Președintele României, Klaus Iohannis
Bună ziua. Vizită oficială în Franța, cu mai multe obiective. Evident, cea mai importantă întâlnire este cu președintele Franței, domnul Macron. Relațiile dintre România și Franța nu sunt relații bilaterale normale. Avem o lungă istorie și avem un viitor foarte așezat. Deci, modul în care s-au desfășurat discuțiile a fost extrem de cordial din această perspectivă.
Am vorbit, evident, de securitate. După cum știți, Franța este parte importantă din sistemul de securitate al României. Avem trupe franceze în România. În contextul de securitate am vorbit, de asemenea, de Marea Neagră, care, după cum știți, este un obiectiv important al României.
Am vorbit de industria de apărare, de contextul SAFE. După cum știți, avem deja o investiție franceză în industria românească de apărare, cum ar fi IAR Ghimbav. Ceea ce vreau să transmit este că noi suntem deja la a treia etapă. Am avut o etapă în care cumpăram și nu ceream nimic, după care am avut o etapă în care cumpăram și puneam condiția ca o parte din producție să se întâmple în România. Dar imediat ce respectiva comandă se termina, investiția din România nu mai era actuală.
Acum, cu programul SAFE, și vreau să îi felicit pe toți cei care au lucrat la modul în care el este făcut, vrem ca investițiile pe care programul SAFE le aduce în industria noastră de apărare să se transforme în niște investiții permanente, care nu doar să reușească să satisfacă comenzile armatei române, ci chiar să fie companii care să exporte și în altă parte și să fie viabile și după ce comanda pe care România o face se întrerupe.
Am vorbit de economie și de investițiile franceze în România. Președintele Macron a subliniat faptul că imensa majoritate a investițiilor franceze în România sunt investiții strategice, pe termen lung, și nu investiții speculative, cum mai avem. Am vorbit de chestiuni concrete, cum e investiția de la Tarnița, pe care o companie franceză vrea să o facă în zona de energie.
Am vorbit de Republica Moldova și am constatat că pozițiile noastre sunt aliniate pe chestiunea asta. Am vorbit, bineînțeles, de celelalte teme ale agendei europene. Știți că avem un Consiliu European la sfârșitul săptămânii viitoare, cu mai multe teme: bugetul multianual, sprijinul pentru Ucraina și toate celelalte. Și ne-am împărtășit experiența în ceea ce privește războiul hibrid, inclusiv partea de dezinformare, care este o provocare pentru noi toți și în care am agreat că putem să învățăm unii de la ceilalți.
Și, președintele... l-am invitat pe președintele Macron și a confirmat o vizită în România în cursul anului 2026. Am vizitat-o pe doamna primar al Parisului, doamna Hidalgo, căreia i-am mulțumit pentru colaborarea foarte bună pe care o are cu comunitatea românească de aici, la care doamna ambasador contribuie, evident, foarte mult.
După cum știți, ca o confirmare a acestui parteneriat, a acestei prietenii, Primăria Parisului a denumit două locuri importante: Aleea Titulescu și Bulevardul Marta Bibescu. Și am fost la dezvelirea plăcii care va marca Aleea Titulescu într-unul din parcurile cele mai interesante, dacă nu cel mai interesant, al Parisului.
De dimineață ne-am întâlnit cu câteva zeci de reprezentanți ai companiilor franceze, prezente în România sau nu. Și am vorbit acolo de oportunitățile pe care România le oferă. Dincolo de un schimb comercial care este deja consistent, de 12 miliarde de euro, am vorbit de oportunitățile de afaceri pe care putem să le avem. Am vorbit, evident, de oportunitățile pe care industria de apărare le oferă și, de asemenea, am convenit că o să existe un forum de afaceri anul viitor la București cu organizația reprezentativă a companiilor franceze și cu companii românești.
Aseară ne-am întâlnit aici la ambasadă cu comunitatea românească. Le-am mulțumit pentru că reprezintă o carte de vizită pentru România. Imaginea României este văzută prin ceea ce sunt, modul în care au reușit să se integreze în această societate. Pentru că ei continuă să activeze și să se intereseze de România și am avut o primă discuție despre cum putem să facem ca să facem mai multe lucruri împreună în beneficiul fiecăruia dintre noi.
