Salariul minim pentru 2026, stabilit la 6.300 de lei. Sindicatele acuză o consultare mimată și cer mai mult

Guvernul a propus stabilirea salariului minim pe țară la valoarea de 6.300 de lei pentru anul 2026, o decizie care a generat dezbateri aprinse în cadrul Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective. Deși reprezintă o majorare de 800 de lei față de anul precedent, partenerii sociali, în special sindicatele, consideră suma insuficientă și acuză autoritățile de lipsa unui dialog real.

Reprezentanții Guvernului au argumentat că propunerea de 6.300 de lei este una de compromis, rezultată în urma analizelor economice și a scenariilor prezentate anterior. Această valoare ridică raportul dintre salariul minim și cel mediu pe economie la 36,2%, în creștere față de 30% în 2021. Executivul și-a reafirmat angajamentul de a atinge un salariu minim de 10.000 de lei până la finalul mandatului, însă a subliniat că majorările trebuie să fie graduale și corelate cu posibilitățile bugetare și creșterea economică.

De cealaltă parte, liderii de sindicat și-au exprimat profunda nemulțumire, catalogând procesul de consultare drept unul „mimat”. Aceștia au adus argumente solide care ar justifica un salariu minim mai mare, apropiat de 8.000 de lei brut. Printre argumente se numără:

• Pragul național al sărăciei: Calculat la 6.294 de lei net lunar.
• Minimul de existență: Pentru un adult și un copil, acesta se ridică la 6.300 de lei net, ceea ce ar necesita un salariu brut de 7.852 de lei.
• Nivelul pensiei: Un angajat care a muncit 34 de ani cu salariul minim actual ar ieși la pensie cu o sumă sub pensia minimă, statul fiind nevoit să acopere diferența din buget.

Confederația Națională a Patronatului a venit cu o propunere separată, oferind deschiderea pentru o convenție colectivă bilaterală care să stabilească un salariu minim de 7.000 de lei în sectorul real. Sindicatele au respins însă această variantă, subliniind că discuția vizează salariul minim pe țară, garantat prin lege, și nu un cuantum minim salarial care ar include și alte sporuri.

În ciuda tensiunilor, Guvernul a lăsat ușa deschisă pentru continuarea dialogului, recunoscând importanța consultărilor, dar a transmis că decizia finală a fost luată în urma unui echilibru între solicitările sociale și constrângerile bugetare.