunt fully implemented.

Vreau să vă spun, noi așteptam raportul pentru pichete intermediare până în iunie acestui an, dar între timp am mers cu deschiderea tuturor clusterelor, așa că ni s-a cam amânat raportul pentru pichetele intermediare. Și eu într-adevăr spun 27% din toate măsurile prevăzute pentru primii șase luni a 25 au fost fully implemented. Dar între timp, din iunie, din iunie 25 până astăzi, noi am reușit 80%, pentru că și vara s-a lucrat foarte mult și acum lucrăm foarte, foarte mult pentru că tot suntem în presiunea asta care vreau să spun și colegilor mei din Moldova, e o presiune foarte productivă.

Și sper și văd și sunt foarte fericită că văd că dumneavoastră aveți la un loc și pe legislativ și pe executiv și acesta și pe judiciar și acesta de fapt este mesajul. Intrarea în Uniunea Europeană și rule of law se poate ajunge doar având pe toți actorii la un loc. Vă mulțumesc mult și sunt în dispoziția dumneavoastră pentru orice întrebare, comment sau...

Moderator: Sper să nu...

Mulțumim foarte mult pentru această informație utilă. Eu vreau doar așa din curiozitate să vă întreb dacă ar exista o dispută între standardele europene și capacitățile reale ale statului.

Doamna Bano: Asta este o discuție care este mai mereu. Pentru că standardele... una dintre cazurile pe care vi le-am adus ca exercițiu, ca exemplu e: noi am avut două comisii, comisia independentă pentru vetting, pentru prima instanță de vetting și camera de apel, care de fapt este în nivel de al Curții Constituționale, care au avut oameni care au lucrat de șapte și lucrează și cele de la apel, de șase ani și au fost instruiți de Uniunea Europeană, au fost instruiți de mai toată lumea, au avut bani și formatori care au fost efectuate de către ei.

Și acum aceste instituții, până în iunie anului viitor, trebuie să fie închise. Și noi vedem că și trebuie preluate aceste competințe de către ambele comisii: comisia înaltă de judecători și cea de procurori, ce nu neapărat înseamnă că o să aibă noi oameni. Adică niște oameni care au făcut evaluările și vetting-ul până acum, la care s-au dat bani pentru formare și pentru orice, se duc afară și noi vedem câți dintre ei pot să-i luăm ca experți pentru instituțiile care vor continua.

Ceea ce e un exemplu foarte, e un exercițiu amplu să-l ai pe Ministerul de Finanțe cu tine. Dar o să vedem și un lucru și vreau chiar să-i ajut și să-i consiliez pe pe colegii mei din Moldova. Voi acum intrați la fondurile IPA, cei care sunt de asistență de preaderare, și la planul de creștere, să profitați de acei bani. Pentru că foarte multe lucruri, mai ales pe creșterea capacităților, resursele umane să fie pregătite la acele standarde pe care le cere Uniunea Europeană se pot face prin aceste fonduri. Să nu credeți că sunteți singuri și că orice se va face doar cu banii Republicii Moldova, în cazul dumneavoastră, sau Republicii Albania.

Moderator: Mulțumim foarte mult. Vă rugăm să rămâneți pe fir și acum trecem la sesiunea de întrebări și răspunsuri. Dacă sunt răspunsuri în sală, vă rog foarte mult să îndrăzniți.

Deci, până vă formulați câteva întrebări, eu sper totuși să avem câteva întrebări din sală, o să insist, doamna Roșca. Eu v-am adresat întrebarea referitor la oboseala care vine pentru o bună parte din cetățeni atunci când aud despre noțiunea reformă. Și când îi mai spui că mai trebuie și alte reforme, nu doar justiția, lăsați-mă în pace că nu mai știu când se termină reformele. De ce credeți că e această oboseală și mai ales cum veți face în următorii cinci ani ca să nu se acumuleze și mai multă oboseală?

Doamna Roșca: La un moment dat în voxul prezentat, cineva zice: "Am revenit în Republica Moldova și am văzut drumuri, am văzut Moldova schimbată, am văzut apă, canalizare, am văzut parcuri, fiindcă ele se văd." Justiția nu se vede, ea se simte și atunci avem nevoie de o altfel de abordare și o altfel de explicare.

Și atunci când se banalizează reformele sau se duc în direcția în care cetățeanul obosește de explicații, justificări, justificări fără sfârșit de ce nu se reușește. Nu se reușește că noi nu avem diferite motive, nu avem, nu vreau să zic ce nu avem, dar ceva e bine să avem, da? Vorba clasică. Atunci cetățeanul nu mai devine partener, cetățeanul devine partea critică și apoi sunt șanse să se retragă.

Ăsta este momentul periculos în orice reformă, iar justiția are nevoie de mai multă transparență, mai multă accesibilitate din partea cetățeanului. Și ziceam inițial, sentimentul de dreptate este un sentiment pe care cetățeanul trebuie să îl trăiască zi de zi. Și atunci când mass-media încearcă să explice cetățeanului sau reportajele media TV îl ajută să înțeleagă profunzimea unor reforme sau îl ajută să coboare la dedesubturile unei reforme, el formează acea cultură necesară de care vorbea domnul ministru pentru a-l menține partener.

În caz contrar, revin, avem șansa să banalizăm orice reformă și să îndepărtăm cetățeanul, dar asta este cea mai periculoasă zonă a oricărui angajament sau legământ făcut cu cetățeanul, ziceam. De aceea, soluțiile nu sunt simple și nu sunt soluții care am putea să zicem apăsăm pe 1, 2, 3 și avem cetățeanul de partea noastră. Dar de fiecare dată când se vorbesc de cazuri de rezonanță, ceea ce poate cetățeanul să înțeleagă, el nu de fiecare dată va înțelege ce înseamnă vetting, pre-vetting, ce înseamnă CSM și CSP, dar el știe că acolo este greutatea justiției.

De ce apare această mare discrepanță în sondaje? Când profesioniștii zic că au încredere, iar cetățeanul zice că nu are încredere? Deoarece profesionistului îi ia mai puțin timp să înțeleagă dimensiunea reformelor, iar cetățeanul are nevoie de o mai mare perioadă ca să o simtă el. Posibil, fiecare al doilea cetățean din Republica Moldova nu ajunge niciodată într-o instanță de judecată sau în fața unui procuror sau ofițer de urmărire penală sau de investigații, dar el își va crea o percepție despre justiție exact din mediul în care trăiește.

Și atunci când, ziceam, se banalizează corupția, atunci când el este obligat să meargă, atunci când interacționează cu o instituție, lui i se spune de fiecare dată, ia uitați, am îndeplinit 73% din obiectivele din strategia pe sectorul de justiție. Dar el este obligat să mai meargă, să dea fiecărui cu care interacționează, ziceam, în independență de domeniu, că-i sectorul de medicină, că-i sectorul de educație, că-i sectorul de justiție, el este obligat să mulțumească cu acel minim necesar, nu-l vei convinge niciodată cu nicio campanie de promovare că noi am reușit 100% să implementăm strategia pe sectorul justiției.

De aceea revin, o strategie nu este doar un simplu program de politici publice și nu este doar un simplu document. O strategie, ea trebuie să fie implementată, realizată și este veritabila coloană vertebrală a întregului sistem. Dacă nu se reușește să eradicăm corupția acolo la firul ierbii, cetățeanul nu va înțelege niciodată cum a fost posibil să implementez 90% din angajamentele dintr-o strategie.

Moderator: Da, mulțumim foarte mult pentru aceste precizări. Am aici o întrebare: Ce elemente noi va aduce strategia de reformă a justiției din 2026 de angajamentele deja asumate în programul de guvernare Munteanu? Vetting până în decembrie 2026, dosare de corupție mai rapide, confiscare și reutilizare socială a bunurilor, acces la în profesie, detenție conform standardelor, digitalizare, e-dosar, e-notar și tot așa mai departe. Cine vrea să ne răspundă? Tot domnul ministru?

Domnule Ministru: În continuare la la primul subiect, justiția este exact domeniul unde un caz este prea mult. Dacă noi putem spune că, uite, în alte segmente poate este o marjă că 80 la 20 e ok, o situație, un caz unde lucrurile stau mai puțin clare sau transparente, gata, este too much, este prea mult.

Din acest, anume din acest considerent, justiția are cel mai ambițios standard minim, fiindcă standardul minim pentru justiție este 100%. Nu are niciun sector așa standard minim. Și probabil că de aici avem permanent discuții, permanent restructurări, sau necesități și fortificări și așa mai departe.

Revenind la propria întrebare, desigur, procesele care sunt mai dimensionale trebuiesc continuate. Totodată, vorbim de acea abordare integrată a lucrurilor și aici, când vorbim de acel e-dosar, cum ați făcut așa aluzie la toate sistemele astea care sunt multe la număr, exact este necesară acum o nouă etapă, să ieșim din silozuri și să facem acea abordare integrată, să fie într-un hub sau un singur punct de acces, să fie mai simplu și mai mai rapid de a utiliza, de a aplica, fiindcă într-adevăr, pe lângă la empatie, cetățenii își doresc foarte mult și o viteză adecvată.

Și în special și pe persoanele juridice, fiindcă vorbim și de aspectul, ați văzut cu toții momentul de drept civil și aici trebuiește implementat cât mai rapid posibilitatea desfășurării și acelor ședințe online, fiindcă nu cred că este corect să mergi dintr-un capăt al Republicii Moldova în alt capăt al Republicii Moldova pentru două-trei minute de atenție în fața instanței.

Noi putem asta să o facem deja și online. Avem toate capacitățile la acest lucru, ne focusăm. Și desigur, să nu uităm, pe lângă la ceea ce ați enumerat dumneavoastră și securitatea, securitatea cibernetică, care este tot un domeniu destul de important, fiindcă iarăși, întrebarea tuturor este: ok, mergem pe acea dimensiune, care sunt garanțiile? Iar aici mergem pe acele algoritme de criptare și de asigurare a schimbului de pachete informaționale într-un climat sigur.

Probabil că aceasta ar fi fost așa succint răspunsul, dar acest domeniu, el este interconectat și cu societatea și societatea este în permanentă schimbare și iarăși și obiectivele și cerințele sunt tot într-o permanentă schimbare. Din acest motiv și acest domeniu este așa mai într-o permanentă evoluție. Eu aș evita să folosesc cuvântul ăsta de reformare, fiindcă într-adevăr, noi avem anumite percepții, poate stigme față de de de de cuvânt, dar este în acest considerent ceea ce discutăm noi cu toții astăzi aici pe parcursul zilei de astăzi și mâine, este discuția despre evoluția sectorului. Mersi.

Moderator: Mulțumesc tare mult. Sunt întrebări în sală sau vă mai gândiți? Știți la ce m-ar mai duce gândul acuma? Autoritățile, Parlamentul, Guvernul și toate instituțiile care sunt chemate să reformeze justiția, să combată corupția, spun că ei fac eforturi și că lucrul ăsta nu e chiar atât de ușor pentru că trebuie ghemul ăsta de probleme e mare și trebuie și răbdare și putere și voință.

Dar vine opoziția și spune că nu credeți în ceea ce vă spun cei de la guvernare, pentru că ei se gândesc mai mult la interesele de partid sau la interesele personale, exact așa cum și autoritățile spun că opoziția se gândește mai mult la interese personale și prea puțin la interes național. Eu zic cât de mult iată îi este ușor cetățeanului să știe cine livrează rezultate și cui să-i creadă?

Speaker 6: Când vorbim despre livrarea rezultatelor pe justiție, trebuie să înțelegem că este un proces foarte complex și de fapt mulți reprezentanți și ai opoziției cunosc foarte bine asta. Când faci reforme pe justiție, în primul rând înseamnă foarte mult timp, în al doilea rând înseamnă consecvență în măsuri și în al treilea rând înseamnă o foarte bună implementare și menținere.

Aici, așa cum a spus și doamna Roșca mai devreme, când vine vorba de justiție, nu ai un rezultat care ai construit un drum și îl vezi materializat. Este o îmbunătățire constantă pe legislație, pe factorul uman, capacitatea, resursele umane care sunt din sistemul procuraturii, sistemul judecătoresc, din profesiile juridice, din instituțiile de drept, Autoritatea Națională de Integritate, Serviciul Spălare a Banilor și altele, pe mecanismele pe care le au ei la îndemână ca pârghii să le funcționeze, care beneficiază de investiții treptat.

Și apoi deja pe implementarea la ceea ce legea prevede. Înțelegem că poate cetățeanul... fiindcă până la urmă ce înseamnă percepția cetățeanului referitor la este justiție sau nu? Prin interacțiunile pe care el le are. Prin interacțiunea care o are într-o discuție cu un ofițer de urmărire penală, cu un avocat, cu un judecător, cu un notar sau cu un procuror și își face o impresie despre sistemul justiției.

Dar fiecare reprezentant al profesiilor din sistemul de drept are un cadru legal în baza căruia activează. Înțeleg cetățeanul este obosit de tot felul de legi și standarde și așa mai departe. Dar parcursul nostru european și aderarea la Uniunea Europeană înseamnă să creștem transparența. Ca să creștem transparența, noi trebuie ca toți să activăm mai mult sau mai puțin cam după aceleași standarde, adică reguli, modus operandi, astfel încât și cetățeanului de rând, cât și profesionistul care este implicat în justiție să aibă predictibilitate.

Și aici foarte mult, de asemenea, contează și calitatea umană, adică pe cât de pregătit este acel profesionist. Aici, într-adevăr, conform, urmarea exercițiului de vetting, avem o penurie de judecători și procurori. Dar în același timp, a fost discutat și analizat. Ce punem în balanță? Afectarea actului de justiție din cauză că a fost efectuat cu interese obscure? Sau ne dorim să facem o reformă, să revizuim totalment fundamentul, investim în noile generații și astfel să restartăm sistemul judecătoresc?

Pe de altă parte, dacă este să privim un pic retrospectiv, au fost niște ani foarte complicați, inclusiv din contextul geopolitic, inclusiv din contextul amenințărilor hibride la adresa securității statului, și consecințele pandemiei, crizei energetice și așa mai departe. Justiția costă. Dacă noi vrem să avem o justiție calitativă și oameni bine pregătiți, integri, ei trebuie să fie și salarizați și, în ultimul rând, acordate mai multe investiții, investiții în infrastructură, în noile... Iată, într-un final a fost implementată, elaborată, inclusiv cu multe discuții pe platforma Parlamentului, harta judiciară și harta procuraturii, inclusiv.

Dar ea trebuie implementată în continuare, prin construcția noilor sedii, noile condiții în procuraturi și, în ultimul rând, în consecință a fost reorganizată și harta probațiunii. De ce au fost nevoie de aceste reorganizări, da? Fiindcă cetățeanul să aibă în localitatea din nord judecători specializați pe diferite litigii, să aibă acces mai facil la instanțele judecătorești, fiindcă ele urmează a fi arondate după mai multe criterii ce ține de locația teritorială.

De asemenea, dacă noi vrem să avem și rezultate mai rapide în justiție, așa încât să fie clar ca bună ziua negru pe alb, este nevoie foarte multă investiții și în resursa umană. Resursa umană din ministere, din instituțiile de drept, fiindcă, reieșind din experiența pe care am avut-o, ceea ce rezultatele de astăzi este datorită de fapt unui unui grup de oameni mic, entuziaști, și burnout-ul nu l-a anulat nimeni. Respectiv, este nevoie și de foarte multă investiție în resursa umană și mai ales menținerea memoriei instituționale, care este foarte importantă, inclusiv în următorii doi ani.

Și opoziția de fapt trebuie, trebuie, din punctul meu de vedere, dar asta sigur că fiecare poate să-și formuleze o opinie, să înțeleagă că procesul de integrare europeană este un și care vizează angajamentele de reformare a justiției sunt în beneficiul întregii societăți, nu a unei părți a societății. Și asta, probabil, una din lecțiile la care urmează să fie acordată mai multă atenție, este cât mai multă comunicare și explicare despre ce înseamnă toate măsurile pe justiție, chiar dacă poate comparativ cu alte domenii nu prinde atât de bine la ureche. Dar el este foarte importantă această comunicare, fiindcă de fapt această comunicare și informare va contribui și la consolidarea culturii juridice.

Iar unul din angajamentele de bază a capitolului 23 cu privire la eficiența în justiție vizează și educația juridică.

Moderator: Mulțumesc tare mult. Se adună întrebări sau mai continuați? O să adresez. Vă rog foarte mult.

Monica Martinez: Good afternoon. Bună ziua. Mă numesc Monica Martinez și eu reprezint Consiliul Europei, biroul de la Chișinău. Recent am venit aici ca să gestionez proiectul în sectorul justiției. Sunt nou-venită aici și vreau să comentez prezentarea și discuțiile excelente pe care le-am avut în dimineața acestei zile. La fel, vreau să mulțumesc organizatorilor și să-i felicit pentru acest eveniment foarte interesant.

Vreau să fac trei comentarii. Primul comentariu se referă la indicele statului de drept, datele care vizează Republica Moldova. Prioritățile de bază se referă la îmbunătățirea justiției penale și combaterea corupției. Din experiența mea, eu cred că este esențial să continuăm să lucrăm în aceste două domenii în paralel, pentru că noi cunoaștem, atunci când este corupție în sistemul justiției, acest lucru va submina oricare reformă.

De aceea este extrem de important să creștem impactul acestor reforme, să implicăm partenerii, cetățenii, beneficiarii, să ne asigurăm că lucrăm pe aceste două domenii în paralel. Acum, cu privire la reforma sectorului justiției penale, este important să îmbunătățim cooperarea instituțională.

Noi, de exemplu, ca și exemplu, lucrăm cu Institutul Național de Justiție pentru a avea un sistem bun, trebuie să pregătim bine judecătorii și procurorii, procurori, judecători independenți. Selecția și desemnarea acestora este făcută de către institut și noi vedem acolo un potențial de a îmbunătăți cooperarea, inclusiv cu Ministerul, Consiliul Superior al Magistraturii și al Procurorilor.

Acești actori de bază trebuie să coopereze pentru a îmbunătăți mai departe procesul de selecție și desemnare a procurorilor și judecătorilor independenți. Și ultimul comentariu, să mă iertați că vorbesc atât de mult, mi-a plăcut ceea ce a spus colega noastră din Albania, că este important să continuăm să aducem rezultate, să ținem cont de acele rezultate care s-au obținut până acum și să beneficiați la maxim de sprijinul Uniunii Europene. La fel, cred că acest lucru vă va ajuta să îmbunătățiți durabilitatea acelor reforme care vor fi implementate în anii care urmează. Vă mulțumesc.

Moderator: Dacă doamna Bano mai e în legătură cu noi, am o întrebare și pentru dumneaei. Cum se văd din Albania eforturile de reformare a justiției din Republica Moldova și ce recomandări ați avea pentru a avansa în implementarea recomandărilor Uniunii Europene pentru sectorul justiției și lupta anticorupție, doamna Bano?

Doamna Bano: Mulțumesc, mulțumesc mult. De fapt, noi avem același pachet de progress report, în sensul când în 4 noiembrie acestui an am avut progress report-ul pentru Albania, tot așa noi am citit oficial ce Comisia Europeană a făcut ca o evaluare pentru Moldova și mie noi am observat și suntem foarte încântați că vetting-ul continuă cu ritme rapide și bune în Moldova și la fel și toate celelalte reforme efectuate în lupta împotriva corupției. Mai ales în ce se referă drepturile omului, sunteți la niște pași, chiar putem spune, înainte decât și noi în Albania, mai ales în legea data protecției, a protecției datelor sau și la discursul și drepturile mediei sau dialogului care este continuu între instituții și media, la care noi în Albania mai trebuie încă să ne să luptăm și să lucrăm mai mult.