Am avut mai multe intervenții, mai multe interacțiuni cu presa franceză. Cred că asta este important. Am încercat să ofer o imagine realistă a României. Cred că am devenit suficient de maturi astfel încât să nu mai spunem un lucru acasă și un lucru afară. Am încercat să descriu România așa cum este ea, cu provocările și cu oportunitățile pe care le oferă, și cu locul și rolul pe care înțelege să-l aibă în interiorul instituțiilor internaționale, în special a Uniunii Europene. Aștept întrebările dumneavoastră.
Bianca Iacob, Observator Antena 1
Domnule președinte, bună ziua. Spuneați că ați discutat cu președintele Macron despre partea de securitate, Franța fiind parte din securitatea României. Ce înseamnă asta din punct de vedere al trupelor franceze, având în vedere anunțul retragerii militarilor americani? Există posibilitatea creșterii trupelor franceze din România, în câtă vreme și ce spune președintele despre acest lucru? Mulțumesc.
Președintele României, Klaus Iohannis
Da, după cum știți, la exercițiul "Dacian Fall", toamna dacică, să-i spunem, am avut un exercițiu militar foarte consistent în urmă cu câteva săptămâni în Transilvania. Cu această ocazie, batalionul multinațional de la Cincu a fost ridicat la nivel de brigadă. Acest exercițiu a fost foarte util pentru a vedea niște probleme logistico-birocratice pe care la nivel european trebuie să le rezolvăm.
Deci, am avut deja o creștere a prezenței militare în România prin asta. Și, evident, odată cu toate aceste exerciții crește și interoperabilitatea între forțele armate europene. Deci, putem să transmitem mesajul că, pentru a descuraja, oricând există o forță europeană puternică care apără România.
Vasile Marcu, Antena 3 CNN
Dacă îmi permiteți, o scurtă completare. Este România pregătită să doboare dronele care violează spațiul aerian al României, legat de exercițiile pe care le faceți? Pentru că până acum nu am văzut.
Președintele României, Klaus Iohannis
O să vedeți. Sper să nu mai vină, dar dacă vor veni, o să vedeți, da.
Vasile Marcu, Antena 3 CNN
Deci este pregătită, nu va mai permite...
Președintele României, Klaus Iohannis
Războiul din Ucraina... pentru că noi am avut mult timp pace, toate pregătirile militare pe care le-am făcut și modul de echipare al armatelor noastre s-a făcut într-un mod clasic. Odată cu războiul din Ucraina, au apărut schimbări tehnologice dezvoltate la fața locului și fiecare dintre noi trebuie să ne adaptăm la asta. Și suntem într-un proces de adaptare. Deci, acum suntem mai bine decât acum o lună și peste trei luni vom fi mai bine decât suntem azi. Dar veți vedea. Eu sper, în primul rând sper să se încheie repede războiul ăsta. Dacă nu se încheie, sper să nu mai avem drone. Și dacă vom avea drone, o să vedeți că le dăm jos.
Vasile Marcu, Antena 3 CNN
Și pentru că ați avut cu dumneavoastră și aveți o bună parte dintre miniștrii Uniunii Salvați România și PNL, pentru că astăzi Partidul Social Democrat a avut o ședință a conducerii partidului în care au discutat posibilitatea ieșirii de la guvernare și insistă ca premierul să o înlăture din guvern pe Diana Buzoianu. Social-democrații chiar insistă cu acest subiect, spun că nu se poate să nu existe un responsabil în momentul de față pentru criza apei. Mai vedeți posibilă rămânerea în coaliție a Uniunii Salvați România? Cum vedeți răspunsul pe care ar trebui să-l dea Diana Buzoianu?
