Prioritățile bugetare pentru 2026 și politica salarială, dezbătute în cadrul Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective

Chișinău, 18 decembrie 2025 – Comisia națională pentru consultări și negocieri colective (CNCNC) s-a întrunit joi într-o ședință extinsă pentru a analiza proiectele fundamentale care vor guverna economia și protecția socială a Republicii Moldova în anul următor. Pe agenda discuțiilor, prezidate de Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, s-au aflat Legea bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) și Legea bugetului de stat pentru anul 2026, ambele proiecte fiind marcate de o creștere a investițiilor sociale și o tendință de reducere a deficitului bugetar.

În centrul discuțiilor s-a situat proiectul BASS pentru 2026, care prevede venituri și cheltuieli estimate la peste 51 de miliarde de lei. Potrivit ministrului Alexei Buzu, o realizare importantă o constituie reducerea deficitului bugetar al asigurărilor sociale, prognozat la 3,6 miliarde de lei, în scădere față de anii precedenți. Această consolidare fiscală permite extinderea programelor de sprijin pentru populație.

Printre cele mai importante măsuri sociale anunțate pentru 2026 se numără majorarea indemnizației unice la naștere, care va ajunge la 21.886 lei, o creștere semnificativă față de anul 2021. De asemenea, pensia minimă pentru limită de vârstă este prognozată să atingă valoarea de 3.263 lei, în urma indexărilor planificate începând cu luna aprilie 2026.

„Eforturile noastre sunt concentrate pe creșterea veniturilor bugetului asigurărilor sociale prin măsuri de formalizare a pieței muncii și asigurarea unor condiții de muncă sigure. Bugetul pentru protecția persoanelor cu dizabilități înregistrează o creștere de 10% față de 2025, ajungând la aproximativ 6 miliarde de lei, iar indemnizațiile pentru veterani și familiile cu copii vor fi, de asemenea, ajustate”, a declarat Alexei Buzu, Ministrul Muncii și Protecției Sociale.

Reprezentanții Ministerului Finanțelor au prezentat parametrii Legii bugetului de stat pentru anul 2026, construit pe o prognoză de creștere economică de 2,4%. Bugetul este orientat spre investiții, cu alocări majore pentru infrastructură, programul „Satul European”, eficiență energetică și modernizarea sistemului de sănătate și educație. Veniturile sunt estimate la 79,7 miliarde de lei, iar cheltuielile la 100,6 miliarde de lei, deficitul urmând a fi acoperit din surse externe și interne.

Partenerii sociali, reprezentanți de Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) și Confederația Națională a Patronatului din Moldova (CNPM), au ridicat problema transparenței decizionale, criticând timpul scurt alocat pentru consultarea acestor proiecte de anvergură.

Igor Zubcu, președintele CNSM, a subliniat importanța dialogului social autentic, menționând că sindicatele susțin proiectele în principiu, dar solicită o implicare mai activă în etapele incipiente de elaborare. O temă recurentă a fost necesitatea stabilirii unui mecanism clar pentru majorarea salariului minim pe țară, sindicatele insistând pe atingerea directivei europene de 50% din salariul mediu pe economie.

„Ne interesează foarte mult să participăm la procesul de consultări, fiindcă suntem parteneri sociali și reprezentăm salariații. Deși timpul a fost scurt, apreciem măsurile de protecție socială incluse, dar insistăm pe continuarea discuțiilor privind politica salarială pentru a asigura un trai decent lucrătorilor”, a menționat un reprezentant al conducerii CNSM în cadrul ședinței.

Din partea patronatelor, Leonid Cerescu, președintele CNPM, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la subfinanțarea fondului rutier, argumentând că alocările insuficiente pentru întreținerea drumurilor afectează direct activitatea economică și transportatorii.

Ședința s-a încheiat cu acordul părților de a intensifica dialogul pe parcursul anului 2026, în special în ceea ce privește noua lege a salarizării și mecanismele de stabilire a salariului minim, pentru a asigura predictibilitate atât pentru angajați, cât și pentru mediul de afaceri. Reprezentanții Guvernului au asigurat că toate propunerile colectate vor fi analizate în vederea rectificărilor bugetare ulterioare.