Ce v-am sugera doar pentru domeniul justiției, gândiți-vă foarte bine de acum cât aveți timp, cum să aveți cât mai mulți consilieri juridici pentru procuraturi și pentru magistrați, pentru că niciodată nu se știe, cel puțin noi n-am știut, cum va continua procesul de vetting și e bine ca să nu aveți aceeași problemă pe care noi le-am avut: vacanțe foarte mari, lipsuri de magistrați și, dacă spunem acum, un backlog cu care este, se face o reformă în însuși reforma de justiție.

Noi acum suntem în stadiul de a revedea unele dintre legile reformei în justiție, nu să schimbăm spiritul acesteia, tot în dialog continuu cu Comisia Europeană, pentru că reforma noastră în justiție a fost preluată ca exemplu și de către Moldova și de alte state și a fost un, cum să spunem, un baby însuși statelor membre a Uniunii Europene, o utopie în unele lucruri, care încă nu se credea. Și vă rugăm să faceți orice reformă într-un dialog strâns cu Comisia Europeană, pentru că este singura instituție care știe cum a mers trenul nostru, cum a mers puțin mai înainte trenul din Muntenegru, cum merge trenul din alte state din Balcan și cum merge trenul dumneavoastră.

Acesta este singura idee sau, pot să spun, consiliu sincer pe care pot să vi-l dau. Este Comisia Europeană care are tabloul plin. Noi putem vedea, noi știm că ați făcut deja foarte multe în legătură, mai ales cu reforma în justiție. Și un lucru pe care, dacă e o lecție învățată din partea noastră, comunicați cât mai mult cu publicul pentru a ridica... sunteți într-un stadiu foarte bun și moment bun, care populația în mare parte sprijină acest proces, pentru că este un atuu să ai populația pro-procesului.

Noi în Albania avem 95% din albanezi care vor să fie cetățeni europeni, ne face munca mult mai ușoară. În cazul dumneavoastră, comunicați, comunicați beneficiile. Sunteți în roaming, aveți parte din SEPA pentru bănci și nu plătiți aceleași comisii, aveți Horizon 2020 pentru învățătură și alte facilități. Comunicați acestea, ca oamenii să vadă că însuși procesul are beneficii, nu doar finish-ul. Acesta ar fi răspunsul sau dacă mai mai mult, dacă poate aveți altceva, cu mare drag.

Moderator: Dar eu înțeleg, reforma în justiție din Albania nu s-a terminat și ea va mai continua. Poate o să ne spuneți încă cam de cât timp e nevoie ca să fie finalizată această reformă, deși se crede că și în justiție, ca și în oricare alt sector, reformele mereu vor continua. Întrebarea mea era dacă procesele durează mult, totuși se creează frustrare socială și cum percep albanezii iată reforma în țara dumneavoastră? E ca și la noi?

Doamna Bano: Atunci, eu am văzut indexul pentru dumneavoastră. Cel puțin și noi am avut un index de la Banca Mondială din '20, din anul 2020 și acum '25. Acest index ne-a pus bine, pentru că reforma a început să-și dea primele rezultate. Cel puțin, nu mai avem aceeași, mitul de a nu fi sancționat, de a nu fi pus în pușcărie pentru anticorupție a căzut. A căzut pentru cei mai înalți funcționari, a căzut pentru toți ceilalți cetățeni. Deja oamenii, aceasta a făcut ca oamenii să creadă în justiție.

Noi de asta am avut o creștere a sângelui în justiție, pentru că tot judiciarul era imens în corupție, să spunem așa. Și Eurostat, care este un alt raport care este special pe capitolul 23 și este aceeași metru cu care se măsoară și statele membre, ne-a demonstrat în iulie acestui an că 46% din cetățenii albanezi cred în reforma în justiție și în justiția nouă. Și să spunem că acum 3-4 ani eram la 20-22% din cetățeni care credeau.

Și 48% din business-e mai cred, au crescut și asta cu niște puncte, cred în justiția nouă. Asta este un rezultat încurajator pentru noi. De ce continuă reforma în justiție și va continua in perpetuum? Nu știu dacă aici s-a mai spus, dar însăși Uniunea Europeană a schimbat cu noua metodologie punctul său de vedere pentru statele candidate. Noi suntem state mai mici, poate cu o importanță relativă în piața internă a Uniunii Europene, dar între timp geopolitic, dumneavoastră, dar și noi și celelalte membre, suntem foarte importanți.

Și ce vedem mai nou în statele membre ale Uniunii Europene, Ungaria, Polonia, Slovacia? Primul lucru care este amenințat acum nu este piața internă, pentru că piața, odată ce business-ul pun legăturile între ei, lor nu le interesează cine este președinte, cine e în Parlament, cine sunt judecătorii și business-ul va continua mereu. Dar vedem că foarte multe problematici sunt cu Curtea Constituțională și Înalta Curte în Polonia, aceeași problemă mai sunt și în Ungaria.

De astfel, pentru noi și pentru voi, din momentul în care a fost negociat, au făcut efectuat negocierile cu Croația, capitolul 23 a ieșit ca pe prim plan, 23 și 24. Sunt capitolele care vor fi în reformare și în monitorizări, în ameliorare, să spunem așa, până în momentul aderării și după. Se va raporta pentru standardele, dacă sunt menționate, și după aderare. Vom raporta și veți raporta și după, cât este timpul în care judecați un caz, cât este timpul în care, cât timp îi trebuie unui procuror pentru a face, a efectua investigările lui, în cât timp se face despăgubirea. Datele acestea care sunt specifice ale SEPEJ-ului, care este instituția respectivă în Uniunea Europeană care măsoară eficiența justiției.

Așa că să spunem, când se vor termina? Nu se vor termina. Pentru că a spus și domnul ministru, standardul justiției este 100% să fie efectuată. 99% înseamnă că avem o lipsă, undeva am cedat la respectarea unui proces legitim pentru cetățeni. Așa că nu se termină odată, trebuie doar menținut aceleași standarde. Însă statele membre continuă să amelioreze. Speaker 1: justiției, cum ar fi măsurile anticorupție, avertizările de integritate, spălarea banilor și fiecare proiect de lege care transpune o directivă pe segmentul justiției este evaluat prealabil adoptării de Comisia Europeană, inclusiv directoratele din cadrul ăsta. Respectiv, aici transpunerea, cumva, și așteptarea în urmarea screeningului bilateral care s a finalizat, este că trebuie să corespundă aproape totalmente directivei respective, astfel încât Parlamentul, indiferent că este, sunt reprezentanții majorității sau opoziției, este important de conștientizat că transpunerea Chiului comunitar este un angajament asumat de țară, respectiv și este vizează întreaga societate.

Mai mult ca atât, este un proces foarte complex, care nu cade doar pe umerii Parlamentului, dar și pe umerii Guvernului, care elaborează proiectul de lege, lucrează în grupuri de lucru și inclusiv implică societatea civilă, experți din mediul academic și pe această cale este important de transmis și un mesaj către întreaga societate de a se implica plenar în toate aceste proiecte de lege, fiindcă transpunerea Chiului comunitar, inclusiv în domeniul justiției, este ceea ce ne va dicta nouă regulile în viitor pe segmentele care vizează sectorul justiției și ne va ghida în a soluționa problemele pe sistemul justiției. Mersi.

Speaker 2: Doamna Veronica Roșca a amintit și despre remunerare. Eu știu că și în sector, sectorul justiției, actualmente, cam în toate instituțiile se vorbește despre nevoia majorării salariilor. Dar îmi amintesc acum 10 ani, pe când la cârma țării era Nicolae Timofti, el a majorat salariile și după asta în grădina lui au ajuns multe săgeți cu critici, spunând că trebuia mai întâi să livreze rezultate, după care să majoreze salariile.

Apropo, e o lecție, trebuie de tras concluzii și din acest lucru sau totuși e bine ca ministrul să meargă și să ceară majorări de salarii?

Speaker 3: Salarizarea este un subiect important. Probabil că noi, eu aș propune să o abordăm în, în, poate în detaliu și poate în alt context. Doar un lucru care cumva îmi zgârie urechea atunci când aud chestiile de astea, reproșuri de genul: "Mai întâi să livreze rezultate". Ce, ce rezultate?

Speaker 2: Dumneavoastră cunoașteți așteptările cetățenilor, să livreze rezultate pe dosarele de rezonanță. S a vorbit aici cât de mult și cetățeanul simplu care are nenorocul să ajungă în instanță, cât de mult trebuie să aștepte. Noi când auzim că un judecător are în examinarea sa sute, mii de dosare, atunci unde ne duce gândul? Ce face justiția? Merită salarii mai mari sau merită o activitate mai intensă?

Speaker 3: Acum, dacă ne uităm pe indexul internațional, observăm, și astăzi dimineață am văzut cu toții, se face o paralelă între prezența și lipsa anumitor indicatori.

Ori, solicitarea de rezultat de la un un un domeniu care a priori reprezintă un proces este o diferență mare între a realiza 70 sau 80 sau 90 de procese verbale contravenționale și este complet altceva de a cerceta mii de pagini de dosare CEDO sau analiza practicii internaționale pe segmentul judiciar. Respectiv, faptul că nu este prezent ceva, nu înseamnă neapărat rău și totodată nu înseamnă neapărat bine. Dacă nu sunt dosare, deci eu ce doresc să spun?

Evident că trebuiesc prioritizate lucrurile. Evident că este un un domeniu preponderent vocațional, fiindcă, iată, am discutat astăzi mai multe subiecte, din păcate avem și subiecte de amenințare. Și eu nu știu ce salariu ar ar ar, pentru ce salariu ar accepta omul să să trăiască cu frică pentru familia sa ori pentru chiar și pentru pentru el, pentru personalitatea, pentru securitatea fizică a lui.

Respectiv, este o vocație și persoanele care au fost amenințate, încă au fost, era necesar să i convingi să să se dispună să să se accepte paza, fiindcă erau la principiu, pentru că pentru că așa e vocația, pentru că trebuie să se stabilească adevărul. Și atunci, desigur că sectorul ăsta trebuiește apreciat pe deplin și unica mea rugăminte este faptul că mediul vocațional așteaptă în primul rând apreciere.

Și este un pic neplăcut să auzi când un mediu care este 24/7 în continuu lucrează, de la el se așteaptă rezultate. Ori el are o altă metrică, el e focusat spre alte obiective, pentru că dosarele de rezonanță care ați menționat dumneavoastră solicită dedicația subiectului pe parcursul a 5, 6, 7, 8 ani. Și atunci noi nu putem să spunem că 8 ani el nu face nimic. Unde s rezultatele?

Deci, aceasta ar fi doar a mea mică incursiune pe acest subiect și pe această cale vreau, în primul rând, să apreciez munca întregului sistem, munca colegilor din sectorul, începând de la acumularea informațiilor până la prezentarea învinuirii și, bineînțeles, și reprezentanții instanțelor de judecată. Și iată, schimbând o privire în sală, pe această cale aș dori să transmit prin și prin intermediul canalelor informaționale care transmit acest mesaj astăzi, rugămintea instituțională de a aplica la acele concursuri, rugămintea instituțională de a aplica pentru poziția de judecător în cadrul Curții Supreme de Justiție.

Și credeți ne că noi apreciem munca, munca în acest sector și foarte mult apreciem dedicația fiecăruia. Și aceasta pe pe alocuri este mult mai importantă decât chiar și remunerare materială care, evident, trebuiește asigurată cu fiecare an.

Speaker 2: Veți cere majorări de salarii?

Speaker 3: Vom, vom, vom cere, vom analiza, vom discuta. Bineînțeles că asta e un lucru firesc. În orice care țară, în fiecare an se revăd anumite elemente. Doar că eu iarăși, încă o dată reiterez, este mult mai importantă aprecierea și mult mai important prestigiul acestui domeniu, fiindcă oamenii ăștia nu o fac în primul și în primul rând pentru pentru remunerarea materială. Dar evident că trebuie să fie și marcat și un standard de viață. Mersi.

Speaker 2: Mulțumesc foarte mult. Parcă timpul s-a epuizat. Nu mai sunt întrebări din sală. Dacă nu sunt, o să încercăm să tragem câteva concluzii, așa câte un minut pe final. Ce trebuie să le spunem celor care au urmărit această primă sesiune din cadrul evenimentului de astăzi și am zis că ce urmează după 2025, o nouă strategie de justiție ancorată în negocierile de aderare la Uniunea Europeană? Iată, ce ați vrea să scoateți în prim plan din tot ceea ce s a discutat astăzi? Doamna Mihailov.

Speaker 1: Aș evidenția probabil, în primul rând, necesitatea de a se conștientiza că continuarea reformei justiției nu este doar pe umerii Guvernului sau a Parlamentului, ci este o reformă a întregii societăți. Mai ales acum, când măsurile care vizează îmbunătățirea mecanismelor din sistemul justiției, a anticorupției sau mecanismul de protecție a drepturilor omului sunt corelate cu agenda noastră privind integrarea europeană.

Iar agenda noastră pe integrarea europeană conține exact și foarte bine formulat ce trebuie să facem în continuare pentru a consolida măsurile care au fost deja efectuate în ultimii ani. Foarte măsuri foarte ambițioase, care sunt sigură că pe termen mediu și termen lung vor da și mai multe rezultate.

Dar cea mai mare provocare este ca aceste rezultate să fie dezvoltate și, mai ales, menținută viziunea, menținută consecvența acțiunilor, astfel ca să avem o justiție mai bună, mai aproape de cetățean, să avem un mecanism anticorupție eficient și să avem mecanisme de protecție mai eficiente. Dar acest lucru, sigur că mult influențează dedicația și entuziasmul, dar probabil nu la nesfârșit.

Trebuie să găsim și acele resurse adiționale pentru capacitarea resurselor umane. Aici nu mă refer doar la ministere, dar și din cadrul instituțiilor de drept. Să găsim acele modalități de a atrage tineri, specialiști, de a atrage și alți specialiști din alte domenii, de exemplu, din domeniul dreptului, care să vină să fie parte în continuare la implementarea acestei reforme atât de importante, dar care într adevăr restartează cumva Republica Moldova și o face să devină mai credibilă și în fața comunității europene.

Și aș mai atrage atenția că capacitarea resurselor umane înseamnă și profesionalizare și atragerea, alocarea de mai multe investiții la infrastructura ce ține de justiție. S a vorbit acum un pic mai devreme de majorarea salariului. Sigur, majorează salariul, toți reprezentanții din societate doresc și în educație, și în medicină, dar trebuie și economia să crească. De aceea este important de mers pas cu pas, însă procesul de reformare a societății noastre trebuie să fie unul colectiv, cu multă, multă comunicare, dialog, cooperare internațională între toate instituțiile statului, societate civilă, mediul academic, astfel încât să avem siguranță la noi acasă și un stat mai bun în comunitatea europeană. Mersi.

Speaker 2: Mulțumesc tare mult. Domnule ministru, concluzia dumneavoastră.

Speaker 3: Dialog și integrarea acțiunilor, obiectivelor după timp și spațiu, prioritizarea lor. Să știm când, cum, ce facem și care sunt efectele pe care dorim să le atingem.

Speaker 2: Și doamna Veronica Roșca.

Speaker 4: Reflectam un pic și mă gândeam care e cel mai corect mesaj din partea unui reprezentant al Parlamentului și să știți că vreau să fac un apel tuturor actorilor din sectorul de justiție. De fiecare dată veți găsi în Parlament suport, veți găsi ușa deschisă, fiindcă este nevoie de acest dialog permanent, chiar dacă noi discutăm din perspectiva și ziceam a unei puteri a statului. Fără cooperare interinstituțională nu va reuși niciun sector și nu va nu vor exista progrese.

Domeniul de garanții sociale pentru noi este o preocupare continuă. Am încercat în anul 2025 să venim cu amendamente în aprilie, dacă nu greșesc, la rectificarea bugetară cu valoarea de referință 3600 pentru judecători. În rectificarea din vară, 3200 pentru procurori. Vorbesc aici de cei care nu au trecut prin evaluarea externă și extraordinară, adică cei care nu au trecut prin procedura de vetting. Una e evaluarea de referință, este 4300 și 4500.

Este și pentru ofițeri de urmărire penală și de investigație este 2500 valoarea de referință plus acel spor anticorupție. E mult, e puțin? E puțin. Fiindcă viața fiecărui profesionist trebuie să fie trăită în demnitate și aici vorbesc sumat. De aceea, cunosc, acum sunt discuții în Guvern, pe platforma guvernamentală, ce ține de reforma sistemului de salarizare în general, cred că undeva pentru septembrie 2026, iar sectorul de justiție nu va fi uitat.

Speaker 2: Mulțumim foarte mult. Iată i vestea cea bună pentru cei care activează în acest domeniu atât de important. Ziceam că reforma în justiție trebuie să continue și până la urmă să nu mai recepționăm informații de felul că o doime din cetățeni nu au încredere în justiție. Aici e încă mult de lucru.

Mulțumim. Punem punct aici. Urmează o pauză, după care la 14:30 vă așteptăm aici pentru a continua discuțiile, care vor fi moderate de colegul meu Dumitru Ciorici, iar sesiunea a doua este intitulată Justiția digitală în acțiune. Vă mulțumim foarte mult pentru prezență, pentru interes. Amintim, forumul este Reforma Justiției și combaterea corupției. Este organizat de Centrul de resurse juridice în parteneriat cu Ministerul Justiției și cu susținerea ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova.

Mulțumim încă o dată și mențineți acest interes pentru ca reforma în justiție să dea rezultate. Toate bune, pe curând.

Dumitru Ciorici: Bună ziua încă o dată. Eu sunt Dumitru Ciorici și vă spun mulțumesc că ați venit și la acest panel. După cum unii știu foarte bine, va fi cel mai interesant panel de astăzi. Vorbim despre justiția digitală în acțiune.

Vorbim despre digitalizare, despre instrumente, despre noi trenduri pe care le putem folosi în justiție cu invitații mei: Dumitru Darea, director la Agenția de digitalizare în justiție și administrare judecătorească; Tatiana Ceaglic, membră a Consiliului Superior al Magistraturii; Sergiu Rusu, adjunct al procurorului general; Vitalie Eșanu, fondator și CTO la Sufragio; Carl Lass, expert în e justiție, consultant, fondator și CEO la Flux Reborn Estonia. Îi rog pe invitați să ia loc lângă mine. Așa. Doamna Ceaglic se reține un pic.

Până atunci, am să i ofer cuvântul lui Dumitru Jomir, coordonator pe comunicare la CRJM, pentru ca să dea tonul discuției cu o prezentare, după care vom intra în pâine cu dezbateri interesante, pe care, iată, le am început deja în pauză și nu am reușit să ajungem la o concluzie. Sper că o facem în timpul panelului.