Președintele României, Klaus Iohannis
Da, eu cred că, bineînțeles, printre așteptările pe care oamenii le au față de politicienii care sunt în funcții de conducere sunt și tipul acesta de declarații în care, pe anumite situații administrative, să se ceară demisii. Dar trebuie să facem diferența între declarații politice, discuții interne care răzbat la dumneavoastră, și e foarte bine că răzbat și că relatați, și acțiune politică. În momentul acesta, în planul acțiunii politice, eu nu văd vreun motiv pentru care coaliția să nu funcționeze sau pentru care vreun ministru să trebuiască să plece.
Vasile Damian, RFI
În limba română. Două întrebări, domnule președinte. Prima, în Statele Unite a fost făcută publică zilele trecute noua strategie de securitate națională. Europa este descrisă acolo drept un continent în decădere, pe cale de dispariție, politicile europene sunt criticate, dar se aplaudă succesele partidelor naționaliste. Ne puteți spune ce vă inspiră acest tablou sumbru și dacă ați abordat acest subiect cu președintele Emmanuel Macron?
Președintele României, Klaus Iohannis
Da, în discuțiile cu președintele Macron, când am spus agenda europeană, s-a referit la mai multe tipuri de problematici europene, inclusiv relația cu Statele Unite sau comportarea Europei în raport cu războiul din Ucraina. Dar, legat de întrebarea dumneavoastră, cred că ce face în raport cu Europa această strategie de apărare face o diferențiere pe două planuri: unul de securitate, și aici nu cred că este o surpriză faptul că, de multă vreme, președintele Trump spune că interesul Americii este să se îndrepte către zona de Pacific și mai puțin în Europa și că trebuie să echilibrăm contribuția financiară la securitatea Europei.
Iar apoi, din nou, nu cred că este o surpriză faptul că pentru actuala administrație americană, chestiunea ideologică este foarte importantă și că constată o diferență de abordare ideologică între Statele Unite și Europa. Întrebarea este ce face Europa? Și cred că răspunsul Europei este, pe de o parte, o mobilizare pentru a-și asigura securitatea, cu toate programele de care vorbim. Iar în plan ideologic este o dezbatere pe care o avem în interiorul fiecăruia dintre statele noastre.
Mai important, dincolo de acest eveniment, eu cred că există interese comune pentru ca această legătură transatlantică să continue. Sunt foarte multe și interese și valori care ne unesc și, fără discuție, că Europa și Statele Unite vor rămâne în același bloc de valori.
Vasile Damian, RFI
Mulțumesc mult. A doua și ultima întrebare. În interviul pe care l-ați acordat ieri ziarului Le Monde, spuneți că alegătorii AUR nu sunt nici extremiști, nici pro-ruși. Ne puteți schița atunci portretul alegătorului aurist?
Președintele României, Klaus Iohannis
Da, am spus că nu sunt toți. Am spus că cei mai mulți dintre ei, motivația celor mai mulți dintre ei, este o revoltă față de modul în care s-a făcut politică și administrație în România. Am spus asta de mai multe ori. Și că în acest moment, oamenii aceștia care sunt nemulțumiți de modul în care merg lucrurile în România spun "orice e mai bine decât cei care guvernează acum".
Aceasta este realitatea. Și atunci, ei, găsind un singur vehicul electoral către care în momentul acesta se pot îndrepta, se îndreaptă către un partid care are în program elemente care sunt anti-europene, ba chiar pro-ruse. Aceasta este situația, care evident că în anii următori va evolua. Eu sunt convins că, pe măsură ce această apropiere a AUR de narativele pro-ruse, care este cumva destul de abstractă, va deveni mai concretă, vom avea niște reașezări ale opiniilor publicului.
Daniela Coman, Radio România Actualități
Bună ziua, domnule președinte. Președintele Emmanuel Macron îi îndeamnă de mai mulți ani pe europeni să privilegieze industria de apărare de pe continent în momentul în care decid să facă achiziții pentru întărirea armatelor lor. România ce planuri are în legătură cu acest subiect și dacă ați abordat problema cu președintele Emmanuel Macron sau cu industriașii pe care i-ați întâlnit dimineață?
