Hărțuirea online a jurnaliștilor, o amenințare la adresa libertății presei: concluziile atelierului din cadrul Forumului Mass-Media 2025

Chișinău, 9 decembrie 2025 – Impactul devastator al discursului de ură și al hărțuirii digitale asupra profesioniștilor din mass-media a constituit tema centrală a atelierului „Hărțuirea online: cum și unde ne plângem?”, organizat marți în cadrul Forumului Mass-Media 2025. Evenimentul a reunit jurnaliști de investigație, reporteri de teren și experți juridici pentru a dezbate mecanismele legale de protecție și necesitatea colaborării eficiente cu organele de drept în fața unui val tot mai agresiv de abuzuri digitale.

Discuția, moderată de Alina Radu, directoarea „Ziarul de Gardă”, a evidențiat realitatea dură cu care se confruntă breasla jurnalistică din Republica Moldova. Participanții au subliniat că, deși jurnaliștii sunt obișnuiți să relateze despre problemele cetățenilor, aceștia au devenit la rândul lor o țintă predilectă a atacurilor, fiind necesară o schimbare de paradigmă în modul în care sunt tratate aceste incidente de către autorități și societate.

„Astăzi, jurnaliștii devin cetățeni și noi stăm în capul mesei ca să spunem care sunt dificultățile și să vedem care pot fi soluțiile. Societatea noastră este destul de misogină și consideră că, dacă ești femeie, e mai ușor sau mai indicat să fii hărțuită”, a declarat Alina Radu în deschiderea panelului, punctând vulnerabilitatea sporită a femeilor jurnaliste în fața atacurilor sexiste și a amenințărilor la adresa familiei.

Reprezentanta Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), Cristina Durnea, a prezentat o analiză juridică a fenomenului, menționând că organizația monitorizează constant situația. Aceasta a explicat diferența dintre libertatea de exprimare și discursul de ură sau amenințările explicite, încurajând jurnaliștii să documenteze fiecare caz. Potrivit datelor discutate, deși numărul condamnărilor rămâne mic, există un progres în ceea ce privește receptivitatea poliției față de plângerile depuse de reprezentanții presei.

În cadrul atelierului, jurnalistele prezente au împărtășit experiențe personale traumatizante, variind de la mesaje de intimidare și atacuri la persoană pe rețelele de socializare, până la amenințări cu moartea și agresiuni fizice în timpul documentării pe teren.

Viorica Zaharia, jurnalistă cu experiență, a remarcat o evoluție pozitivă în atitudinea forțelor de ordine comparativ cu anii precedenți. „Nu am avut niciun an în care a fost ușor sau la care să nu fi trebuit să ne amintim despre dreptul nostru de a ne face munca. Doar că de această dată am simțit suportul organelor de drept și a poliției. Când știi că ai pe cine miza, ai acea doză de siguranță în care poți să îți faci munca mai cu încredere”, a menționat aceasta.

Liuba Șevciuc, jurnalistă de investigație și co-fondatoare „CU SENS”, a vorbit despre responsabilitatea redacțiilor de a-și proteja angajații, în special pe cei tineri, de toxicitatea mediului online. Ea a explicat că redacția sa aplică filtre stricte pentru comentarii și încurajează reporterii să nu se expună direct valului de ură, preluând instituțional gestionarea situațiilor de criză.

„Noi, cei care avem mai multă experiență, suntem cumva imuni la astfel de situații. Încercăm să protejăm jurnaliștii mai începători, să nu le dăm acces la aceste mesaje, să le filtrăm sau să îi rugăm să nu citească comentariile. Nu am avut situații atât de grave încât să fie nevoie să depunem plângeri masive, dar am avut parte de intimidări fizice pe teren”, a precizat Liuba Șevciuc.

Participanții au convenit asupra faptului că ignorarea hărțuirii nu mai este o opțiune viabilă. Veronica Gorea, reporteră TV8, și Lilia Zaharia au adus în discuție impactul psihologic al amenințărilor, inclusiv al celor care vizează copiii jurnaliștilor sau apartenența etnică. S-a subliniat importanța depunerii plângerilor la poliție pentru a crea precedente și pentru a responsabiliza agresorii, chiar dacă procesele pot fi de lungă durată.

Concluzia unanimă a atelierului a fost că hărțuirea online nu este un „risc profesional” care trebuie acceptat tacit, ci o încălcare a legii care necesită sancțiuni ferme. Jurnaliștii au fost îndemnați să nu șteargă probele abuzurilor, să facă capturi de ecran și să apeleze la asistență juridică pentru a asigura un mediu media sigur și pluralist în Republica Moldova.