Dumitru Jomir: Bună ziua tuturor. Sunt încântat că pot veni în fața dumneavoastră cu câteva informații și date despre procesul de digitalizare a justiției, care este un subiect la care CRJM ține foarte mult, pentru că ceea cu ce ne ocupăm noi la CRJM cel mai frecvent este să facem cercetare juridică. Și acest proces de cercetare n ar fi posibil fără date și n ar fi posibil fără date să identificăm problemele de sistem și să venim cu soluții, iar digitalizarea justiției și în general procesele digitale ne ajută foarte mult în identificarea acestor probleme și propunerea soluțiilor.

Iar primul set de date pe care aș vrea să vi l propun este, se referă la indicele CEPEJ. Este un indice care măsoară nivelul de implementare a tehnologiilor digitale în justiție pe o scară de la 1 la 10 și vestea bună este că Republica Moldova se află în top 20% din statele europene, surclasând la capitolul digitalizarea justiției state mult mai dezvoltate decât noi. Și vedem că justiția din Republica Moldova stă cel mai bine la gestionarea instanțelor și a dosarelor prin intermediul instrumentelor digitale și înregistrează un scor de peste 7% din 10, din 10 puncte și acesta este punctul forte al procesului de digitalizare a justiției.

Însă, de cealaltă parte, acolo unde avem careva restanțe, ne referim la partea de comunicare digitală și interacțiunea părților implicate în dosare. Aici avem un punctaj mai slab, înregistrăm un scor de 4 din 10 puncte. Și însă aici trebuie să menționez că acestea sunt datele pentru anul 2024. Sper că la sfârșitul acestui an să avem cifre mai îmbucurătoare.

Iar în continuare aș vrea să, în special pentru cei care ne privesc de acasă, aș vrea să trecem repede în revistă instrumentele digitale de care se bucură sistemul de justiție din Republica Moldova. Vorbim aici despre sistemul e dosar judiciar, care este un sistem informatic de gestionare a dosarelor. Este un este un sistem care permite gestionarea integrală a dosarelor, permite judecătorilor și grefierilor să interacționeze, să aibă acces mai rapid la datele din dosare, la actele din dosare. Și acest sistem creează deja premizele pentru interconexiunea cu alte sisteme sau cu alte registre publice. Și vom vorbi ulterior cum cum cum cum funcționează acest lucru.

Dar un alt sistem care cândva, cu mai mulți ani în urmă, vorbeam foarte des despre el în ceea ce privește digitalizarea justiției, era sistemul Femida, care permitea înregistrarea audio și stocarea digitală a ședințelor de judecată. Acum avem suplimentar regimul de videoconferință, care permite participarea de la distanță a părților, permite audierea martorilor, iar asta contribuie la creșterea nivelului de transparență a justiției, dar și a accesului la justiție.

Aici ar mai fi de menționat că avem și o primă sală de judecată complet digitalizată, anul acesta a fost dată în exploatare, dacă nu greșesc, la Bălți, da, în iunie 2025 a avut loc. Probabil invitații noștri de astăzi vor vorbi mai mult despre aceste procese. Iar un alt, o altă platformă digitală care este una dintre cele mai populare platforme publice, este portalul instanțelor, portalul național al instanțelor de judecată. Și desigur, vorbim despre sistemul justat, care oferă acces digital la datele statistice din justiție.

Ca reformă recentă privind care contribuie la digitalizarea justiției, a fost creată agenția pentru digitalizare în justiție și una dintre sarcinile cheie ale acestei instituții va fi să răspundă unei probleme sau să găsească soluții pentru interoperabilitatea sistemelor actuale din justiție.

După cum vedeți, nu stăm deloc rău la acest capitol, însă avem și anumite provocări, pe care sper să le discutăm astăzi și să găsim soluții. Și una dintre provocări este fragmentarea instituțională, ce presupune baze de date și soluții IT dezvoltate separat și care la anumite etape par, la anumite etape par mai greu de conectat între ele.

Vorbim despre interoperabilitatea insuficientă, în special integrarea altor sisteme publice și vorbim despre costurile mari de implementare, care constau în costuri de mentenanță, infrastructură, licențe, securitate, suport tehnic, care toate costă. Și, nu știu dacă este o neapărat, probabil este un efect, dar urmează să vedem, pentru că noi înregistrăm și o adopție scăzută sau o mică lipsă de interes a utilizării platformelor existente actuale.

De exemplu, în 2024, prin e dosar judiciar au fost depuse doar puțin peste 300 de cereri și 430 de solicitări de informații. Cred că aici avem mai mult spațiu de creștere. Și, nu în ultimul rând, trebuie să avem previzibilitate în în în planificarea cheltuielilor pentru eforturile de digitalizare a justiției.

Și, dacă am, aici o să închei cu provocările și aș vrea să trecem și la oportunități. Acuma, cel mai discutat trend din tehnologie este utilizarea inteligenței artificiale și chiar dacă cetățenii și mai în mod special persoanele din sistem se arată uneori reticente în utilizarea acestei tehnologii, aș vrea să atrag atenția că CEPEJ, Comisia Europeană pentru eficiența Justiției, a identificat deja circa 100 de instrumente AI folosite de instanțele europene și acestea vizează procese de căutare, vizează procesele de anonimizare, transcriere, automatizare a proceselor din justiție.

Și am să vin și cu câteva exemple. De exemplu, în Elveția există sistemul ANOM, care prin care inteligența artificială sugerează anumite anonimizări, dar este important de menționat că după asta o persoană reală validează aceste sugestii ale inteligenței artificiale. Mai avem în Germania sistemul Olga, care este o abreviatură, nu un nume, și este utilizat pentru litigiile repetitive, în special în contextul dosarelor care se repetă în Germania, ce vizează scurgerile de emisiile de motorină neautorizate din această țară. Iar Portugalia, în Portugalia există un chatbot juridic, care pe subiecte de drept civil, precum divorț, căsătorie, partajarea averii, care are la activ peste 44000 de întrebări soluționate până în prezent și utilizatorii au obținut răspunsuri satisfăcătoare la întrebările care au avut fără a apela la avocați sau fără a se adresa în instanță.

Desigur că există și anumite limite și riscuri în utilizarea acestei tehnologii, unde inteligența artificială poate deveni o problemă, dar cert este că inteligența artificială pentru sarcini tehnice este relativ necontroversată și oamenii din sistem, cât și oamenii din afara lui o pot accepta. Însă problemele apar sau reticențele apar atunci când inteligența artificială este văzută ca a înlocui persoanele din justiție și dacă s ar implica, de exemplu, în motivarea hotărârilor, în anonimizarea hotărârilor sau de personalizarea datelor. Și unele din riscurile identificate, inclusiv de experții care sunt fani ai inteligenței artificiale, se numără că inteligența artificială poate genera anumite halucinații, poate prezenta date inventate, raționamente plauzibile, dar false și, desigur, încă noi nu știm pe deplin cât de transparenți sunt algoritmii utilizați în inteligența artificială.

N am să mă n am să mă opresc mult, aș vrea doar să vă mulțumesc pentru atenție și să las în continuare paneliștii să discute în continuare cât mai productiv și să identifice soluții optime pentru un proces de digitalizare a justiției cât mai eficient. Mulțumesc frumos.

Dumitru Ciorici: Mulțumesc, Dumitru. În continuare, până să dăm startul discuțiilor, avem un Vox Populi realizat de echipa de la Centrul de Resurse Juridice, realizat în stradă, cu părerea unor cetățeni despre ce ar însemna digitalizarea în justiție. Pro, contra, frici. Haideți să le vedem până să începem discuția. Vă rog, echipa tehnică să le proiecteze pe ecran.

(Audio montage of public opinion)

Citizen 1: Mai corect, mai rapid, nu, mai bine mai corect, fiindcă mai rapid, atunci nu se primește mai corect. Adică, mai trebuie de chibzuit.

Citizen 2: Eu zic că în viitor totuși o să fie mai bine. Totuși cred că trebuie de lucrat, iar dacă se lucrează consistent și cei de la conducere sunt pozitivi în acest demers, eu zic că o să se ajungă mult mai bine.

Citizen 3: Una egală, egală de gen, egală de etnie și egală de statut social. Una care să valorifice fiecare cetățean al Republicii Moldova, una care să valorifice tineretul și una care să mă simt apărată.

Citizen 4: Eu mi-aș dori să fie mai corect, mai transparent, adică să fie mai, nu știu, mai vizibil tot ce se întâmplă la noi în țară.

Citizen 5: Pare un lucru foarte bun, deoarece având în vedere că trebuie să ne adaptăm și trebuie să evaluăm odată cu tehnologia, aceste implementări care s-au făcut ajută foarte mult și cetățenii, inclusiv și cei care lucrează în aceste domenii juridice.

Citizen 6 (in Russian): Dacă te confrunți cu o astfel de procedură, e foarte comod, pentru că vii exact la ora care îți este destinată și beneficiezi de serviciu fără a sta la cozi. Da, e foarte comod.

Citizen 7: Cred că este benefic, pentru că, în primul rând, digitalizarea documentelor și arhivele astea pot să facă găsirea documentelor mult mai ușoară și dispariția lor mult mai grea.

Citizen 8: E foarte practic și foarte în pas cu timpurile care trăim acum.

Citizen 9: Partea digitală mult ușurează, cred că, sistemul judecătoresc și nu numai.

Citizen 10: Din partea mea nu știu, personal n-am m-am întâmpinat cu așa chestii.

Citizen 11: Eu cred că asta e o modalitate foarte bună pentru unele persoane, adică în cazul în care nu ai timp să ajungi fizic undeva să depui actele.

Citizen 12: Dacă s-ar putea face un program cu ajutorul inteligenței artificiale prin care oamenii să poată să aibă acces la justiție nu neapărat prin contactarea unui avocat, ci pur și simplu prin contactarea unei anumite platforme care să se informeze.

Citizen 13 (in Russian): Eu nu știu, oricum factorul uman e mai sigur.

Citizen 14: Consider că diferite ONG-uri și diferite organizații au nevoie acum să contacteze, să aibă o platformă în care poți să contactezi, să dai review, să dai poate și ceva sugestii.

Citizen 15: Totuși, cazurile trebuie rezolvate de oameni, pentru că în aceeași măsură oamenii le comit. Nu cred că ar fi o rezolvare prea bună dacă ar fi implementată foarte mult inteligența artificială, dar în situația digitalizării, sunt de acord.

Citizen 16 (in Russian): Tot nu cred, nu sunt de acord cu așa ceva. Iarăși ajungem la aceeași concluzie. Mai bine cu oamenii de discutat. Nu, nu cred că asta s-ar aduce la ceva bun.

Citizen 17: Consider că inteligența artificială e de folos, dar nu trebuie tare să ne rezemăm de ea. Noi mai puțin învățăm, mai puțin ne dezvoltăm din cauza asta, mai puțin lucrăm, degradăm un pic.

Citizen 18 (in Russian): Probabil, tot ce ne mișcă înainte și tot ce apare nou este, desigur, normal, dar totuși nu trebuie să uităm de factorul uman.

Citizen 19: Oricum, un om înțelege mult mai bine procesul și legile decât inteligența artificială. Adică, nu știu, ar putea să scape anumite detalii sau să comită oricum anumite erori tehnice.

Citizen 20: Utilizarea AI-ului trebuie să fie ca un asistent, nu ca un o funcție de catalizator și care rezolvă direct. Eu consider că ea trebuie să fie un ajutor al unei persoane și problemele umane trebuie să fie rezolvate de oameni.

(End of montage)

Dumitru Ciorici: Mulțumesc tare mult. Un video cu un mesaj foarte grăitor. După cum puteți observa, foarte caracteristic pentru societatea moldovenească. Vreți tehnologii noi? Da. Vrem să ne ușureze viața? Da. Le încredințăm dosarele lor? Nu. Deci, oamenii își doresc noutăți, dar nu foarte mult, pentru că le este frică că ar putea fi impactați direct și nu foarte favorabil. Am să rog pe invitații mei să vină cu câte o scurtă comunicare la subiectul pe care îl discutăm astăzi. Am să vă rog să proporționați discursul în circa 10 minute, pentru ca să avem timp după asta să discutăm pe întrebări și pe contre. O să începem cu domnul Dumitru Darea, director la Agenția de Digitalizare în Justiție și Administrare Judecătorească. Vă rog.

Dumitru Darea: Bună ziua tuturor. Sper că mă auziți și sunt onorat astăzi să fiu alături de dumneavoastră în acest panel important, eu aș pune chiar vital în aspectul dezvoltării justiției la data de 16 decembrie 2025. Deja suntem în etapa unde conștientizăm importanța implementării aspectului digital în justiție, un fapt remarcat și prin această prezentare de către antevorbitorul meu, unde practic toate acele realizări care au fost menționate, au fost despre Agenția de Digitalizare în Justiție și Administrare Judecătorească. Chiar mă face mândru să văd aceste rezultate, reieșind din faptul că practic putem spune că avem, iată, avem un an de când am fost formați și chiar vă mulțumesc pentru aceste rezultate arătate public. Pe această cale, vreau să le mulțumesc și colegilor mei pentru efortul și sârguința depusă.

Într adevăr, Agenția de Digitalizare în Justiție și Administrare Judecătorească depune un efort continuu în asigurarea unui proces echitabil și accesibil prin integrarea tehnologiilor de digitalizare și a tehnologiilor de inteligență artificială în domeniul judecătoresc. Acele performanțe care au fost stabilite nu se limitează doar aici și ele continuă a fi sporite. Dacă vorbim de același e dosar, unde s au arătat acele progrese mici, dar eu cred că destul de mărețe pentru sectorul justiției, care abia acum își face vizibilă acea amprentă digitală, acele 300 de dosare și 450 de cereri de accesări, vreau să vă spun că și asta reprezintă de fapt o creștere de 175% și 150% față de aceeași perioadă din anul 2023.

Da, este încă o țintă mult prea departe de acele 15% care ne au fost stabilite de către Uniunea Europeană în vederea în care urmează să asigurăm o examinare a dosarelor în mărime de 15% din totalul de număr de cereri depuse în instanțele de judecată, dar cel puțin eu sunt optimist și cred că acele progrese mici care le avem acuma și dezvoltările care au fost implementate prin contractul din 2025 de agenție mă fac să cred că acest rezultat de 15% nu este chiar atât de îndepărtat cum a fost inițial.

Digitalizarea justiției în segmentul asigurării respectării dreptului la un proces echitabil mai reprezintă și accesibilitate și asigurarea calității actului judiciar. Astfel, agenția își propășește activitatea anume pentru a asigura cât și o independență a repartizării dosarelor în instanțele de judecată. Prin acest segment remarc acele dezvoltări care au fost și sunt în continuare efectuate în programul integrat de gestionare a dosarelor. La această etapă avem practic pentru anul 2025 peste 229 de propuneri de dezvoltare care au fost, în măsură de 33 de dezvoltări au fost implementate și continuă să fie implementate.

Rezultatele dezvoltării programului integrat de gestionare a dosarelor mai sunt vizibile și prin acea recentă hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii prin care din 10 noiembrie 2025, programul integrat de gestionare a dosarelor a fost lansat public în producție. Deci am finalizat acea etapă lungă de test și de pilotare a acestui program, care deja este funcțional și vreau să vă spun că este practic unul din cele mai avansate programe în spațiul european și vreau să spun că din cele vizualizate de către noi, putem cu adevărat să concurăm cu colegii noștri din spațiul european în aspectul digitalizării sistemului judiciar.

Da, sunt și anumite provocări. Da, sunt anumite aspecte în care agenția încă își are aspecte limitate, cum ar fi resursa umană limitată pe aspectul tehnologiilor informaționale, își are aspecte în aspectul stabilirii politicilor de securitate cibernetică, dar aceasta se datorează faptului, în primul rând, că tot despre ce noi discutăm acuma, în mare parte pentru Republica Moldova, nu doar pentru sistemul justiției, este o inovație. Despre digitalizare tot se vorbește din 2010 încoace, concret, odată cu apariția semnăturii digitale, dar se vorbește într un aspect segmentar, se vorbește într un aspect singular, unde fiecare instituție în propria cochilie își dezvolta propriile sisteme. Acum provocarea cea mare este să asigurăm acea interoperabilitate și interconexiune a acelor sisteme care au fost dezvoltate până acuma, să le putem crea canale de comunicare, astfel încât sistemele create dispersat unul de altul să poată să asigure o comunicare eficientă între ele și să asigure o transmisiune eficientă a informațiilor.

Astfel, Agenția Digitalizare a reușit și din 2026 pune în producție interconexiunea programului integrat de gestionare a dosarelor cu 12 registre publice, dintre care cele mai importante ar fi Registrul populației, Registrul cu privire la persoanele juridice, Registrul de stat al frontierelor, registrele conexe sistemului fiscal și registrele conexe Centrului Național, Centrului Național Anticorupție, în speța ARBI-ului. Deci, toate aceste informații sunt practic vitale, cât și pentru judecători în esența soluționării dosarelor, dar și pentru ceilalți participanți la proces, care au menirea fie să asigure continuitatea procesului în fază judiciară, fie să o asigure în faza de executare.

În continuare pot să menționez faptul că, pe lângă Portalul Național al Instanțelor de Judecată, un alt portal care este mult prea bine cunoscut de dumneavoastră ar fi Lexisul. Vreau să văd dacă cineva din dumneavoastră măcar zilnic, cel puțin o dată, nu accesează portalul național de legislație, Lexisul, care este acel portal care vă asigură continuitatea aspectelor normative și vă asigură prestarea informațiilor juridice corecte la zi. Vreau să vă spun că și acesta este un portal destul de inovativ și un un portal de de frunte pentru Republica Moldova, ori chiar și în spațiul european, majoritatea portalelor de genul dat, fie acestea sunt contraplată ca să asigure o informație cât mai verifică și actuală, ori acestea, dacă sunt publice, atunci acestea prezintă în mare parte informații segmentare sau care nu sunt la actualizările de la zi.

Deci, Republica Moldova, prin cadrul Ministerului Justiției, prin intermediul Agenției de Digitalizare în Justiție și Administrare Judecătorească, prezintă publicului și continuă să presteze servicii publice juridice în vederea accesibilității populației la cadrul normativ relevant zi de zi. Ulterior, vom voi menționa și despre acele registre publice, cum ar fi Registrul gajurilor, Registrul testamentelor și succesiunilor, care sunt registre destinate profesioniștilor, dar care iarăși au o menire vitală pentru fiecare din dumneavoastră și pentru cetățeni. Ori, anume asigurarea înregistrării corecte și asigurarea continuității și securizării datelor reprezintă siguranța procesului, reprezintă siguranța raporturilor juridice pentru fiecare din noi. Fiecare din noi practic participă zilnic la anumite raporturi juridice care urmează să fie înregistrate în aceste registre de utilitate publică.

O să revin la faptul că digitalizarea procesului judiciar mai reprezintă și acea comoditate pentru participanții la proces. Dacă până acuma, fie avocatul, fie participantul la proces urma să parcurgă fie câteodată sute de kilometri să ajungă de la Chișinău la Edineț sau de la Chișinău la Cahul ca să participe în proces și încă i se mai spunea din anumite motive, fie temeinice, că ședința nu are loc. Acum chiar putem spune că sala de judecată a devenit la un click distanță de către fiecare din dumneavoastră. Nu este doar Bălțul cel care are sala amenajată pentru videoconferință. Am lucrat activ odată cu modificările procesuale din codurile de procedură penală și codurile de procedură civilă din 2023, atunci când a fost instituit sistemul de videoconferință. Și acuma fiecare instanță de judecată din Republica Moldova are amenajată cel puțin câte o sală de ședință de judecată care asigură ședințele de judecată prin videoconferință.

