Președintele Nicușor Dan denunță presiunile din justiție și anunță un referendum intern pentru magistrați

București, 21 decembrie 2025 – Într-o declarație de presă susținută duminică, cu ocazia marcării a 36 de ani de la Revoluția Română, președintele Nicușor Dan a lansat acuzații grave privind starea sistemului juridic și a anunțat măsuri radicale pentru reformarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Șeful statului a dezvăluit existența unor presiuni sistematice asupra magistraților și a convocat pentru luna ianuarie un referendum în cadrul corpului profesional, pentru a stabili dacă CSM mai reprezintă interesul public.

Evenimentul a avut loc într-un context simbolic, președintele făcând o paralelă între curajul celor care au protestat în decembrie 1989 și necesitatea ca actuala generație să se ridice la înălțimea acelor idealuri. Nicușor Dan a subliniat discrepanța majoră dintre numărul mare de semnatari ai plângerilor din justiție – aproximativ 1.000 de persoane – și numărul extrem de redus, de circa 20 de magistrați, care și-au asumat prezența la discuții, fapt pus pe seama acțiunilor de intimidare.

„Au existat mesaje de influențare, intimidare. Multă lume dintre cei care ne-au scris au solicitat să ne întâlnim, dar nu în 22 decembrie, tocmai pentru că există o teamă ca participarea la o astfel de întâlnire să aibă repercusiuni”, a declarat președintele României.

Ca răspuns la climatul de frică instaurat în sistem, președintele a anunțat schimbarea strategiei de consultare. Acesta a anulat întâlnirile private programate, optând pentru o transparență totală. Discuțiile vor fi reluate public, luni, la ora 10:00, oferind o platformă deschisă celor care doresc să își asume opiniile fără teama unor discuții de culise care ar putea fi interpretate eronat.

Analizând sinteza celor 2.000 de pagini de sesizări primite, șeful statului a descris un tablou sumbru al justiției, dominat de o rețea de influență care privilegiază loialitatea în detrimentul competenței. Printre problemele sistemice identificate se numără puterea discreționară a șefilor de instanțe în numirea conducerii, promovarea bazată pe „obediență față de grup” și utilizarea Inspecției Judiciare sau a detașărilor ca instrumente de pedepsire a magistraților critici.

„Concluzia acestor sesizări este că există o categorie de magistrați, membri ai CSM și conduceri ale instanțelor, care nu acționează în interes public, ci în interesul unui grup pe care îl constituie. Activitatea profesională a magistratului este dependentă de acțiunea de multe ori discreționară a acestui grup de persoane”, a precizat Nicușor Dan.

În fața suspiciunii că actualul CSM și conducerea instanțelor s-au îndepărtat de misiunea lor constituțională, președintele a anunțat inițierea unui referendum în luna ianuarie, adresat exclusiv corpului magistraților. Aceștia vor fi chemați să răspundă dacă forul lor reprezentativ, Consiliul Superior al Magistraturii, acționează în interes public sau în interes de grup. Rezultatul acestei consultări ar putea declanșa schimbări majore la vârful justiției din România.

Despre Administrația Prezidențială

Președintele României reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării. Conform Constituției, Președintele veghează la respectarea legii fundamentale și la buna funcționare a autorităților publice, exercitând funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate.

Bună ziua!

În primul rând, e 21 decembrie azi, și în 1989, 21 decembrie, a început Revoluția în București și în alte orașe din România, la câteva zile după Timișoara. Și vreau să transmit recunoștința pentru cei care au ieșit să protesteze atunci și în special pentru cei care și-au dat viața pentru asta. Prin ceea ce facem, trebuie să încercăm să fim la înălțimea idealurilor pe care ei le-au avut.

Trei chestiuni despre justiție.

Prima, legată de discuțiile de mâine cu magistrații. În primul rând, că au fost extrem de puțin magistrați care și-au exprimat intenția să vină la discuții față de cele o mie de persoane care au semnat scrisoarea pe care o cunoașteți. Sunt cam 20 de magistrați în nume individual și cam 20 de magistrați în numele unor asociații de magistrați. Și s-au întâmplat fel de fel de lucruri în aceste zile, pe care colegii mei care au fost în contact cu acești magistrații le-au perceput. În primul rând că, în mod neobișnuit, în anumite instituții s-au organizat ședințe „luni 22 decembrie”. Au existat mesaje de influențare, intimidare. Apoi, multă lume, din ce o să vedem, multă lume, mulți dintre cei care ne-au scris, au solicitat să ne întâlnim, dar nu în 22 decembrie, tocmai pentru că există o teamă că participarea la o astfel de întâlnire să aibă repercusiuni. Și am ajuns inclusiv la propuneri nepotrivite, să vină pe rând, să stea în diferite săli pe aici, ca să nu se intersecteze, sau chiar colegi de-ai mei să-i preia din benzinării din București ca să nu se vadă că intră în Palatul Cotroceni. Totuși, e o chestiune foarte serioasă, nu vorbim de rețele de trafic de persoane sau cine știu eu ce, vorbim de a treia putere în statul ăsta.