Președintele României, Klaus Iohannis
Da, bineînțeles. Și cred că este... dacă vorbim de Donald Trump, inclusiv administrația americană ne îndeamnă Europa de multă vreme să se ocupe de propria sa securitate. Lucrul ăsta se întâmplă. Programul SAFE, de exemplu, știți că are mai multe condiții care favorizează industria europeană. Și în cererea pe care România a făcut-o pentru programul SAFE, condițiile astea sunt verificate. Deci, ne dorim ca ceea ce vom achiziționa din SAFE să fie produs în Europa, cât mai mult localizat în România și să fie cât mai temeinic, astfel încât să continue după ce comanda se va încheia.
Daniela Coman, Radio România Actualități
Deci niciun contract astăzi?
Președintele României, Klaus Iohannis
Am discutat tangențial de posibile, pentru că în momentul de față noi am făcut o aplicație către Comisia Europeană, pe care am depus-o, după cum știți, în urmă cu una-două săptămâni. Mai departe, există discuții, negocieri între Ministerul Apărării și companii interesate, vor fi și proceduri de achiziție și este posibil ca și companii franceze să câștige tipul acesta de contracte, dar azi nu am semnat și nu am agreat contracte explicite.
Ramona Avramescu, Televiziunea Română
Bună seara. Domnule președinte, pentru că ați vorbit cu doamna Hidalgo și despre relația cu Bucureștiul, v-aș întreba ce așteptări aveți de la noul primar general al Capitalei și cum comentați analiza unora dintre comentatorii de la București, care văd în rezultate o înfrângere pentru dumneavoastră, având în vedere că unul dintre candidați, domnul Drulă, s-a prezentat în campanie drept continuatorul proiectelor din mandatele dumneavoastră și a ieșit abia pe locul al patrulea.
Președintele României, Klaus Iohannis
Cred că, cu titlu general, și dumneavoastră, media, și românii, investesc foarte multă energie în momentul alegerilor, momente care sunt emoționale, și mult mai puțină energie în a urmări... Democrația este realizarea mandatului de către aleși. E mai important mandatul decât votul. Dar spunând asta, o înfrângere pentru mine ar însemna să nu mă mai primească nimeni în Europa sau să nu intrăm în OSCE sau fel de fel de lucruri, nicidecum ce se întâmplă la niște alegeri locale în București.
Iar domnul Ciucu are un mandat. Problemele Bucureștiului sunt structurale, tocmai pentru că de 25 de ani Primăria Capitalei nu are o finanțare adecvată și n-a putut să investească în mari proiecte de infrastructură. Banii ăștia s-au dus în fel de fel de lucrări pe la sectoare: părculețe, gărdulețe, panseluțe, borduri. Eu, așa cum m-am pronunțat deja, vreau ca acel referendum de la sfârșitul anului trecut să fie pus în practică, astfel încât primarul Bucureștiului să aibă toată puterea pe care i-o dă un vot. Adică, bucureștenii au zis: vrem să fie domnul Ciucu, foarte bine. Haideți să-i dăm primarului general banii și autoritatea de a semna pe urbanism pentru ca să gestioneze orașul ăsta.
Ramona Avramescu, Televiziunea Română
Mai am o întrebare. Aseară le-ați spus românilor prezenți aici la întâlnire că România a început un lung proces de reconciliere între societate și administrație. Același argument al reconcilierii l-ați folosit și când ați atacat la Curtea Constituțională și ați retrimis ulterior în Parlament legea pentru combaterea extremismului. În Senat, parlamentarii coaliției de guvernare au respins solicitarea dumneavoastră. Veți promulga legea în forma actuală sau veți încerca în continuare amendarea ei?
Președintele României, Klaus Iohannis
Eu cred că am discutat suficient în spațiul public despre această lege. Argumentele mele... mi-ar plăcea ca în spațiul public să vedem asta ca pe o dezbatere pe argumente și nu ca pe un meci între X și Y. În continuare, eu cred că argumentele mele sunt pertinente. Camera decizională e Camera Deputaților. În orice formă îmi va trimite Camera Deputaților proiectul, eu, sper într-o formă modificată, dar în orice formă mi-l va trimite, eu îl voi promulga, că așa spune Constituția.