Acest sistem al ședințelor de videoconferință la etapa actuală asigură și aspectul de videoconferință pe sistem național, pe în termen național, adică interiorul țării, dar și asigură posibilitatea conectării participanților sau părților la proces din afara țării, prin intermediul fie a misiunilor diplomatice, sau prin intermediul identificării corespunzătoare de către instanța de judecată a participantului care urmează să fie conectat la dosar.

Acuma, agenția continuă acest aspect prin trecerea la o nouă platformă de sistem a videoconferinței și aceasta iarăși este o condiție a Uniunii Europene pentru asigurarea publicității ședințelor de judecată. Ori la etapa actuală, platforma care a fost cumpărată anterior de către finanțatorii și donatorii noștri, fiind o platformă închisă, nu asigura posibilitatea publicității. Acum agenția a reușit deja să contracteze două licențe a altei platforme și să le piloteze cu succes în cadrul judecătoriei Bălți, ca începând cu anul 2026 să asigurăm ca fiecare instanță să și mărească aspectele bugetare ca să poată să contracteze anual acele licențe pentru asigurarea ședințelor prin videoconferință.

Atrag atenția, într adevăr, că aspectele economico financiare în sistemul digital al domeniului justiției, într adevăr, sunt destul de costisitoare. Aceste inovații, aceste propuneri de modernizare a sistemului costă milioane de lei bugetul anual și costă milioane de lei, inclusiv, care reușim într o oarecare parte să i coaptăm prin partenerii noștri internaționali. Efectiv, la etapa actuală nu se pune problema stringentă în mărimea sau cuantumul alocațiilor care sunt puse. În fața noastră, problema cea mare este să asigurăm eficiența acestor alocații și să asigurăm că anume aceste propuneri de modernizare, aceste aspecte de inovație sunt implementate corespunzător și acestea pe viitor vor evita anumiți pași în plus, care au care vor genera iarăși cheltuieli anterioare.

Pe acest subiect am consultat și suntem recunoscători de experiența colegilor noștri din Estonia. Avem aici și în panel pe colegul nostru, domnul Carl Lass, care cu mare drag ne a ajutat și acuma este într o misiune de monitorizare a sistemului nostru de justiție digitală, dar și datorită experienței colegilor din Estonia, Republica Moldova poate să evite acei pași sau acel surplus de acțiune care va asigura o optimizare mai multă pentru noi, evitând undeva erorile care au fost au fost efectuate de către predecesorii noștri.

Cel puțin pentru concluzii, eu cred că la etapa actuală, Agenția de Digitalizare în Justiție își asigură mandatul funcțional stabilit prin lege. Noi am reușit să consolidăm acea interconexiune și interoperabilitate a sistemelor practic care au fost elaborate și au fost implementate cu 10 ani în urmă și am reușit să le aducem la standardele actuale la zi, într adevăr cu parteneri naționali, cum ar fi Agenția de Guvernare Electronică, Agenția de Securitate Cibernetică și alți actori în domeniul digitalizării. Nu trebuie să considerăm că chiar și Agenția Digitalizare cu capacitatea ei ar putea de sine stătător să contribuie la un succes atât de remarcabil.

Justiția digitală, dar și în genere domeniul digitalizării serviciilor publice este un efort comun care trebuie să fie asumat de fiecare din noi și trebuie să fie depus efort maxim ca să contribuim la acele rezultate mărețe, eu aș spune, care au fost puse în fața noastră în termeni destul de restrânși. Tehnologia, de fapt, nu ne așteaptă, ea avansează destul de puternic. Acele aspecte de inteligență artificială care acuma abia se discută și sunt doar niște vlăstari sau muguri în aspectul sistemului public din Republica Moldova, în alte țări deja sunt mult mai avansate. Noi acuma abia am început să vorbim de aspectele etice și deontologice ale implementării justiției digitale sau aspectele de implementare a AI ului în sistemul de justiție, fapt care ar permite să creăm o bază normativă juridică pentru asigurarea eficacității acesteia.

Vreau să vă spun că, dacă până acuma, oricare sistem informațional era cu o sistemă de codificare destul de stabilă și erați sigur că atunci când o să spuneți 2+2 și o să fie 4, AI ul funcționează un pic diferit și dacă el tot pe aceleași sisteme de codificări merge, aici el ar fi ca un copil mic. În dependență de ce informații o să i livrezi, cum o să l dezvolți, el tot așa și o să ți dea informația și o să ți livreze rezultatul final. Acele halucinări juridice de care vorbeam anterior, nu sunt tot decât rezultatul tot acelui produs de livrare de informații care tot au fost livrate anterior și tot pe baza lor, acele sisteme de AI, indiferent de platforma pe care o folosiți, ChatGPT, Proxy sau Gemini, practic, toate din ele sunt sisteme care continuă să învețe și, de fapt, ori halucinări, ori minciunile care le mai pot spune, tot sunt o formă a dezvoltării lor.

Iată că acum, în sistemul de justiție, ADRAJUL nu promovează ideea înlocuirii resursei umane prin AI. ADRAJUL promovează faptul că AI ul vine în suportul resursei umane. Astfel, în domenii precum statistica judiciară, în domenii precum evidențierea și contabilizarea activității judecătorești, eficiența judecătorilor care se monitorizează inclusiv de organisme internaționale, sunt mai mult ca binevenite să fie implementate de către inteligența artificială și aceasta inteligență să fie în folosul lor. Astfel, agenția își va continua acele eforturi în aspectul integrării tehnologiilor informaționale în sistemul judecătoresc. Noi sperăm și mizăm pe suportul fiecărui din dumneavoastră în continuare, dar și a partenerilor internaționali și pe această cale țin să vă mulțumesc pentru rezultatele de până acum. Mersi.

Dumitru Ciorici: Mulțumesc, domnule Darea. Vom vom reveni la subiectul cu AI și tot ce înseamnă noile trenduri. Acum aș vrea să mergem la domnul Sergiu Rusu, adjunctul procurorului general, să ne spună cum stau lucrurile pe digitalizare în zona pe care o supervizează dumnealui și apoi mergem la Vitalieșanu. Mersi. Vă rog.

Sergiu Rusu: Bună ziua, stimați colegi, distinși invitați, doamnelor și domnilor. Din perspectiva Procuraturii, justiția digitală nu reprezintă doar o modernizare tehnologică, ci un instrument esențial pentru creșterea eficienței, transparenței și calității actului de justiție. Tema discuției din perspectiva Procuraturii este privită în trei dimensiuni: dimensiunea instituțională, dimensiunea operațională și, nu mai puțin importantă, este dimensiunea investigativă. Aceste dimensiuni însă nu funcționează izolat, ci se completează reciproc, conturând o procuratură modernă, adaptată realităților secolului XXI.

Dacă vorbim despre justiția digitală în dimensiunea instituțională, este de notat că aceasta constituie fundamentul transformării instituției și transformării într o instituție cu aplicarea tuturor tehnologiilor moderne în domeniul cibernetic. Fără o infrastructură instituțională digitalizată, celelalte componente ale justiției digitale nu pot funcționa. Digitalizarea sistemelor de evidență a managementului, cum ar fi e-management, evidența electronică a actelor de corespondență, a arhivelor și bibliotecilor electronice, permite gestionarea coerentă și sigură a volumului tot mai mare de informații cu care lucrează și operează procurorii.

Astfel, prin aceste instrumente se reduce birocrația, se optimizează timpul de lucru, se asigură trasabilitatea deciziilor și documentelor, se diminuează riscul erorilor umane. În același timp, digitalizarea instituțională creează premise pentru integrarea inteligenței artificiale în activitatea procuraturii. Vorbim despre posibilitatea analizării automate a datelor, identificarea tiparelor infracționale, sprijinirea proceselor decizionale și îmbunătățirea managementului cauzelor. Este esențial de subliniat că această tehnologie nu înlocuiește procurorii, ci îi sprijină, oferindu le instrumente moderne pentru exercitarea atribuțiilor sale în mod responsabil și eficient.

Dacă vorbim de digitalizare din perspectiva dimensiunii operaționale a actului de justiție, vorbim despre activitatea zilnică a procurorilor și anume modul în care aceștia administrează și gestionează cauzele penale. În acest sens urmează de punctat asupra cauzelor penale în format electronic sau acelor cauze electronice, dar și nu mai puțin a documentelor sau a actelor electronice. Dosarul electronic nu reprezintă doar o copie digitală a celui fizic, ci este un instrument dinamic, accesibil, securizat și interconectat. Despre interconexiune și interoperabilitate am discutat foarte mult timp și eu cred că unul din marile eșecuri ale digitalizării sistemului nostru a fost așa numitul egoism instituțional, când platforme electronice au fost dezvoltate de către mai multe instituții care administrau aceleași opere juridice, vorbind despre cauzele penale.

Atunci când în instituția poliției, organele de urmărire penală gestionau sistemul lor electronic de evidență, în procuratură era e dosar, iar în instanțele de judecată era Femida, care între ele nu erau interconectate. Astfel, dosarul electronic și documentul electronic vor facilita accesul rapid la informații a tuturor actorilor implicați în actul de justiție, vor reduce timpul necesar pentru consultarea și transmiterea actelor, vor permite o colaborare mai eficientă între procurori, ofițeri de urmărire penală și magistrați. Un aspect esențial în dimensiunea operațională îl constituie interconectarea sistemelor informaționale și sunt foarte bucuros că în prezent deja există un plan pe care urmează să îl dezvoltăm și să l implementăm, care va determina interconectarea acestor sisteme, ca în final toți actorii implicați în actul de justiție penală să opereze în aceeași albie, în același domeniu digital, care le va permite toate acele facilități despre care am vorbit.

Mai mult ca atât, justiția va deveni nu doar rapidă, ci și eficientă, coerentă și, foarte important, de o calitate mai superioară. Nu în ultimul rând, după cum am spus, din perspectiva procuraturii, vorbesc despre digitalizarea justiției în aspecte de investigație. Cunoaștem toți foarte bine faptul că în prezent lumea criminală migrează și utilizează pe larg toate acele beneficii care le oferă tehnologiile moderne. Adaptarea instituțiilor de aplicare a legii, în special a poliției și a procuraturii, la noile forme de infracțiune este una vitală, deoarece în caz contrar, noi nu vom putea da un răspuns și nu vom putea fi eficienți în fața noilor pericole, care țin inclusiv de criptovalută, care țin de utilizarea inteligenței artificiale, care țin de utilizarea diverselor platforme prin pe care sunt realizate infracțiuni.

În acest context este necesar de dezvoltat o generație nouă de profesioniști care să poată realiza investigațiile în acest domeniu, care să înțeleagă limbajul și provocările cu care se confruntă, care să dezvolte o competență digitală și o gândire analitică, dar și să coopereze cu specialiști din domeniul IT, deoarece deseori juriștilor nu le reușește ca să afle și să fie în timp cu toate instrumentele și cu toate aplicațiile digitale de care sunt utilizate de către persoane care săvârșesc infracțiuni.

Mai mult ca atât, în prezent urmează să fie dezvoltate și sunt aplicate softuri speciale de realizare a investigațiilor în mediul digital, în special cele din cadrul OSINT, prin care inclusiv sunt realizate extragerea informațiilor din mediul digital și aceste informații fiind analizate. Mai mult ca atât, instrumentele digitale și softurile noi care sunt puse în suportul organelor de aplicare a legii ridică capacitatea noastră de a oferi un răspuns cel puțin, dacă nu imediat, un răspuns proporțional amenințărilor și, respectiv, creează și restabilește persoanele în drepturile sale în caz dacă acestea au fost prejudiciate în rezultatul infracțiunilor cibernetice. Deci, justiția digitală investigativă presupune și respectarea strictă a drepturilor fundamentale ale omului, în special protecția datelor cu caracter personal, unde de asemenea urmează să avem o atenție și o preocupare sporită și această tehnologie urmează să fie utilizată în slujba cetățeanului, cu respectarea tuturor rigorilor normative.

Dumitru Ciorici: Mulțumesc foarte mult. În continuare îl invit pe Vitalie Eșanu, fondator al unui startup Sufragio, unul dintre primii oameni din Moldova despre care l am auzit că folosește inteligența artificială. În timpul pauzei am discutat cum ar putea avea loc ședințele de judecată în viitor. Îl invit să ne expună viziunea lui despre noile tehnologii în justiție.

Vitalie Eșanu: Salut tuturor. Da, vorbeam cu Dumitru și concluzia a fost că foarte greu o să i convingem de ideile noastre. Și vreau să vă iau mai pe departe oleacă, da? Noi suntem o civilizație bazată pe tehnologii, cum n ai da. Și nu ne ducem departe, luăm de la infrastructura drumurilor. Practic, ea a făcut civilizația noastră în ziua de azi și a apărut, datorită drumurilor a apărut și automobilul și acuma practic zburăm cu 20 de euro prin Europa.

După asta a avut următorul nivel sau layer, este unul energetic, care a unit toată civilizația noastră cu ajutorul energiei și după asta a explodat foarte multe dispozitive electronice de care vrei și care nu vrei, care nu se știa la timpul invenției da, sau descoperirii energiei, ce va apărea în rezultatul ăsta. Următorul layer deasupra, care a căzut la energetic, a fost de comunicare, internetul, care unește practic global și aceste două layere, energetic și de comunicare, practic acuma conduce lumea. Noi o numim digitalizare, hai să spunem așa.

Noi suntem la faza asta, când folosim comunicarea, de exemplu, ca să digitalizăm justiția. Practic, digitalizarea asta se reduce la aceea că mutăm un document digital în alt loc, în care omul să l citească iar din nou, îl redactează, îl modifică și l dă mai departe. Cam asta e toată digitalizarea în domeniul justiției anume. Din ce cauză chestia asta s a oprit aici, practic la management de documente? Pentru că sistemul juridic operează cu un limbaj sau limbaj juridic, în diferite limbi și nu i nimic formalizat. Din cauza asta AI ul nu poate să învețe sau nici nu era AI ul, da? Ca să poată să învețe ușor legislația.

Și, respectiv, AI ul, după apariția lui, a învățat foarte bine limbajul matematic și de programare, pentru că programatorii și matematicienii aveau un GitHub, hai să spunem așa, un site în care se păstrează toată arhiva mondială ce au scris programatorii și asta a adus un beneficiu și un...

Dumitru Ciorici: O problemă tehnică?

Vitalie Eșanu: Ok. AI ul după apariția lui, a învățat foarte bine limbajul matematic și de programare, pentru că programatorii și matematicienii aveau un GitHub, hai să spunem așa, un un site în care se păstrează toată arhiva mondială ce au scris programatorii și asta a adus un beneficiu și un... un GitHub, hai să spunem așa, un un site în care se păstrează toată arhiva mondială, ce-au scris programatorii. Și asta a adus un beneficiu și un boost foarte mare.

Și acuma, eu, practic de doi ani, programez cu ajutorul AI-ului. Eu nu mai scriu ce vreau, în limba română, și el îmi scrie tot sistemul informațional.

Iacătă și Dumitru are un frate care exact așa face. Și, de exemplu, i-am dat AI-ului să să programeze toată noaptea și dimineața el îmi face sistemul informațional.

Și iacătă, eu așa trăiesc de doi ani. Adică, eu trăiesc cumva în viitor pentru voi.

Problema în ziua de azi e că toți oamenii cred că AI-ul e doar un singur creier și el ori e deștept, ori e prost. Da? Toți se raportează la... dacă el a interacționat cu ChatGPT-ul și lui nu i-a dat răspunsul care e acceptabil pentru el, consideră că AI-ul e prost, nu-l mai folosește a doua oară.

Și aici e discrepanța cea mare. Când AI-uri sunt foarte multe și sunt mult mai deștepte, de 10, de 100 de ori mai deștepte, pe care voi pur și simplu nu le-ați accesat pentru că ele costă bani.

De exemplu, dacă aveți 200$ abonament la OpenAI, o să vedeți că AI-ul Pro, versiunea Pro, căreia îi dați aceeași întrebare, dar în loc să-ți dea răspuns instant, el stă 35 de minute și se gândește. O să vă dea cu totul un alt răspuns, mult mai calitativ.

Mai mult ca atâta, programatorii deja au plecat la la un alt nivel, când construiesc pe baza LLM-urilor acestea care-s ChatGPT, construiesc sisteme întregi, ele se numesc agenți AI, care pot să lucreze 24 din 24, să desfacă o problemă complexă în bucăți foarte mici și le rezolvă una câte una și la sfârșit le compilează înapoi.

Iacătă, așa în viitor o să aveți, de exemplu, un jurist care o să ia un caz și o să încerce să-l analizeze. Și vorbeam cu Dumitru, eu văd peste câțiva ani în felul următor: cum o să ajute AI-ul justiția? Practic, omul nici n-o să ajungă în justiție.

O să se facă o platformă în care sunt câțiva AI-uri, da? Vine omul, explică problema lui cu vecinul, vecinul respectiv spune și el problema și stau doi judecători acolo care încearcă să dejghioace problema dintre aceștia doi indivizi, le dă un rezultat și dacă amândoi, cel mai probabil amândoi o să fie de acord cu ce-a spus AI-ul, nici nu se mai duc în judecată.

Iaca, eu aici văd marea... mare ajutor care o să-l aibă justiția din partea AI-ului. Acuma, înainte de eveniment, chiar aici am rugat ChatGPT Pro, care e cel mai puternic, să-mi dea toate... unde poate fi utilizat AI-ul în procesul judiciar și legislativ. Și mi-a dat vreo 60 de puncte unde poate fi utilizat la nivelul judiciar și vreo 40 la nivel legislativ.

Ce înseamnă asta? Cel mai simplu, deja toți îl știu, transcrierea. Îi dați și-o transcris practic 100%. Acuma, în weekendul ăsta am făcut o transcriere la un proces de judecată pentru un avocat, el a rămas șocat cât de calitativ e. Chiar scrie și denumirea avocatului când a început să vorbească și scoate î-urile, bâlbâielile și așa mai departe.

Al doilea, poate să analizeze absolut documente întregi în care judecătorul, ca să nu le citească de sus până jos, punctual poate să-i întrebe orice întrebare ca el să-i rezume chestia asta.

Mai departe, la nivel legislativ. Iacătă, eu, apropo de lege.md. Eu cred că de vreo câțiva ani tot încerc să fac lege.md deschis. El, deși poate performa pentru cineva, el nu poate fi integrat în AI. Și noi niciodată n-o să avem niciun AI în Republica Moldova, dacă lege.md n-o să fie deschis. Ce înseamnă asta? Acuma pe lege.md, de exemplu, dacă tu ești ca simplu om, poți să te duci, tastezi numărul legii sau un keyword și el îți dă o lege. Dacă încerci de mai multe ori, poate să te blocheze, pentru că de pe același IP ai accesat de prea multe ori.

Acuma, dacă vreți să aveți un AI care știe toate legile, trebuie toate legile astea expuse direct într-un backup sau într-o platformă în care orice AI poate să le ia, să le proceseze, să le bage într-un... el se numește... acuma, nu vreau să intru în detalii tehnice, dar se numește embeddings, în care AI-ul poate să înțeleagă orice lege, orice punct din lege și atunci când îl întrebi ceva, el poate repede să facă un recall.

