Modificări legislative majore în justiție: Răspunderea penală a companiilor și sancțiunile internaționale, dezbătute la Chișinău

Chișinău, 22 decembrie 2025 – Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) a organizat luni un dialog de politici public, în cadrul inițiativei #Justice4Moldova, pentru a discuta un proiect de lege esențial ce vizează consolidarea răspunderii penale a persoanelor juridice și sancționarea încălcării măsurilor restrictive internaționale. Evenimentul a reunit reprezentanți ai Ministerului Justiției, Procuraturii Generale, Ministerului Afacerilor Interne și experți independenți, care au analizat impactul alinierii legislației naționale la directivele Uniunii Europene.

Evenimentul, organizat cu sprijinul Uniunii Europene și al Fundației Soros Moldova, a avut ca scop analiza critică a modificărilor propuse pentru Codul Penal și Codul de Procedură Penală. Moderatorul discuției, Stanislav Ghilețchi, director adjunct IPRE, a subliniat importanța acestor dezbateri pentru crearea unui cadru coerent de sancționare a infracțiunilor economice și corporative.

În centrul discuțiilor s-a aflat o notă analitică prezentată de avocata și experta Angela Popil, care a evidențiat vulnerabilitățile proiectului actual. Experta a atras atenția asupra necesității instituirii unui „cazier penal corporativ” funcțional și a clarificării procedurilor de lichidare a persoanelor juridice condamnate penal.

„Nu este suficient doar să listăm sancțiunile în Codul Penal sau în cel de procedură penală. Trebuie să asigurăm cadrul instituțional și operațional subsecvent. Recomandarea noastră principală vizează instituirea unui cadru funcțional de evidență a recidivei persoanelor juridice și asigurarea interoperabilității sistemelor informatice, astfel încât sancțiunile să fie aplicabile imediat și eficient, fără a bloca activitatea economică legitimă, dar penalizând abuzurile,” a declarat Angela Popil în cadrul evenimentului.

Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Stanislav Copețchi, a confirmat că proiectul de lege urmărește transpunerea a patru instrumente internaționale majore, inclusiv directive UE, menite să diversifice sancțiunile aplicabile companiilor. Oficialul a recunoscut că legislația actuală este limitată, oferind puține pârghii în afara amenzilor și lichidării, și a menționat că partea referitoare la măsurile restrictive internaționale ar putea fi separată într-un proiect distinct pentru a accelera procesul.

„Îmbunătățim legislația penală și procesual-penală pentru a ne alinia la standardele europene. Republica Moldova trebuie să definească și să pedepsească clar faptele aferente măsurilor restrictive internaționale. Totodată, ne propunem să extindem palitra de sancțiuni pentru persoanele juridice, incluzând interdicții de a participa la achiziții publice sau de a accesa fonduri europene, măsuri esențiale pentru un mediu de afaceri integru,” a precizat Stanislav Copețchi.

Reprezentanții organelor de drept au ridicat probleme practice legate de implementarea viitoarei legi. Olga Ionaș, procuror în cadrul Procuraturii Generale, și Vasile Grăjdieru, șef al Direcției juridice a MAI, au subliniat dificultățile operaționale. Principalele îngrijorări vizează mecanismul concret de executare a pedepselor, rolul poliției și al organelor de probațiune în supravegherea companiilor sancționate și lipsa unor proceduri clare privind gestionarea documentelor și a activelor unei entități lichidate.

„Succesul acestei reforme nu ține doar de aprobarea normelor materiale, ci de capacitatea sistemului de a le pune în executare. Este imperativă capacitarea birourilor de probațiune și elaborarea unor ghiduri operaționale clare. Trebuie să știm exact cine reprezintă persoana juridică în instanță în cazul lichidării și cum asigurăm continuitatea responsabilității,” a menționat Olga Ionaș.

Participanții au concluzionat că, deși reforma este necesară pentru parcursul european al Republicii Moldova, aceasta trebuie implementată cu o perioadă de tranziție suficientă pentru pregătirea sistemului judecătoresc și a organelor de urmărire penală, fiind sugerat un termen de intrare în vigoare extins, posibil în a doua jumătate a anului 2026.

Despre IPRE

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) este un centru de analiză și cercetare independent, non-profit și apolitic, înființat în martie 2015. Misiunea IPRE este de a accelera integrarea europeană a Republicii Moldova prin promovarea reformelor sistemice, creșterea participării cetățenești și promovarea bunei guvernări. Evenimentul de astăzi face parte din proiectul „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție din Republica Moldova” (#Justice4Moldova), implementat în consorțiu cu Institutul pentru Raportare Război și Pace (IWPR).