Oana Ghiță, Agerpres
Bună seara. Tocmai pentru că ați pronunțat cuvântul reconciliere, iar în Le Monde ați vorbit despre o parte din electoratul AUR ca un electorat care și-a pierdut încrederea. Această reconciliere și această încredere în clasa politică se poate face fără publicarea raportului legat de anularea alegerilor? Și când veți publica acest raport complet? Pentru că mare parte din dezbaterea care face oamenii să nu se reconcilieze și să nu aibă încredere în clasa politică are legătură cu această anulare nedestul de explicată a alegerilor.
Președintele României, Klaus Iohannis
Da, da, suntem de acord cu faptul că statul român trebuie să explice cât mai detaliat cu putință momentul anulării alegerilor. Am spus că în ceva de ordinul a două-trei luni din momentul ăsta o s-o facem. Dar, până aici suntem absolut de acord. Însă nu este singurul motiv pentru care oamenii nu au încredere în autorități. Trebuie să ne uităm la corupție, la faptul că nu reușim să ne digitalizăm, cum interacționează funcționarul cu cetățeanul. Toate astea sunt motive pentru care oamenii, pe bună dreptate, unii dintre ei nu mai au încredere.
Jurnalist
Domnule președinte, de mai bine de două săptămâni nu avem ministru al Apărării. Președintele USR, Dominic Fritz, spunea că v-a trimis trei propuneri. Vom avea un ministru al Apărării până la sfârșitul anului? De cine depinde să avem un ministru?
Președintele României, Klaus Iohannis
O să discut cu Dominic Fritz chiar în seara asta în avion și o să vedem. Decizia este a USR-ului și a primului-ministru, dar, evident, pot să am și... dacă domnul Fritz dorește, putem să avem o discuție pe subiect.
Jurnalist
Și dacă ne puteți spune până la urmă cu cine ați votat, pentru că spunea actualul primar al Capitalei că el știe că ați votat cu Ana Ciceală. De unde știe și cu cine ați votat?
Președintele României, Klaus Iohannis
Da, eu cred că în orice meserie ai, când deschizi gura, trebuie să te și bazezi pe ce vorbești. Cam ăsta e singurul comentariu pe care pot să-l fac.
Gabriel Bălașu, Euronews
Un scenariu mai puțin bun. La începutul anului, PSD susține, prin vocea lui Sorin Grindeanu, că va lua o decizie dacă rămâne sau nu în coaliție. Cum veți media, pe de o parte, și pe de altă parte, cum vedeți în scenariul cel mai negru ipoteza în care coaliția de guvernare se poate rupe?
Președintele României, Klaus Iohannis
Dincolo de, cum am spus mai devreme, declarații, să ne uităm la acțiune politică și la cadrul mai larg în care România se află. România are nevoie de stabilitate, are nevoie de investiții, are nevoie de încrederea celor care au investit deja în titluri de stat. Ăsta este interesul public. Și față de interesul public, în opinia mea, partidele trebuie să se raporteze când iau decizia. Interesul este ca noi să avem o coaliție stabilă ca să proiecteze stabilitate pentru România.
Gabriel Bălașu, Euronews
Și atunci, in extenso, domnule președinte, vă întreb: dacă acest dividend al păcii nu mai produce efecte, cum veți susține o coaliție care ar putea să fie sau un guvern care ar putea să fie minoritar? Veți susține un guvern minoritar?
Președintele României, Klaus Iohannis
Dar eu nu vreau să ne lansăm în tipul acesta de discuții. Eu am spus de mai multe ori că am avut un interes național pentru o stabilitate și o coaliție pro-europeană largă în România, și partidele au reacționat la acest interes național, deși pentru mulți dintre ei ar fi fost mai profitabil electoral să rămână în opoziție. Suntem în același context și eu sunt foarte optimist că o să rămânem în el.
Gata. Mulțumesc.