Iaca, procesul ăsta trebuie cumva de rezolvat cu Parlamentul, nu știu, cu Prim-ministru și de expus asta public, altfel noi n-o să avem niciun progres în zona AI-ului, o să fie doar transcrierea, hai să spunem așa.

Un alt aspect la nivel legislativ, eu am o carte, se numește "A Hacker Mind", care explică cum se hăcuiesc legile. Da? Adică, cum oamenii din întreaga lume bagă strâmbe în legislație ca mai departe să aibă beneficii. Și ele sunt mult mai greu de corectat decât un sistem informațional.

Și iacătă, pentru a evita chestia asta, se poate de făcut în viitor un AI care orice decizie la nivel de APL, de nivel unu, de nivel doi sau central, orice decizie înainte de a fi luată colectiv, trebuie ca s-o verifice un AI dacă nu încalcă vreo lege.

Și eu vă garantez că 90% din corupție se poate elimina numai așa. Vă mulțumesc.

Vitalie: Mulțumim pentru pentru idei. O să-ți poziționez, o să-ți pun deodată ștampila de extremă dreaptă, da, pentru că vrei să elimini judecătorii din sistem. Dar sper că o să avem o dezbatere interesantă după expunerea ideilor. Doamna Țurlic, bună ziua, bine ați venit. Vă ofer cuvântul. Vrem să aflăm și modul în care CSM-ul vede digitalizarea, cum se vede de la vârful justiției, dacă pot să zic așa, acest proces. Vă rog.

Păi, ar trebui să fie.

Doamna Țurlic: Vă mulțumesc pentru invitație. Mă bucur foarte mult să mă aflu aici. Merge totuși? Acesta, a, gata. Am înțeles eu că trebuia să meargă. Deci, în primul... Poftim? Am apăsat.

Să vă mulțumesc pentru invitație și mă bucur foarte mult să mă aflu aici acum și să vorbesc despre digitalizare. Și chiar vreau să menționez aparte faptul că este al treilea an când e menținut acest panel cu digitalizarea și sper că acest lucru o să ne convingă pe toți că, în principiu, digitalizarea este susținută de către factorii de decizie. Și aici vorbesc nu doar de către Consiliul Superior al Magistraturii, dar și de Ministerul Justiției și, în general, de planul de aderare, în care e specificat expres și aspecte ce țin de digitalizarea în continuare, consolidarea în continuare a utilizării tehnologiilor informaționale în sistemul judiciar și în special în sistemul judecătoresc.

Îmi pare rău că m-am reținut, dar cu siguranță e un eveniment foarte important acest forum. Și cred că nu aș lua prea mult timp cu unele momente pe care vreau să le schițez și mă voi axa pe două dintre ele. Primul este consolidarea sistemului informațional judiciar, care e o preocupare de bază acum pentru toți.

Și al doilea aspect este utilizarea inteligenței artificiale, care nu este atât un trend, cât o necesitate și o utilitate foarte mare. Și sunt convinsă că antevorbitorii mei au specificat într-un mod sau altul ce poate să ne ofere nouă inteligența artificială atunci când este folosită conștiincios, conștient, rațional. Adică într-un mod în care să nu vicieze drepturile, principiile de drept, interesele legitime ale participanților la proces.

Și ce noi facem pentru aceasta? În primul rând, bine, sistemul informațional este deja conceput nu doar ca un soft, ca un program integrat de gestionare a dosarelor, dar ca un sistem de elemente, fiecare dintre care e reglementat sau trebuie a fi reglementat. În special, vorbesc despre două aspecte de bază și chiar vreau să menționez aparte că se lucrează acum la regulamentul privind publicarea hotărârilor și încheierilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și site-ul Curții Supreme de Justiție. Am făcut o mică modificare recentă, dar urmează a reconceptualiza acest regulament, inclusiv în conformitate cu prevederile noii legi care va intra în vigoare în anul 2026 privind accesul la informație, protecția datelor cu caracter personal.

Și, apropo, în contextul ce-a zis domnul Eșanu, va fi important să vedem cum reconceptualizăm și tehnic, și normativ acest proces, astfel încât să fie citibil pentru inteligența artificială și aceste hotărâri, ca să putem ulterior potențial utiliza inteligența artificială pentru uniformizarea practicii judiciare, spre exemplu, sau și alte aspecte relevante, revederea fluxului de lucru cu utilizarea inteligenței artificiale. Alt aspect reprezintă utilizarea videoconferințelor. Iarăși, în aspecte tehnice e mai bine, în aspect de reglementare urmează să stabilim anumite norme și vom lucra și la acest aspect.

Și clar că ne bucurăm foarte mult că ne-a reușit anul trecut să revedem regulamentul privind statistica judiciară și chiar vreau să vă zic că este sistemul acesta nou JustStat, pe care cu siguranță îl accesați și chiar vreau să folosesc această ocazie pentru a mulțumi și partenerilor de susținere în vederea elaborării și implementării și dezvoltării acestui sistem.

Și vreau să mă opresc puțin și la oamenii care utilizează aceste sisteme. În special, avem nevoie să consolidăm utilizarea sistemului e-dosar judiciar, care a fost conceput ca un portal de lucru între cetățeni, justițiabili, profesioniști din domeniul justiției în interacțiunea sa cu instanțele de judecată.

Și într-adevăr, ne reușește, dar pașii trebuie grăbiți și trebuie să gândim și posibilități de a avantaja utilizarea e-dosarului judiciar, de a-l face mai competitiv cu modelele clasice de interacțiune. Și eu cred că aceasta va fi realitatea noastră viitoare.

De asemenea, urmează a consolida și capacitățile instanțelor de a utiliza tehnologiile, întotdeauna și oricând acest lucru este benefic. Și mă refer nu doar la utilizarea sistemului informațional judiciar, dar deja mă refer și la utilizarea inteligenței artificiale. Și n-am să uit să zic că conștiente, adică cu cunoaștere, nu în ordine de a substitui lucrul sau de a face toate sarcinile doar utilizând inteligența, dar de a o utiliza ca un instrument facil, util, în vederea reducerii sarcinilor tehnice, ceea ce cu siguranță se demonstrează și la nivel european că este posibil.

O mare provocare de care vreau să zic e faptul că există experiențe bune de convertire a vocii în text, ceea ce ne dorim și noi foarte tare în instanțele de judecată. E o provocare pe care sperăm s-o depășim, ori e necesar să asigurăm și acest instrument important. Și altă aplicabilitate a inteligenței artificiale este anonimizarea hotărârilor și încheierilor instanțelor, care iarăși ar economisi foarte mult timp. Parcă vorbim despre lucruri fantastice, dar ele se întâmplă în unele state europene și am putea să ne inspirăm de acolo. Și mă bucur foarte mult că acest forum ne permite cel puțin să inițiem o discuție pe pe acest segment.

Și în acest sens, am fost foarte inspirată și de o propunere de politici publice înaintată în cadrul unui proiect Promo-LEX și iată, domnul Ilie Chirtoacă e autorul acesteia. Și acolo a venit o recomandare foarte bună pe care eu personal o consider relevantă și utilă, chiar s-o lansăm astăzi. Este vorba de crearea unui hub informațional și a unui grup de inițiativă, de entuziaști care doresc să cunoască, să aplice și să împărtășească experiența sa de utilizare a inteligenței artificiale în activitatea sa.

Și deja de un an încerc și eu să mă documentez și să analizez experiența altor state și vreau să vă zic că acestă această platformă pe care propun eu să o creăm împreună cu dumneavoastră ar fi fost foarte utilă tuturor, inclusiv și pentru noi, pentru a vedea ce merge, ce nu merge, de ce nu merge, pentru a ne familiariza cu principiile aplicării inteligenței artificiale în sistemul justiției, fiindcă noi avem Carta Europeană de Etică privind utilizarea inteligenței artificiale cu cinci principii pe care trebuie numai decât să le urmăm atunci când folosim inteligența artificială și ulterior instruiri. Fiindcă am înțeles în anul precedent la consiliu ne-a reușit să instruim de două ori, să ne instruim de două ori și deja observăm și noi că unii colegi zic: "A, foarte bine că deja mi-a reușit una sau alta". Și aici sunt absolut de acord și cu ceea ce a zis domnul Eșanu, în partea ce... nu poate fi ea deșteaptă sau proastă inteligența artificială. Totul depinde de modul cum noi o utilizăm și pe cât putem noi să folosim de bine acest instrument și în fiecare zi el iarăși va fi mai nou, va cunoaște mai multe, va lucra mai bine.

De aceea, îndemnul meu este ca împreună să încercăm să lucrăm mai eficient și conștient cu inteligența artificială și să folosim toate opțiunile pentru a promova digitalizarea și, mai ales, în context transparent, participativ, fiindcă experiența ne-a demonstrat, da, este mai greu de a lucra atunci când sunt implicați mai mulți, dar rezultatul este pe măsură, ori este o decizie asumată, înțeleasă și aplicată. Cred că cu asta finalizez ca să nu iau mai mult timp, fiindcă vreau și să discutăm. Mulțumesc mult!

Moderator: Mulțumesc mult pentru comentariu. Acum cinci-șase ani am mers, cred că pentru a doua oară în Estonia, pentru a înregistra o companie. Este unica oară când am fost în Estonia, unica dată până de atunci de a vizita Estonia.

Și am intrat la Agenția Servicii Publice, echivalentul Agenției Servicii Publice de la noi. Era o sală, cred că de două ori mai mare ca asta și nu era nimeni în sală. Eram doar eu și partenerul meu, care trebuia pentru prima dată să autorizăm niște semnături. Am întrebat de ce suntem doar noi. Răspunsul a fost: pentru că totul se întâmplă online. Asta se întâmpla acum cinci-șase ani în urmă în Estonia.

Mă bucur că avem un invitat din această țară, prietenă a noastră de mult timp, cred. Karl Lars, expert în e-justiție, bun venit. Comentariile dumneavoastră cu drag le așteptăm despre cum vedeți e-justiția, puteți să faceți anumite comparații cu ce aveți la dumneavoastră în țară, unde am putea îmbunătăți lucrurile în Moldova. Mersi.

Karl Lars: Buna ziua and thank you for your kind words. I was wondering why the hall that you visited in Estonia was so big. In fact, I had the same question: why are they using this space so big? Probably it was the Police Department. Only they can afford such a thing.

From what I understood, the time is limited, so I will try to be brief. Please put the presentation on the screen. Thank you very much to all the speakers for their nice words and for the introduction, which will facilitate my presentation.

Obviously, we have some technical problems. Well, I was thinking of showing you some triangles and circles to describe our experience and what we have gone through in Estonia in the past. Yes.

Okay. So my job was actually the following: for the last three months, to consult the European Commission on the progress made by Moldova in the field of digitalization of justice and to provide some recommendations for the next stage of development, which will take place in the next two years. In today's presentation, I will talk about the findings I made. Also, I will present Estonia's experience, which could serve as a source of inspiration. My task was finalized yesterday, so I feel somehow like a free person to offer comments.

While preparing for this forum, I was thinking what to tell you today, what to talk about. And I think we have to start from values, from values and behaviors, from understanding why we do the activity we do and in what way we try to carry it out.

So, we, members of the justice system, have a way of perceiving the justice system. We know who is the king in this system and who are the other parties involved. And I think this is a structure we can build on and to be able to understand how others perceive us.

Very briefly, I will present some of the recommendations. The first thing I found and which was also mentioned in the EU accession agenda refers to access to justice. This means legislation. The legislation must be adequate and must be aligned with the initiatives in the e-justice sector. The legislation must, as I said, be aligned, harmonized with the requirements for this system, they must also be aligned with the provisions of the legislation.

Another finding refers to the solutions for low-value litigations. We could use AI, artificial intelligence, for mediation in this sense. Also, I have reiterated once again the need to introduce low-value litigations. And the third group of recommendations refers to interoperability within law enforcement bodies. We have already talked about this today, the colleagues from the prosecutor's office talked about this.

And the last one refers to the organizational capacity, and as I see it, this is one of the most important aspects that will represent the foundation for future successes.

To continue, I would actually like to tell you a joke. In the field of e-justice, we have many people who have tried to offer advice, but if we look back, I would say that some of this advice is actually very good. And again, Moldova could decide whether to follow this advice or not. For example, some have suggested or recommended the digitalization of small litigations. These recommendations were made earlier, in 2023, and this recommendation can be found among the reports produced by various donors who support the Republic of Moldova. No, I am not trying to criticize, but I want to talk about initiatives and timelines. So it is important to seize this opportune moment for change that we have at the moment.

We know that and we can see in the modern European tradition, in modern European societies, three pillars: the law, the parliament, the government, and the judiciary system. And we also know the principle of the rule of law, which tells us that the law is at the top of the table. In modern society, we talk and refer to Francis Fukuyama, who mentioned that the rule of law is the main principle of a modern society. And this means that state institutions must have empowerments, must have sufficient capacities to carry out their tasks and duties, and the third part, the third angle of this triangle would be the responsibility of people in public office, which again connects us to this theme, the theme of today's conference, namely anti-corruption and integrity.

So, there must be responsibility, but also empowerments where these are necessary. The e-justice solution also has its place in this diagram.

But let's also analyze another facet. There is always another side to any solution, including the e-justice solution. So, every state has the obligation to establish certain rules, certain restrictions, after which comes an entity that creates certain services, regardless of whether these services are based on artificial intelligence or not, and on the other hand we have the clients or the users. So this is a paradigm that is continuous. In the Republic of Moldova, we have the public services portal. Here we can find more public services available. Unfortunately, I have not found any service in the justice sector on this portal, although I have been searching for about three months now. I keep searching and can't find anything.

So the services side is developing continuously to ensure a good understanding of the rules, of the order, and who is responsible for providing the services, who is the developer of the services, and who is the user of the services. And now, if we return to the system in the Republic of Moldova, I hope I have a few more minutes at my disposal, yes, thank you. So, if we return to the system in Moldova, I see that the question arises: who is the responsible one, who are the users, and who are the implementers? Maybe we know who the implementers are.

But who is responsible? Currently, we know who the users are. These are judges, court staff, registrars, and other state institutions.

However, regarding the PIGD system, we know that daily we have approximately 600 authenticated users in the system, daily. Approximately 1,953 registered users. Also, I want to make a parallel with a story, with a tale. And this story tells us that the PIGD system will become officially online this year. It was developed and implemented in 2009, and now they are still working on it. In Tallinn, we have a legend that there is a monster that lives in a lake near the city of Tallinn. And once every 100 years, it comes to the city gates and knocks on the gate and asks the guardian, the first guardian of the city of Tallinn was called Old Thomas, and he asks: "Is the city ready?" "I hate this city, I want to drown it with my waters." And if the guardian answers that "Yes, the city is ready," then this will happen. Tallinn will be eliminated from the face of the earth and will be drowned in the waters. And every time this monster comes, you have to say: "No, no, our city is not ready yet. We are still building it." And as Domitru said, in fact, I think the IT system is just like Tallinn in our story. We need time to develop it.

But at the same time, we must find ways that are correct from a legal and technical point of view. Another element of this triangle refers to project management, which refers to the set of recommendations regarding the strengthening of institutional capacities. We currently have only three variables that we can change in the field of project management: time, requirements, meaning what we want to build, what we want to develop, and the third component is resources, resources of both time and people and intelligence. And you can always change your mind along the way. If you think you have enough time, you start to draw your horse very carefully and very well, but along the way you realize you don't have time and you start to hurry.

So the question is, what to do to innovate, and in fact, what does innovation mean? And now I want to tell you a bit about Estonia's practice. We saw from the very beginning, when we started developing the IT system for the courts, we understood that we have to make some changes, which means that when we develop something new together or when we implement a system in e-justice, we must improve the work processes, we must improve the services, and after that we must deliver a new product.

And I have here a compilation, I found this slide from about 20 years ago about the e-file in Estonia, and in the end we somehow get to AI. But here on the screen you see the history of how e-justice systems were developed. So an e-file is a solution. So this file is in a computer of a person in a court, and let's assume that that court has automated all its processes in its information system. Then comes file B, which are the solutions based on the internal processes of the courts, which are able to perform certain functions and which are also based on a certain solution, such as, for example, the publication of court decisions on the internet, and that is a solution system.

At level C, we have already seen the organization of information systems that are frequently found in Moldova. This means that you already have certain solutions for an organization, regardless of what that organization is: the court, the prosecutor's office, or any other institution. After which we reach level D, when we started to ensure digital interconnection between the systems of different organizations. This means, for example, the interconnection of the police information system to be able to share with the prosecutor's office certain information on criminal cases. In the meantime, these connections become more powerful, we already have interactions in dual directions. And just like in Moldova, we were then trying to make different interconnections. In Estonia, we called it X; in Moldova, you have M-Connect. But in the end, we came to the conclusion that things have become very complicated. And we arrived at e-file, e-dossier, which means a single, complex solution. So it is a shared data concept that is approved by all organizations. So this is where we are at the moment. Currently, all these interconnections are sometimes, I can't say they have been changed, they have somehow been renegotiated, and supplementary data can be added, supplementary standards regarding data exchange can be agreed upon.

And now if I come back to AI, I think we have to be careful. I don't want to make more comments, but what is interesting is that when we talk about AI, we go back to AI, and what I want to say about artificial intelligence is that it is a good personal assistant, nothing more than that. Again, if we return to Moldova and if we analyze the e-dossier solution that we have in Moldova, I think things can be improved and I think they can be improved quickly. You can open access to the e-dossier and for this, we need agreements and initiatives from the Ministry of Justice. I heard stories during my time in Moldova. I heard that in Moldova, legislation can be drafted in a period of 24 hours. Please demonstrate to me that this is true.

The reason why I am talking about this is that I know there is an alignment of interests to legalize the e-dossier solution, and this fact must be regulated through procedures or legislation.

And now I have come to the important part of our questions: for whom are we developing such systems? And I want to say that society will benefit only if the systems are open, if citizens have direct access to the solution, if they can upload their requests into the system and will not need intermediaries, will not need certain approvals for citizens to be able to use the public infrastructure or public services. For this reason, we must put the users, the society, in the first place, and this will not only be beneficial for public institutions, but it will also be beneficial for small and medium-sized organizations. I will skip a few slides, and the last thing I want to mention refers to the principles, the principles we used when we developed our solutions. And in fact, the main idea that guided us was to simplify. We used the Pareto principle: how to ensure that 20% of our efforts give us maximum results. After that, we had another very interesting principle, namely, it was said that users are not sheep or lambs, which means that we do not have to digitize everything, we do not have to provide every option, because users know how to use the system, they understand what document to upload, and so on.

And the last thing I want to mention is that we were ready to make mistakes and we were ready to correct them. And I think this requires courage. It also requires trust between organizations, and we must have an agreement that everyone makes maximum efforts to achieve results. Thank you very much, that's all from me. Thank you for bearing with me.

Moderator: Thank you. Now let's go to the discussion point.

Acum haideți să discutăm despre câteva puncte. Vom trece la domnul Lazăr. Noi am văzut datele statistice chiar înainte când am început panelul de discuții. Moldova este în top 20 țări când vorbim despre gradul de implementare a digitalizării în sectorul justiției.

Digitalizarea contează și pentru sectorul de afaceri. La fel, am văzut că noi deja am deschis prima instanță de judecată care este digitalizată complet.

Și mă gândesc acum la faptul...

Puteți să ne spuneți care este perspectiva dumneavoastră în ceea ce privește progresul în domeniul digitalizării?

Karl Lars: I think there are many good examples in this sense. For example, in the case management system, so you have identified a solution for assigning cases among judges. I think this solution is one of the best in Europe and in the world. But the question is, does it have to be the best in Europe and in the world?

And that is the reason actually of the triangles.

So we have to think about who the beneficiaries are. At the moment, the beneficiaries of the ICMS system are the courts, the Ministry of Justice, and...

So, we have to understand that the beneficiaries of the e-dossier system are the citizens, and then...

So we have to think about how many efforts we put in. We also have to pay attention to the work processes. If, for example, you open the e-dossier system to a wider public, then more data that is now processed by the courts, by the chancellors, this data will be completed or taken over by lawyers or other users.

If you look at the statistics, the EU has basically set two objectives for the next two years. The first objective is that 15% of all cases in court should be completely digitized. If at the moment, this year we had 300 cases, that is less than one percent, and if I remember correctly, it's actually 0.7%. That's not so good. The second objective set in the reform agenda is that there must be a 100% rate of case resolution.

When you use digitalization, especially in the criminal field, I have proposed that you make interconnections, come up with interconnection solutions to connect the system with the prosecutors' system, but at the same time take into account the impact of the changes that will take time.

Other proposals are actually to open up the e-dossier solution as soon as possible and to use as much as possible...

Moderator: Probabil cea mai mare provocare. Așa cum spunea domnul Lars, sistemele trebuie gândite astfel încât să servească publicul, pentru că până la urmă, da, instrumentele pot ajuta judecătorii, procurorii și este normal să fie așa, dar marile impact trebuie să fie pentru public.

Dacă îmi amintesc eu bine din experiențele anterioare, când mergeam în sălile de judecată, judecătorul avea 10 dosare pe zi. Ceea ce vedem astăzi, bun, din cauza multor, tare multor factori, reforme, vetting, ce s-a mai întâmplat, avem foarte multe întârzieri pe dosare, foarte multe și cu impact mare. Deci, practic, accesul la justiție există, dar durează enorm de mult până se ia o soluție.

Discutam acum în pauza de prânz. Cât de deschis ar fi sistemul de justiție din Moldova să folosească instrumentele de inteligență artificială pentru a descărca sistemul? De fapt, una dintre marile probleme, da? Judecătorii au foarte mult de muncă, populația ajunge foarte târziu să cunoască o decizie, poate la un moment dat nici nu mai are rost acea decizie peste patru sau cinci ani.

În prezent avem mai multe modele de inteligență artificială. Ce-ar fi dacă în Moldova ar exista un complet de judecată cu trei modele de inteligență artificială, unde utilizatorii sau părțile, pârâtul și reclamantul, intră pe acea platformă, introduc numărul dosarului, fiecare dintre părți își expune problema cu ajutorul avocaților. Avem câteva modele de inteligență artificială, deci avem trei judecători, dacă putem să zicem așa, calibrați în diferite moduri, care să ia în considerare diferite lucruri și care să le dea o soluție.

Și atunci oamenii ar putea decide, vor să continue acest proces, să meargă în instanță mai departe, în instanța de judecată sau acceptă soluția care li se propune de de acest model. În unele cazuri, toate trei modele ar putea da aceeași soluție, în alte cazuri ele ar putea fi diferite. Ele ar putea ajuta un reclamant să înțeleagă că nu are niciun sorț de izbândă în justiție și atunci, decât să piardă timp și bani în justiție, el află în prima etapă, deodată, dacă merită să facă acest pas sau nu. Și de cealaltă parte, cel care se apără în justiție și care știe că e vinovat, dar vrea să tergiverseze procesul, înțelege că nu are nicio șansă pentru că absolut toate modelele și dovezile îl incriminează. Cum vă uitați la o astfel de disruption, da? E un termen folosit în engleză, care rupe ritmul. Evident, un astfel de sistem nu ar fi lansat și implementat din start, dar ar fi testat, ar descărca foarte mult judecătorii. Și fiți de acord cu mine că există foarte multe cazuri care sunt simple, ele pur și simplu sunt foarte multe și pot fi soluționate rapid, doar că trebuie să parcurgă toate aceste etape digitale. Întrebarea este deschisă, oricine poate poate răspunde. Vă rog.

Speaker 5: Cred că am să intervin eu, cu o mică paranteză. Vreau să punctez încă o dată ca să nu continuăm cumva propagarea unei informații mai puțin corecte. Deci, atrag atenția, sală de videoconferință nu este prima sală în 2025. Aduceți-vă aminte cel puțin de pandemie, unde din '20 încoace, tot avem ședințe de videoconferință. Mai mult ca atât, sistemul de videoconferință, inclusiv cel utilizat pentru audierea bănuiților, condamnaților din sistemul penitenciar, este mult mai înainte chiar și de pandemie, începând cu anii 2017-2018.

Deci, ceea ce este, de fapt, în iunie 2025, a fost un proiect lansat de către Ambasada Suediei, dacă nu greșesc eu, pentru instanța judiciară din Bălți, unde i-au ajutat pe colegii noștri de la Judecătoria Bălți să-și modernizeze sala de judecată predestinată pentru videoconferință. Săli predestinate videoconferinței sunt adaptate la nivel național în toate instanțele judiciare din Republica Moldova și aceasta nu este deloc novația anului 2025. Deci, procese judiciare prin videoconferință avem mult mai înainte.

A doua paranteză, cu ceea ce a spus domnul expert, sunt total de acord. Într-o întoarcere și continuarea aspectelor de e-dosar pentru populație, asta de fapt este și scopul ADJ-ului. Dați să nu uităm că pentru sistemul judiciar este firesc două aspecte. Sunt sisteme închise și care ele trebuie să fie închise și să fie dirijate de profesioniști și pentru profesioniști, cum ar fi PIGD-ul. Aici vorbim de date securizate, aici vorbim de sisteme închise, aici vorbim de aspect de date sensibile care trebuie să circule și să aibă un circuit închis de parcurs a informației. Și este, sunt acele sisteme juridice sau judiciare deschise, cum este și soluția e-dosar judiciar. Unicul aspect pentru care a fost și este în continuare acel control prin semnarea acelor acorduri de accesare a platformei e-dosar judiciar și este menținut la această etapă, este doar faptul că acuma suntem în continuare în fază de pilotare. Și avem nevoie să cooptăm acea informație de la utilizatorii pe care îi avem.

Într-un viitor care va urma, este și firesc că accesul la e-dosar va fi unul deschis, precum ați intrat pe oricare alt portal public, veți încărca tot cumulul de necesar, de documentație necesară și veți putea să și veți putea să accesați acea instanță de judecată dorită. Asta și este scopul. Nu își propune ADJ de fapt să monopolizeze controlul accesării e-dosarului judiciar. Acum, ca și orice altă platformă care abia se dezvoltă, asta este acel temei pentru care încă mai menținem acea, acel aspect de autorizare și de a și control la accesul în aspectul e-dosarului judiciar.

Acum, dacă îmi permiteți, cu privire la întrebarea care ați lansat-o. Indubitabil, în calitate de reprezentant al Agenției de Digitalizare în Justiție și Administrare Judecătorească, cel puțin pot să vă spun că eu aș fi primul care am promova un aspect de judecare digitală sau AI a soluțiilor sau a cauzelor pendinte în instanța de judecată. Doar că trebuie să ținem cont de câțiva factori.

Unu, vorbim despre faptul că justiția nu este matematică, nu este doi cu doi fac patru și aici niciodată nimeni nu poate să contrazică acest fapt. Justiția este o știință sau o materie umanistă, care necesită anumite aspecte teoretice și formale a creierului uman de a fi procesate și de a fi gândite. Doi la mână, legislația Republicii Moldova, începând cu Constituția, prevede clar că justiția este făptuită de judecător. Aici, orice modificare sau orice interferință în aspectul judiciar al soluționării dosarelor va presupune o încălcare a faptului că soluția sau cauza mea, a dumneavoastră sau a oricăruia din noi a fost examinată de o instanță legal constituită. Deci, dacă vom avea acele modificări legislative care ne vor permite să avem acele complete online constituite sau acele complete AI constituite și legea asta va institui, posibil că și vom avea acele soluții.

Mai mult ca atât, eu nu văd o problemă în ceea ce ați menționat de a institui o astfel de soluționare a acestor litigii, de fapt, în etapă prejudicială. Fie numiți-o asta mediere, fie numiți-o asta o consiliere online juridică, unde putem să plasăm un portal public de astfel de judecători online sau astfel de chatboți online care să fie cooptați cu informația necesară și și ele să prezinte acele eventuale soluții. Dar tot oricare din aceste soluții și oricare din aceste rezultate, la etapa actuală, asta poate fi interferat doar în aspect prejudicial. Fie că dumneavoastră decideți sau nu decideți să cooptați cazul dumneavoastră pe o platformă sau alta, în final, la etapa actuală, atunci când veți decide să vă prezentați în fața unui magistrat, va trebui să aveți siguranța și să beneficiați de acel principiu al legalității actului judiciar de care dumneavoastră faceți parte.

Doi la mână, trebuie să analizăm și faptul că, deși la etapa actuală vorbim de un progres, o progresie geometrică, să-mi fie iertată tautologia, a inteligenței artificiale, o să mă repet că inteligența artificială în interferința domeniilor exacte, matematică, cibernetică sau alte domenii, este un pic sau aș spune chiar mai mult de un pic diferită decât ceea ce avem în domeniul justiției. Aici, aspectul inteligenței artificiale trebuie cooptat pe două segmente. Unu, aspect deontologic și etic al celui care utilizează această inteligență artificială, și doi, cooptarea normativă și etică deontologică a însăși inteligenței artificiale. Deoarece la orice, în orice moment, atunci când o să ajungem la problema unei contestări a unei eventuale soluții emise de o soluție de inteligență artificială, o să apară problema cât de legal și care a fost cadrul normativ care a stat la baza instituirii unei astfel de soluții normative.

Deci, la etapa actuală, eu cred că trebuie să facem câțiva pași în urmă și să vorbim în înainte de acele principii deontologice și principii normative de implementare a inteligenței informaționale, ca ulterior deja să vorbim de acele soluții tehnice care ar putea să fie implementate. Vă asigur că la etapa actuală, iată domnul Eșanu este mult mai expert ca mine, soluția tehnică practic este deja gata și ea vă poate fi prezentată la zi prin o simplă o formare de design grafic și putem să creăm mai puțin, în mai puțin de 24 de ore acel portal, mini-portal care ar ar o forma o astfel de soluție. Dilema, dilema de bază reprezintă anume legalitatea acestor interferințe a inteligenței artificiale în procesul judiciar. Mersi.

Vitalie Eșanu: Merge. Ok. Cu doi ani în urmă cred că n-a apărut ChatGPT, am făcut o echipă de AI, Ce? Unde? Când?, știți concursul ăsta, da?, care este la noi. Și am rămas surprins că el mai bine juca decât o echipă de oameni și n-avea acces la internet și întrebările erau puse care nu le găseai pe internet, prin Google, da?

Și de câte ori mă întâlnesc cu orice profesie, toți spun că AI-ul nu poate să ne schimbe. Absolut toți, inclusiv și programatorii. Eu cu trei ani în urmă nu credeam că AI-ul o să facă sisteme informaționale mai bine ca mine. Uite că nu-i așa. Fix așa spun medicii. Și deja sunt AI-uri care-s mai buni ca medicii, care-s mai empatici, scriu răspunsul decât medicii.

Și iată aici e dilema. Da, legislația e un pic altfel, dar eu sunt sigur că în viitor AI-ul o să fie mult mai deștept ca un om. Și eu sunt sigur că oamenii n-o să aibă încredere în AI. Dar se poate de făcut un hack. AI-ul să stea de pază, ce spune judecătorul, să verifice, dacă într-adevăr el a spus corect, pentru că oamenii foarte multe greșeli comit.

Eu sistemul ăsta l-am implementat de verificarea jurnaliștilor la Moldova 1 și le pune note la fiecare articol, cât de bine e scris articolul. Este a doua sursă. Și exact așa controlează și cât de bine e scris titlul, pentru că foarte mulți jurnaliști, dacă ați observat, au tendința să spună clickbait-uri. Calitatea a crescut semnificativ. Și AI-ul doar le spune că tu greșești. Eu cred că asta nimeni n-o să aibă, niciun om n-o să fie împotrivă ca un AI să-l verifice pe un judecător sau pe un procuror sau avocat, dacă el e cumva corect, îi apără drepturile lui.

Și ideea cu la mai înainte de judecată, eu cred că e una fenomenală. Oamenii de multe ori vor să se convingă dacă ei au dreptate sau nu și ei n-au capacitatea intelectuală de a se convinge, pentru că legile sunt prea complicate. Și dacă tu îi dai o modalitate ca cineva s-o convingă, să-i arate cu comentarii: "Uite aici, aici, aici ai încălcat în legea", el: "Ok, am încălcat, plătesc amendă și am plecat mai departe. Nu mă mai duc la judecătură."

Dacă desfacem după first principles sau principii de bază, la judecă... Oamenii fizic se duceau înainte la judecătorie și erau o aglomerație de oameni, da? Și a apărut tehnologia. A apărut tehnologia digitală, noi le-am permis oamenilor să mai ușor să apeleze judecata.

Problema... societatea per ansamblu economisește resurse, pentru că oamenii nu mai vin fizic, nu cheltuim foarte mulți bani, dar cheltuielile de resurse și cognitive au rămas aceleași pentru judecători și sistemul judecătoresc, ba chiar e mai mare, pentru că e mai ușor pentru oameni să dispună orice cerere. Și cu ajutorul inteligenței artificiale, care o să fie și mai ușor de aplicat la diferite procese judiciare, o să fie și mai mare fluxul informațional. Adică judecătorii n-o să scape de chestia asta până când n-o să facă ceva automatizat cognitiv pentru ei ca mai repede să rezolve cazurile. E o luptă în continuu să fie. Da. Ok.

Speaker 5: Mersi. Vreau să monopolizez. Pe scurt, vă rog, da. Da, nu vreau să monopolizez, mi-a scăpat. De fapt, eu nu cred că este cea mai reușită pistă să spunem că AI-ul va reuși să diminueze din volumul de muncă a judecătorilor sau cumva va reuși să reducă din durata de examinare a dosarelor respective.

Cumva, dacă să analizăm chiar și la etapa actuală rezultatele care ni le oferă rapoartele CEPEJ, vreau să vă spun că Republica Moldova este peste media europeană de examinare, de durata examinării dosarelor. Suntem undeva mai mult de jumătate, mult sus de jumătatea țărilor unde durata procesului nu este atât de mare cum noi toți ne-o închipuim. Deci... sunt țări în care procesele judiciare durează și zeci de ani, inclusiv banalități precum ar fi divorțuri sau acele dispute small cases sau litigii în valoare redusă.

Deci, cumva, chiar și la etapa care o spunem noi, atât de primară a implementării soluțiilor digitale, vedem că rapiditatea cu care se examinează dosarele în Republica Moldova nu este cea mai lentă și este mult peste, este mult peste media europeană. Speaker 2: Da, vă rog, vă rog.

Doamna Ceaglec: Se aude?

Speaker 2: Da, vă auziți.

Doamna Ceaglec: Cu privire la gestionarea fluxului acesta de dosare, recent noi cu colegii am adoptat un set de instrumente privind gestionarea fluxului de dosare, reducerea restanțelor, pe care în ajutorul instanțelor. Dar vreau să vă zic că în programul integrat de gestionare a dosarelor și sunt și instrumente care ajută judecătorii, dacă nu să reducă, măcar să monitorizeze acest flux de dosare.

Dar chestia nu este nu ține atât de aspecte tehnice, cât și de aspecte umane, fiindcă știm că avem multe locuri vacante în sistemul justiției și lucrăm pentru suplinirea acestor locuri vacante. Și dați noi să vedem, dacă avem 504 judecători plus încă câțiva în sistem, ce volum de lucru va fi atunci. Fiindcă acum volumul e generat și de faptul că nu avem în funcție toți judecătorii și încă din cauza faptului că există și un flux de cadre în instanțele de judecată, ori și aceasta contează.

Deci, practic, o persoană nouă care vine în instanță tot trebuie să se acomodeze ca să dea mai bine, să lucreze mai bine și să își facă lucrul. Am vrut doar să menționez și cu aspectul de judecători artificiali. Ceea ce spuneți dumneavoastră este de fapt o justiție predictivă și la ea se lucrează în Europa, sunt și instrumente și sunt și unele experiențe, mai rele sau mai puțin bune și unele bune, fiindcă practic inteligența artificială îți permite să analizezi lucrul judecătorilor, acele hotărâri pe care ele le emit și să prognozezi care ar fi hotărârea pe o anumită cauză.

Și acest lucru real se întâmplă și chiar avem o experiență foarte interesantă a Franței și nu vreau nici eu să monopolizez discuția, dar astfel de instrumente există. De ele se folosesc avocații și aici, într-adevăr, poate tangențial ajungem și la ideea ca să prevedem acea soluție a instanței.

Moderator: De ce am adresat această întrebare? Pentru că, dacă ne uităm la tot ce se întâmplă cu digitalizarea în orice domeniu, în ultimii 20 de ani, ceea ce facem noi de fapt este fugim în urma trendului. Când deja s-a implementat, există tehnologii și noi le cumpărăm de undeva și le adaptăm, cumpărăm licență și așa mai departe.

În ce privește o astfel de sală de judecată online, cu o decizie nu neapărat care trebuie să înlocuiască judecătorul, dar care dă un verdict ce poate fi preluat de un complet real de judecători. Și dacă cei care au accesat această sală sunt de acord cu decizia pe care au primit-o acolo, judecătorul nu mai judecă cauza, doar îi pune ștampila și ocolim toate acele probleme legale de etică și care au fost menționate de domnul Darea.

De asta, întrebarea mea vine din contextul ăsta. Să nu încercăm să fugim, să implementăm nu știu ce sistem. Haideți să ne gândim că în 20 de ani toate serviciile vor fi online. Și nici nu va fi 20 de ani, cred că se va întâmpla în 10 ani, toate serviciile absolut vor fi online. Deci, probabil ar trebui să gândim arhitectura, nu doar în sistemul de justiție, dar peste tot, astfel încât sistemele să comunice între ele și să ne imaginăm cum oamenii vor relaționa cu statul peste 10 ani și să gândim sistemele pentru acea perioadă, nu pentru cum ar trebui să fie cu doi ani în urmă. La asta mă refeream.

Domnul Darea: Iată aici e și dilema de care, de ceea ce spuneam eu. Uitați-vă un simplu exemplu. Codul de procedură civilă și cel de procedură penală prevede o astfel de normă: judecătorul în examinarea dosarului examinează unipersonal și independent toate probele administrate la dosar. El își creează concluzia doar în baza probelor administrate de el personal la dosarul respectiv.

Ce înseamnă asta? Asta înseamnă că nicio interferință a niciunui altui coleg sau a oricăror alte tehnologii la etapa actuală nu ar putea fi admisibilă. Codurile de procedură, atât cel civil, cât și cel penal, mai prevăd și aspectul că, chiar și în situația în care judecătorul a examinat până la o anumită etapă și fie din anumite motive trebuie să fie schimbat, este avansat la o altă curte sau este desemnat către un alt tribunal și pe speța respectivă vine un alt judecător, ce facem?

Se reia cercetarea judecătorească. Deci, noul judecător măcar nu poate să facă trimitere că uite, colegul meu a examinat până aici, până aici probele sunt indubitabile și certe, nu mai examinăm, mergem mai departe. El va lua, el va relua cercetarea judecătorească de la început.

Moderator: Deci avem o barieră legislativă, înțeleg.

Domnul Darea: Eu n-aș spune că este doar barieră legislativă. Asta ne-o prevăd atât legislația, dar asta ne-o prevăd și acele principii de proces echitabil. Deci, atâta timp cât n-o să avem consens la nivel de principii, normă de bază de reglementare, atâta timp eu cred că n-o să fie și cumva rezolvată esența acestei problematici.

Moderator: Mersi. Domnul Laas, ați ridicat mâna.

Domnul Laas: Mulțumesc. Eu o să vă vorbesc din așa, dintr-o perspectivă de la nord. Mai întâi de toate, această idee este chiar bună. Eu cred că startup-urile din Moldova și România au aceste soluții tehnice care pot chiar și mâine să le ofere, da, pentru aceste probleme juridice.

V-am ascultat și am ascultat și primii paneliști în dimineața acestei zile. Problemele care stau în fața sistemului este evaluarea externă a procurorilor și judecătorilor. Pe lângă aceasta, vreau la fel să vă întreb cum veți folosi inteligența artificială ca să aveți un proces echitabil.

Dar eu voi începe cu întrebarea: care este de fapt problema actuală? Problema e că judecătorii nu folosesc inteligența artificială sau sunt alte probleme care sunt pe agenda lor? Motivul pentru care eu sunt astăzi aici este că Republica Moldova este parte a acestui proces de negociere.

Deci sunt anumite indicatori cheie de performanță care trebuie să fie atinși. Și acum întrebarea este cum mergem mai departe. Acum este momentul oportun. Republica Moldova ar trebui deja să fie, trebuia să fie în Republica Moldova, în Uniunea Europeană. Cu 15-20 de ani în urmă, atunci când noi analizam cadrul juridic al Republicii Moldova, procedurile care se iau în calcul în instanțele de judecată, cum se folosesc sistemele informaționale, și dacă analizăm aceste lucruri, atunci din punctul acesta de vedere aș putea spune că Republica Moldova trebuia să fie în Uniunea Europeană cu mult timp în urmă.

Apropo, deoarece deja am microfonul, eu aș recomanda o carte de Isaac Asimov care se numește "Ultima întrebare". Este o carte despre inteligența artificială care ne povestește despre ce va fi mai departe în termeni de inteligență artificială.

Moderator: Și despre sistemele pe care le avem acum, cred că una dintre metehnele instituțiilor publice din Moldova, pe care am reușit să le observ ca dintr-o parte, este că fiecare și-a dezvoltat de-a lungul timpului propriul său sistem informatic. Și în momentul în care am ajuns să discutăm acum câțiva ani buni despre Open Data, despre interconexiune, multe instituții nu vor să-și deschidă sistemele, nu vor să-și cedeze baza de date, nu vor să preia altă bază de date de la o altă instituție.

Am văzut că de-a lungul timpului în sistemul de justiție din Moldova s-au dezvoltat mai multe, mai multe astfel de sisteme. Cât de interoperabile sunt ele astăzi? Mă refer la programul de gestionare a dosarelor, e-dosar. Suntem la suta de procente? Mai avem probleme acolo? Ce notă, dacă pot să vă întreb așa, putem să ne punem la capitolul ăsta?

Domnul Darea: Eu am să vă obosesc până la urmă. Deci, dacă vorbim de interconexiune, interoperabilitate dintre sistemele judiciare, aici o să mă axez în principal pe programul integrat de gestionare a dosarelor. Vă dau perfectă dreptate, până practic recent, un an-doi, fiecare am avut din instituții, mă refer, am avut propria cochilie și parcă s-a creat un aspect de concurență între cine este cel mai digital în propria sa cochilie.

Acuma, într-adevăr, dilema cea mare este cum să reușim să interconectăm acele sisteme care fie s-au creat ani sau zeci de ani în urmă, să le aducem la un standard unic de comunicare. Să reușim ca însăși sistemele respective să comunice între ele și, mai mult ca atât, ca comunicarea aceasta să fie una înțeleasă și să fie posibil de a fi utilizată dintre diferiți actori ai acestor instituții, cu standardele de securitate care vor fi menite.

Acces minim pentru doar minimul garantat de informație care este necesar pentru fiecare din funcționarii care accesează. Aici este indubitabil acest lucru. Deci, până acum, recent, PIGD a fost interconectat doar cu două registre publice. În 2025 putem spune că facem practic un salt enorm, prin ultimele dezvoltări ale Agenției de Digitalizare. În 2025 ne-a reușit să interconectăm programul integrat cu încă 12 registre publice și 12 sisteme informaționale pe care le-am prezentat anterior.

Mai mult ca atât, aceste registre sunt gestionate inclusiv de alte autorități și sunt din diferite domenii, nu doar cel al sistemului justiției. Aici vorbim de serviciile care sunt gestionate de Agenția Servicii Publice, aici vorbim de serviciile care sunt gestionate de cei de la Serviciul Vamal, aici vorbim de serviciile care sunt gestionate de colegii de la Serviciul Fiscal. Deci, domenii de competență prioritare pentru stat au fost integrate cu programul integrat de gestionare a dosarelor.

Practic aceeași formulă o preia și o va prelua soluția informatică e-dosar judiciar, în speța în care participanții sau persoanele care vor avea acces pe viitor la această soluție informatică vor avea autorizările necesare ca să poată să gestioneze acest flux de informație, reieșind din standardele de securitate și protecția datelor cu caracter personal. Nu putem să vorbim despre un flux necontrolat de informații în sfera în care vorbim de domeniul justiției, ori aici o să ne ciocnim cu dilema asta a protecției datelor cu caracter personal, mai ales în speța în care din 2026 vine un cadru european destul de rigid peste noi ca să facem față la toate prevederile respective.

Moderator: Vă rog să rețineți microfonul. Încă o întrebare foarte scurtă. A apărut detaliul cu legis.md. L-ați lăudat că e o platformă bună. Într-adevăr este. Cât de deschisă este justiția să-și deschidă sistemele, acolo unde e posibil? Și nemijlocit vorbim aici și de legis.md, pentru că dacă ne uităm în alte domenii, salturile mari s-au făcut acolo unde sistemele au fost deschise, acolo unde e posibil.

Pentru că cetățenii, un entuziast IT, are acces la date, poate face un soft, poate gândi o soluție interesantă, o soluție utilă pentru cetățeni, pentru avocați, pentru procurori, nu știu, pot fi diferite. Cât îi de greu să deschidem sistemele?

Domnul Darea: A deschide oricare sistem, și aici colegii din IT o spun mai bine, nu este o problemă însăși în sine deschiderea. Problema este controlul acestei deschideri și controlul utilizării de bună-credință a fiecăruia din noi a informației care o gestionează. Vreau să înțelegem cu toții că sistemele precum este sistemul Legis, sistemele PIGD, sunt sisteme care sunt de o importanță strategică pentru stat și pentru buna funcționare a statului.

Iar utilizarea necontrolată, sau mai bine spus pe scară largă, a acestor sisteme, ea nu poate fi permisă, cel puțin din perspectiva instituțiilor guvernamentale. Eu cel puțin, din experiența mea, nu am văzut în niciun stat o deschidere nonșalantă, așa necontrolată, a acestor sisteme unde fiecare... În România nu are un sistem atât de promovat.

În România, dacă să ne uităm, practic deschideți acum oricare portal, ea nu are o bază de date unificată cu actualizările la zi.

Moderator: Dar care ar fi problema, iată, să avem toate legile actualizate, nu știu, o dată la două zile sau la trei zile, publicate online? Că nu e un sistem care ține de securitatea statului.

Domnul Darea: Stați că noi acum avem deja asta. Despre ce deschidere... dacă vorbim concret de Legis, despre ce deschidere dumneavoastră concret vorbiți, că oricare utilizare a Legis-ului este publică. Persoana, oricare persoană, chiar și de peste hotare, are acces la Legis și ea are actualizările la zi. Mai mult ca atât, dacă observați atent, deoarece sunt modificări care vor intra, de exemplu, în vigoare în 2026, și acelea deja sunt publicate. Deci, despre ce deschidere sau ce se mai dorește?

Domnul Ieșanu: El e deschis pentru o persoană fizică, când poți să cauți search by keyword sau pe o lege. Tu de obicei deschizi două-trei legi, după asta ești blocat. Vă spun, acum eu am făcut chiar training, făceam la cancelaria de stat și de atât că toți erau pe același Wi-Fi, erau blocați la un moment dat. Acum, Legis e închis din afara țării. Uneori e deschis, uneori e închis pentru că e atacat. Eu înțeleg perfect, e atacat de... Păi nu, eu vă spun acuma ca specialist, trebuie să mă credeți deja, că știu și băieții ăștia care blochează din afara țării.

Acum, dacă vreți ceva să faceți inteligent cu ajutorul AI-ului, îți trebuie nu o lege, îți trebuie toate odată. Toate odată, dumneavoastră nu vreți să le dați pentru că insinuați că uite, ăsta-i ceva pericol pentru stat. Eu nu văd nimic. Ba la un moment dat eu le-am spus: "Băi, eu vă fac singur într-o noapte Legis MD ca să lucreze pentru toată lumea și toate legile să fie deschise." Asta-i așa de simplu să faci. Eu vă spun, în spate șade pur și simplu un Elastic Search care servește toate legile, asta-i tot.

Domnul Darea: Stați un pic, noi vorbim de noțiuni diferite. Dumneavoastră vorbiți de accesul la codul sursă. Sau vorbiți de accesul...

Domnul Ieșanu: Nu, nu trebuie accesul, trebuie toate legile să fie undeva.

Domnul Darea: Toate legile ele sunt. Acum la Legis, deschideți, dacă avem posibilitate, deschideți Legis. Eu nu știu un act normativ de la oricare instituție care să nu fie pe Legis. Sunt, dacă nu greșesc eu, peste 500.000 de acte, inclusiv începând cu legi organice și ordinare, terminând cu oricare ordonanță care se emite, și ea toată este publicată în Legis.

Domnul Ieșanu: Nu ați înțeles ideea. Vă mai lămuresc încă o dată.

Domnul Darea: Stați un pic ca să termin până la urmă. Deci, sistema este liberă și fiecare din dumneavoastră poate să acceseze. Mai mult ca atât, este de fapt, nu știu de unde ați luat eroarea că două-trei geamuri deschise concomitent ale Legis-ului vă blochează. Astăzi, chiar înainte să vin la dumneavoastră, am stat deschis cu peste 10 tab-uri deschise care am avut nevoie să le conectez și n-am avut nicio problemă în accesare.

Problema care era într-adevăr și este, este că de la fluxul destul de mare a accesărilor, pentru că la moment per minut în Legis sunt mii de accesări ale acestui sistem și da, pot fi anumite blocaje sau anumite erori. Dar acestea, de obicei, colegii noștri de la STISC și colegii mei din agenție le raportează în descreștere, de exemplu, la etapa actuală.

Acum, ceea ce spuneți dumneavoastră, în interiorul agenției se dezvoltă acuma un chatbot care are acest acces intern, ceea ce de fapt doriți și dumneavoastră, să avem toată baza de legislație pe acest chatbot, ca el să o poată analiza, s-o poată integra și să formuleze anumite soluții, formule bazate pe cadrul normativ existent.

Domnul Ieșanu: Păi, eu vreau nu ca dumneavoastră să faceți chatbot. Dacă se permite la toți specialiștii să facă ce fel de chatbot doresc ei. Asta eu vreau.

Domnul Darea: La această etapă vă spun că nici practica internațională încă nu a...

Domnul Ieșanu: Dar nu, eu nu văd problemă cu practica internațională. Dacă ei n-au, e problema lor, eu nu...

Domnul Darea: Încă o dată revin cu ideea: astfel de sisteme nu pot fi sisteme care o să permită un acces necontrolat. Deci, cadrul normativ și mai ales baza de date care ține cadrul normativ național, ea este și firesc că trebuie să fie una care se controlează și se autorizează în utilizare.

Moderator: Ok, aș vrea să mergem mai departe. Deci nu sunt de acord cu domnul Darea. Cred că nu este o problemă de securitate națională baza de date cu legile Republicii Moldova. Aș vrea să mergem și către, vorbim foarte mult iată despre tehnologii, despre AI, despre cum va fi în 10 ani, cum vor sta lucrurile în 10 ani. O întrebare către domnul Rusu și doamna Ceaglec.

Competențele digitale în procuratură și în judecătorii, în curțile de apel astăzi, cât sunt de bune și cum se asigură instituțiile pe care le reprezentați că magistrații și procurorii evoluează cel puțin în același raport cu evoluția tehnologiilor, pentru ca să nu ne pomenim că avem discrepanțe mari pe pe zona asta.

Domnul Rusu: Mulțumesc pentru întrebare. Într-adevăr, la moment avem o provocare în ideea de a educa, să-i spunem, generațiile mai vechi de procurori cu ceea ce înseamnă tehnologia nouă și digitalizarea activității noastre. Și totodată, este și o provocare de a instrui noile generații, deoarece dacă pe cei cu o experiență urmează de dezvoltat anumite cunoștințe, pe colegii care debutează în profesie urmează a instrui în tot ceea ce înseamnă igienă digitală, protecția datelor cu caracter personal și aspecte care țin de utilizarea soft-urilor licențiate.

În sensul respectiv avem subdiviziuni specializate atât în cadrul procuraturii, care se ocupă de, să-i spunem, mai mult managementul sistemului, atât și subdiviziuni care țin de investigații ale infracțiunilor care sunt săvârșite cu utilizarea tehnologiilor digitale. Deci, am spus-o anterior, avem câteva dimensiuni în care trebuie să dezvoltăm abilitățile procurorilor, nu doar în operarea cu acte, cu dezvoltarea dosarelor, dar și cu realizarea acelor investigații pe cauzele penale săvârșite în mediul digital.

Și dacă tot, să-i spunem, sunt anumite profesii juridice care au emoții de dezvoltarea AI-ului și preluarea poate anumitor preocupări sau anumitor soluții sau proiecte de soluții, în procuratură avem totuși o problemă, deoarece care softuri n-au fost preluate, dezvoltate sau utilizate, nimeni până în prezent, adică niciun soft nu ne dă un răspuns clar că în caz, spre exemplu, dacă s-a săvârșit o infracțiune în mediul digital, cele mai frecvente fiind săvârșite escrocheriile, să-mi dea un soft care să-mi spui: "Uite, ăsta este plângerea, asta este gadgetul cu care a vorbit partea vătămată, vă rog frumos, prezentați-mi cine a fost pe cealaltă sau cine a ținut în celălalt telefon sau calculator."

Asta ne face pe noi siguri că urmează să dezvoltăm abilitățile procurorilor pe domeniul respectiv, anume pe domeniul de investigație în mediul digital, deoarece înțelegem foarte clar că de curând ceva inovativ care ne va substitui în această preocupare și activitate nu va fi dezvoltată. Și din alt punct de vedere, ne face ca să fim mai conectați la tot fluxul de informații și introducerea acelor informații din teren în forme electronice în dosarele electronice, deoarece în tot acest proces, cu siguranță, sistemele sau soft-urile destinate investigațiilor ne acordă un suport imens, mai cu seamă când avem de examinat volume foarte mari de informații, când vorbim de descifrarea convorbirilor telefonice, când vorbim de anumite interceptări sau alte activități care țin de OSINT.

Deci, în prezent, procurorii urmează să dezvolte abilitățile pe câteva criterii. Am spus, atât cele de operare și dezvoltare a procesului de procedură penală, atât și celor de investigație.

Moderator: Mulțumesc mult. Doamna Ceaglec, nu înainte însă să le spun celor din sală că dacă aveți întrebări, am să vă rog să ridicați mâna. Deci, două întrebări deja avem. După ce vorbește doamna Ceaglec, acordăm și întrebările. Vă rog.

Doamna Ceaglec: Pentru nimeni nu va fi un secret faptul că domeniul tehnologiilor informaționale este un domeniu în care niciodată nu poți să spui că ești super-mega bine pregătit, fiindcă fiecare zi de mâine îți aduce noutăți. Dar, totuși, haideți să vedem: judecătorii și procurorii, audienții Institutului Național, ei toți au o programă de instruire inițială privind utilizarea tehnologiilor, în care noi nu vorbim doar despre sistemul informațional judiciar, dar iată mai recent și puțin despre inteligența artificială, limitele aplicării, posibilități și despre acea securitate cibernetică.

Clar că noi, în acele ore, oferim un minim necesar de cunoștințe și le îndemnăm spre resurse care pot să le ajute să-și îmbunătățească pe viitor cunoștințele, fiindcă trăim într-o eră în care trebuie depus un accent și pe autoinstruire. Nu întotdeauna ai posibilitatea să mergi la traininguri, fiindcă volumul de lucru este mare. De asemenea, avem cursuri electronice pe anumite aspecte ale digitalizării. Avem și instruire continuă în domeniul utilizării sistemului informațional judiciar și a altor instrumente.

Și eu cred că aici mai mult depinde de fiecare utilizator în parte și de responsabilitatea fiecărui utilizator, deoarece sunt foarte multe resurse și eu cred că domeniul IT e un domeniu foarte deschis, în care poți să găsești absolut foarte multe informații. De aceea, noi, ca formatori, ne orientăm mai mult la direcționare și la adaptare, la adaptarea soluțiilor tehnice necesităților sistemului judiciar. De aceea și am propus să creăm acest grup de inițiativă privind utilizarea inteligenței artificiale, fiindcă pe parcursul ultimilor ani am auzit încercări, mai reușite, mai puțin reușite, reticențe foarte multe, mă rog, dar și succese ale unor colegi care cu siguranță trebuie cunoscute.

Cel puțin, mă rog, să se cunoască de ele ca fiecare să vadă, fiindcă știți cum se întâmplă când apare ceva nou. Unii se entuziasmează, lucrează, alții au reticență și apoi cei cu reticență, văzând succesele, câte puțin, câte puțin, vin și se adaptează. De aceea, da, și vreau să mai zic un lucru: la nivel european s-a făcut o recomandare foarte importantă ca să fie și programe dedicate îmbunătățirii de abilități digitale. Și nu vorbim doar de sisteme informaționale interne, dar în general, de utilizarea calculatoarelor, a internetului, a tehnologiilor.

La nivel european și un anumit set de cerințe minime de cunoștințe, care cu siguranță va trebui să fie preluate și adaptate de către noi, astfel încât să fim în rând cu statele europene, integrarea la care ne dorim. Deci, asta e în parte ce ține de instruire. Mersi.

Moderator: Mulțumesc mult. Avem și câteva întrebări din sală. Vă rog.

Femeie: Mulțumesc. Mulțumesc pentru oportunitatea de a mă adresa. Sunt consilier UE pentru justiție și este a treia ediție a forumului la care particip. Vreau să vă împărtășesc că este cea mai interesantă discuție despre digitalizare în cele trei ediții din 2023 încoace, poate și pentru că am început să învăț mai mult despre ce înseamnă toate eforturile Republicii Moldova. Prima dată vreau să vă fac o precizare, pentru că eu sunt fost procuror român, toată cariera mea a fost publică, iar în România, sistemul de evidență a legislației online a debutat cu o aplicație privată.

Pe urmă au fost mai multe private. Aplicația publică, portalul de legislație, a fost cea care a fost inventată ultima. A fost cumva și dintr-o cerință de disponibilitate a legislației pentru cetățeni, nu pe surse plătite. Deci, cred că ceea ce cei doi domni pare că nu se pun de acord, al cui este copilul, până la urmă trebuie să spunem altceva. Nicio soluție privată nu trebuie să inducă în eroare cetățeanul că este ceea ce dă statul. Să aibă un disclaimer că aceasta este procesat de către un operator privat și atunci cetățeanul să fie atent că există operatorul public.

Dar trebuie să recunoaștem că operatorul privat întotdeauna are mult mai multe resurse și vede problema dintr-o perspectivă de business, în sensul că este mult, mult mai ambițios sau vede niște turnuri ale aplicației pe care tu, ca om bătătorit în sistemul public, nu te gândești neapărat. Deci trebuie, într-adevăr, aici simpatizez cu poziția domnului Ieșanu, că trebuie să deschidem un pic problema și proiectul.

Dacă AI-ul dă peste noi, înseamnă că nu putem să ținem copilul și să spunem operatorilor privați: "Bine, culegeți voi, copiați fiecare lege din Monitorul Oficial de pe site-ul Parlamentului și când ajungeți la 500.000 o să spunem că avem un AI." Cred că puțină schimbare de gândire nu strică, cu disclaimerele necesare. Al doilea aspect provine tot dintr-o experiență pe care noi am avut-o, referitor la câți operatori sunt înșirați pe acest ciclu unde vrem interoperabilitate.

Și, pe baza experienței mele, vreau să adresez o întrebare domnului Rusu: cât de bună este interoperabilitatea ca să facem un e-file în materie penală cu organele de poliție din Republica Moldova? Pentru că procuratura știm, o avem, dar ca să facem un e-file pe materie penală, trebuie să ne ducem în jos la o infrastructură foarte, foarte largă și dacă în acest moment avem baza să mergem cu ele. Pentru că infracțiunile nu aleg, nu pot să fac o infrastructură să spunem numai pe înșelăciuni, pentru că ele se pot comite și în centrul Chișinăului sau la Edineț sau undeva jos în frontiera cu Ucraina. Mulțumesc.

Domnul Rusu: Da, vă mulțumesc, doamna Scutea, pentru întrebare. Într-adevăr, am avut ca instituție o preocupare asupra acestui e-dosar sau dosar electronic, mai bine spus. Chiar în anul 2023, când au fost prezentate proiectul de modificare a Codului de procedură penală, despre care deja s-a discutat, Procuratura a prezentat un aviz prin care a solicitat ca să fie instituite ca definiții în Codul de procedură penală noțiunea de document sau act electronic și dosar electronic. Aceste definiții primare urmau să fie lăstari care să dezvolte și pe platforme digitale posibilitatea noastră de a crea dosarele în format electronic.

Această propunere, din păcate, a fost respinsă, dar eu cred că într-o perspectivă va fi revăzută. Ceea ce ține de dosarul electronic și documentele electronice, este un, nu știu, dacă doriți, din punct de vedere al meu personal, este un vis pe care l-am văzut în alte instituții, în cadrul altor jurisdicții, în cadrul cărora deja dosarele în format de hârtie, bunăoară Estonia, nu mai există. Adică, ceea ce, spre ce trebuie noi să tindem ca instituție și ca sistem de aplicare a legii penale.

În această situație suntem puși trei actori importanți în această provocare: este poliția sau organele de urmărire penală la toate nivelele, este sistemul procuraturii și, respectiv, instanțele de judecată. Evident, instanțele de judecată au o provocare destul de complexă, au dosare contravenționale, administrative, contencioase și penale, civile și multe altele. Și, încă o dată, pot să repet că, nu știu, în prezent, o deschidere absolută asupra interconectării a acestor trei actori, la nivel, nu știu, de voință instituțională, dacă doriți, cel puțin din partea unuia nu există.

În prezent, poliția dezvoltă sistemul său, pe care eu cred că va fi preluat sau va fi interconectat acel sistem pe care la moment îl operează procuratura și este foarte important cum pliem aceste două sisteme în instanțele de, la sistemul instanțelor de judecată. Acest proces este unul destul de complicat, deoarece am spus, până în prezent nu avem noțiuni de bază. Ce este un document electronic sau un dosar electronic? Propuneri care au fost vociferate, au fost prezentate acum doi ani și deja suntem în 2026, trei ani. Deci, trei ani s-au scurs și noi până în prezent nu mai avem încă în procedurile penale toate aceste aspecte realizate.

Și, evident, toate acele acțiuni care au determinat digitalizarea procesului, realizarea audierilor prin înregistrarea audio și video, documentele electronice, deja nu mai trebuie să fie stocate pe discuri sau pe alte suporturi electronice la dosarul de hârtie. Ele trebuie să fie în dosarul electronic și toate aceste informații digitale urmează să fie transmise către instanțele de judecată. Deci, cumva, înțeleg eu că a fost adoptată și o hotărâre de guvern în anul 2025 privire la acest aspect. Există un plan pe care urmează să-l realizăm, dar am spus și o repet, urmează ca să fie o voință unică din partea tuturor celor trei actori implicați în actul de justiție penală.

Doamna Ceaglec: Doar am vrut să menționez ceva care cred că este important. Nu știu cum e situația acum, dar știam că într-o anumită perioadă de timp, Agenția de Guvernare Electronică și-a consolidat rolul de coordonator la toate aceste integrări, anume ca să nu apară deficiențe atunci când se elaborează un soft nou și apoi, na, că conectările ori că-s prea scumpe, ori că-s imposibile. Dar de fapt îs posibile, dar prea scumpe.

Și atunci, practic, ei ar trebui să... cel puțin la noi în grup de lucru există un specialist de la agenție care cumva ne ajută și pe acest aspect, adică să ne asigure această interoperabilitate și conexiunea dintre softuri, conexiunea dintre sisteme. Fiindcă, clar că fără a avea o viziune comună privind procesul acesta de conexiune, totul se va primi haotic, cum a arătat și domnul Laas la început, cum a fost în Estonia.

Domnul Ieșanu: Mai dau ceva tehnic aici. Moldova are un ecosistem ce se numește MConnect, în care toate instituțiile statului se pot conecta. Și procesul e foarte simplu. Dacă vrei să, dacă ai un sistem informațional, mai întâi guvernul trebuie să aprobe că el poate să intre în sistemul MConnect, apoi dai la Agenția de Guvernare Electronică câmpurile care îți sunt necesare de la ce instituții și asta e tot. Dar trebuie să fie tot legal, în lege să fie scrise toate informațiile pe care le ceri. Durează un pic birocratic chestia asta, vreo jumătate de an, dar în rest e ok.

Domnul Laas: Foarte succint. Vreau să vin doar cu un comentariu. Vă mulțumesc mult, domnule Rusu, pentru menționarea Estoniei. Încă o dată, vreau să explic cum am dezvoltat noi e-dosarul, fiindcă cea mai mare parte a e-dosarului în Estonia constă din cauze penale și, de fapt, într-adevăr, a fost dezvoltat pentru justiția penală.

Încă o dată, vreau să menționez că Moldova, după instituirea noului guvern, are o șansă bună de a progresa în acest domeniu, fiindcă ministrul afacerilor interne are experiență bună în acest sens. Deci, ce am făcut noi? Noi am creat o comisie interguvernamentală formată din reprezentanți ai patru ministere care aveau responsabilități directe: Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Economiei, fiindcă Ministerul Economiei era responsabil de gestionarea fondurilor UE, de oferirea sprijinului și am avut nevoie și de Ministerul Finanțelor ca să finanțeze toate procesele.

Și sperăm că Moldova va reuși să rezolve problemele cu care se confruntă folosind o abordare similară. Referitor la MConnect, da, se pare că toți va trebui să lucrați din greu pentru a comunica, fiindcă aceste evoluții, aceste dezvoltări care au avut loc în Moldova la nivel de guvern sunt bune, dar probabil informațiile sau instrucțiunile, memorandumurile, nu au fost primite de către toate instituțiile guvernamentale. Și acesta parțial este motivul de ce există aceste insuficiențe. Sistemele ar putea fi mai deschise.

Femeie: Mă aud? Numele meu este Ana Păsăreanu, sunt din media independentă Europa Liberă. Vreau să vă mulțumesc pentru aceste informații, pentru că nu prea se vorbește în public despre multe chestii și se fac multe manipulări. Am o curiozitate însă. Cum poate asigura Republica Moldova că digitalizarea și utilizarea inteligenței artificiale în justiție consolidează independența sistemului și nu creează noi forme de vulnerabilitate instituțională sau captură tehnologică? Mulțumesc. Poate oricine să răspundă.

Domnul Darea: Da, vă mulțumesc mult pentru întrebare. Cel mai elocvent exemplu ar fi programul integrat de gestionare a dosarelor și acea parte a lui care, practic, acum la etapa actuală, dar și anterior, este practic 100% funcțională. Asta este sistemul de repartizare aleatorie a dosarelor. Prin faptul că, prin programul integrat de gestionare a dosarelor și prin sistemul automat de repartizare aleatorie a fost exclusă intervenția umană practic la maxim în aspectul de repartizare, asta și este o formă de garant a independenței judiciare, o formă de garant a stabilității și corectitudinii aspectelor procesuale în aspectul de repartizare a dosarelor și minimizarea impactului uman în procesul respectiv.

De captarea tehnologizării, eu cred că la etapa actuală suntem mult prea netehnologizați ca să vorbim de o captare a domeniului justiției de către tehnologiile digitale. Eu m-aș bucura să depunem și mai mult efort să intervină aceste aspecte de digitalizare corect și măsurabil în domeniul justiției. Deci, riscul captării undeva cred că, dacă și ne privește, undeva este un viitor mult prea departe pentru noi. Nu este ceva ce nu ar trebui să fie prevăzut, într-adevăr, și nu înseamnă că trebuie să-l neglijăm, dar la etapa actuală eu nu cred că putem vorbi de o captare a tehnologiilor față de domeniul respectiv.

Doamna Ceaglec: Dumneavoastră vorbiți mai mult despre riscuri aici, da, adică cum inteligența artificială ar putea fi utilizată și să aducă careva prejudicii sau... Păi, calea este să analizăm, să încercăm și să analizăm utilizarea, s-o testăm. Fiindcă, iată, spre exemplu, există o experiență de a, o experiență negativă, da, să zicem că s-a utilizat inteligența artificială pentru predictibilitatea recidivelor și ea era părtinitoare și s-a stabilit acest lucru.

Cum s-a stabilit? Fiindcă atunci când dai așa sarcini, clar că tu le expui, cum ea să judece aceste momente, cum să judece materialele. Și se baza anume pe faptul de rasă, da, de aspectul feței și așa. Și iată s-a stabilit și deja s-a corectat, să zicem. Fix așa probabil și în alte aspecte. Dar există principii. Și aceste principii de utilizare a inteligenței artificiale în justiție, această cartă etică, dar pe lângă ea acum se lucrează și la un alt aspect privind utilizarea inteligenței artificiale generative în justiție și probabil vor mai fi și alte acte și sunt alte acte.

Ele oferă o bază bună pentru sistemul justiției, astfel încât să cunoască cum să adapteze inteligența artificială sarcinilor din justiție. Și la nivel european există foarte multe încercări, unele bune, unele mai puțin, și ele se adaptează, ele cu timpul vor deveni mult mai bune. Dar ele nu vor deveni mai bune dacă noi acuma nu vom lucra și nu le vom învăța. Și iată aici vreau să spun că această reticență și aceste griji, ele sunt, ele există. Dar în cazul în care noi probabil nu vom face greșelile noastre cu toți, nici nu vom progresa, fiindcă din păcate altă cale nu există. Eu cel puțin nu o văd.

Adică, analizăm la nivel ce s-a făcut într-un stat, ce s-a făcut în alt stat, cum a mers, ce a mers, ce nu, cum s-a corectat și putem adapta deja la realitățile noastre. Sau singuri să încercăm ceva să facem și să oferim altora. Adică eu, probabil, cred că așa ar fi fost. Nu știu, poate cineva cunoaște alte experiențe, poate colegii mei.

Domnul Ieșanu: Ia că v-a captat cineva de la microfon și nu dă voi. Nu prea am înțeles captarea ce înseamnă asta, ca la TikTok, nu faci scroll și nu poți să te oprești sau cum? Capturarea, cred că... Capturare. AI-ul nu poate să te captureze, sau tehnologic, doar un alt om poate să te captureze. Adică, dacă presupuneți centralizarea, ca apoi în spate să stea cineva să dirijeze cumva cum AI-ul se comportă, sau probabil da, dar în cazul când îi totul descentralizat și toți folosesc tehnologiile, nu poate să fie vorba de captare. Capturare.

Moderator: Suntem pe finalul acestui panel. Nu m-am gândit că o să stăm să discutăm chiar până la ora 5:00, dar subiectul chiar este unul interesant, cu diverse forme, pe diferite paliere. Am să-i rog pe invitați pe final, timp de un minut maxim, o concluzie despre ce am discutat azi, ce avem de făcut, unde vrem să ajungem. Vă rog, domnul Rusu.

Domnul Rusu: Da, cu titlu de concluzie, m-aș întoarce la întrebarea doamnei Scutea. Aș puncta că, dacă dorim să tindem spre digitalizarea proceselor în domeniul procedurii penale, trebuie să dezvoltăm lucrurile de bază, o definiție a ceea ce înseamnă un dosar electronic, un document electronic, definiție care trebuie să străpungă ca un fir roșu tot codul de procedură și, evident, ca să utilizăm toate acțiunile sau să utilizăm toate instrumentele care ne sunt puse la dispoziție de către lumea digitală în procesele noastre operaționale, să reducem timpul de deplasare către instanță, să reducem timpul de transmitere a actelor, să evităm xeroxarea sau copierea de zeci de mii de ori a acelorași pagini care până la urmă deseori sunt trecute cu vederea de către magistrați.

Deci, digitalizarea urmează să optimizeze toate procesele, dar trebuie să începem de la acele definiții cu care vom opera ulterior pe viitor. Vă mulțumesc.

Moderator: Mersi. Doamna Ceaglec.

Doamna Ceaglec: Vreau să reiterez invitația de a crea, de a, de a crea un for, nu atât for, cât o platformă de discuții privind utilizarea inteligenței artificiale în justiție. Și chiar îmi propun cumva, nu știu, să dau un apel poate pe rețeaua de socializare sau cumva, astfel încât într-adevăr să continuăm discuțiile pe acest moment, fiindcă știu că fiecare dintre dumneavoastră, dacă a ajuns la acest panel, este cât și de cât interesat de subiect.

Și mie mi-ar fi fost interesant să aflu și dumneavoastră cum vedeți aplicarea inteligenței artificiale în justiție, fiindcă câteodată sunt două extreme, da? Ori de fel, ori haideți că ne va judeca AI-ul în locul omului. De aceea, și vă invit, fiindcă cunoașterea tot este un mod de a avea o viziune clară și a decide pentru el e ok ori nu, dar deja cu cunoștință de cauză. Și vreau să vă inspir să încercați cel puțin să aflați mai multe, să încercați să utilizați tehnologiile, dar așa, într-un mod conștient, adică cunoscând că nu este nimic altceva decât un instrument în ajutorul nostru. Mersi.

Moderator: Mersi, domnul Darea.

Domnul Darea: Da, în primul rând mă bucură faptul că aspectul justiției digitale creează un interes atât de mare. Ceea ce vreau să spun că la etapa actuală, sper că pentru fiecare din noi rămâne ideea de bază că justiția digitală deja este o axiomă și nu o teoremă. Cum o să implementăm această justiție digitală, iată acele principii de implementare, aceasta și ar trebui să fie acea hârtie de turnesol care ne va ghida tot parcursul în implementarea digitalizării justiției.

Este indubitabil faptul că la etapa actuală pentru sistemul justiției deja este obligatoriu să centralizăm procesele și să le unificăm. În acest scop și Ministerul Justiției a creat acel Consiliu al Digitalizării care de curând își va lansa activitatea și a fost prima ședință iar de curând, urmează să fie și aprobat prin hotărâre de guvern acel program al digitalizării, unde este cooptat practic fiecare din instituțiile din domeniul justiției pe segmentul digitalizării. Nu mai putem să mergem după fabula Racul, Lebăda și Știuca, să tragem fiecare în direcția proprie. Este momentul potrivit ca să ne unificăm eforturile și să ajungem la un țel comun spre progresele și spre scopurile pe care ni le-am pus împreună. Mersi.

Domnul Ieșanu: Eu le spun la tuturor că 90% din timpul meu de discuții eu îl fac cu AI-ul și numai 10% cu oamenii. Și eu când ies în lumea reală și văd că oamenii nu cred în ceea ce AI-ul poate face, eu le spun că, din la început când a început războiul, am făcut 11 sisteme informaționale pentru stat. Sunt sisteme pe care voi le folosiți. Ele sunt făcute în 90% practic de către AI, nu de mine.

Și eu când văd un domeniu nou, de exemplu, al justiției sau medicinii, văd toate căile astea cum eu îl pot dezvolta, însă oamenii încă nu cred, pentru că n-au văzut tot potențialul pe care eu îl văd. Și acuma noi lucrăm, iată, inclusiv la așa conferință, ca să convingem oamenii. Sper să vă conving.

Domnul Laas: Într-adevăr, au fost menționate câteva idei cu adevărat bune, inițiative bune. Eu cred că trebuie să avem o astfel de discuție sau o platformă, un grup de discuții despre implementarea inteligenței artificiale în sistemul judecătoresc. Dar vreau să subliniez un lucru: probabil, cel mai important lucru este să înțelegem ce este cu adevărat important în sistemul judiciar, în sistemul justiției în Republica Moldova, care sunt necesitățile de bază la moment.

Și asta înseamnă că, odată ce înțelegem, vom folosi eficient resursele financiare. De fiecare dată avem constrângeri financiare și asta înseamnă că trebuie să fim mai curajoși, să aducem soluții mai inteligente, să cooperăm mai bine. De aceea, vă urez multe succese în continuare.

Moderator: Dragi spectatori, cei care ne urmăresc online, vă mulțumesc că ne-ați urmărit. Aici vom pune punct și la acest panel, "Justiția digitală în acțiune". După cum ați, după cum v-am promis, va fi un unul interesant. Sper că, sper că a fost așa. Am văzut o confirmare. Sper că și ceilalți cred la fel. Ați văzut, avem diferite opinii, din, din extern și din cadrul sistemului.

Vedem că am făcut pași, pași mari, importanți pe digitalizarea justiției. Cu toate acestea, atunci când oamenii din privat privesc lucrurile, le privesc mult mai detașat și cred că este posibil și mai mult. Eu vreau să doresc tuturor actorilor mai multă abnegație în dezvoltarea soluțiilor digitale, conlucrare, interoperabilitate, așa cum, un subiect des pomenit astăzi, și la mai multe procente digitalizate la următoarea conferință despre justiție. Numai bine! Mersi