Prin urmare, am decis că mâine, la ora 10:00, vom face o discuție publică cu cei care doresc să-și asume public să transmită un mesaj, iar toate discuțiile private în regim de confidențialitate vor fi reprogramate. Toți cei care solicită o întâlnire în regim de confidențialitate cu noi o vor avea, dar nu mâine.

Și, dacă mâine se vor face orice fel de acuze care să vizeze pe cineva din sistem, o să existe o altă întâlnire de asemenea publică în care persoanele vizate să poată să-și exprime opinia, apărarea față de acuzele care sunt aduse și, pentru că am văzut chestiunea asta menționată în spațiul public, există opinia că actuala situație din sistemul de justiție este un răspuns la abuzuri care s-au petrecut în urmă cu 10-15 ani. Oricine vrea, în mod public, aici, să spună lucruri despre respectivele abuzuri este binevenit să o facă în mod public. Asta este prima chestiune.

A doua chestiune - am adus aici, în mod integral, toate mesajele pe care le-am primit de la magistrați. Așa, la ochi, sunt cam 2.000 de pagini, și eu personal am apucat să citesc cam două treimi. Colegii mei au citit tot și au făcut și un material de sinteză, pe care o să vi-l comunic.

În primul rând, mulțumesc tuturor celor care ne-au scris, pentru că e un gest de responsabilitate față de situația din justiție. În cele ce s-au scris, sunt mai multe tipuri de chestiuni.

Sunt propuneri foarte interesante despre cum să se operaționalizeze, să se flexibilizeze anumite procese din justiție. De exemplu, scrie un procuror că, pentru cazuri de infracțiuni cu pedeapsă redusă, în care cel inculpat mărturisește și este de acord că așa s-a întâmplat, că regretă faptele, în loc ca procedura să dureze 3 zile, ea nu se poate să nu dureze mai puțin de 6 luni, și asta încarcă, bineînțeles, activitatea, și a parchetelor, și a instanțelor. Deci acesta este un tip de lucruri care trebuie avute în vedere, și sunt foarte multe astfel de propuneri.

După aceea, sunt semnalate chestiuni, sau sesizate, vreau să fac această precizare: nu sunt fapte pentru moment, ci sunt sesizări, a căror veridicitate trebuie constatată pe bază de probe și pe bază a unui proces care poate să dureze.

Dar sunt semnalate chestiuni foarte grave cu privire la sistemul de justiție și o să găsiți în acest material de sinteză pe cele mai importante dintre aceste acuze la adresa sistemului. În primul rând, faptul că, în cadrul conducerilor instanțelor, rolul președintelui este decisiv, prin faptul că el numește vicepreședinții și toți ceilalți membri ai organelor de conducere, și, în felul acesta, puterea pe care o au șefii instanțelor este foarte mare. Mai important, prin această putere, este influențat modul de promovare la instanțele superioare.

Și, inclusiv - repet, sub rezerva dovedirii acestor fapte -, ni se sesizează cazuri în care sunt oameni în sistem, membri ai corpului magistraților, care nu promovează pentru că au avut, la un moment dat, opinii critice fie față de CSM, fie față de conducerea instanței.

Aceeași chestiune cu privire la delegare și detașare, în care ni se semnalează că este o măsură arbitrară. Inclusiv ni se semnalează cazuri în care se deleagă încrucișat de la, de exemplu, un tribunal la alt tribunal din raza aceleiași Curți de Apel și, de asemenea, ni se semnalează o atitudine discreționară a Inspecției Judiciare.

Deci, în esență, concluzia acestor sesizări, a majorității dintre ele, este că există o categorie de magistrați, membri ai CSM, conduceri ale instanțelor, care nu acționează în interes public, ci care acționează în interesul unui grup pe care îl constituie și că activitatea profesională a magistratului este dependentă de acțiunea, de multe ori, discreționară a acestui grup de persoane.

Și atunci - se spune asta cu subiect și predicat - inclusiv promovările de la Înalta Curte de Casație și Justiție s-au făcut pe criterii de obediență față de acest grup care conduce sistemul de justiție și nu pe criterii de profesionalism, cu atât mai mult cu cât legea din 2022 a scos proba scrisă la promovări, inclusiv la Înalta Curte.

Și aici sunt două tipuri de probleme.

Pe de o parte, probleme care vin din lege și, în opinia mea, dacă vrem să discutăm de legile justiției, pe toate chestiunile de procedură de care am vorbit va fi o discuție lungă, însă, pe termen scurt, trebuie să ne concentrăm pe acele chestiuni care sunt recurente. Cum se fac promovările, dacă trebuie sau nu să fie un criteriu obiectiv, eu aș zice că da. Cine face parte din colegiile de conducere ale instanțelor, și toată lumea din aceste sesizări spune că acești oameni trebuie aleși prin vot de către colegii lor și nu impuși. Și modul în care se fac delegări, detașări să fie mult mai precis formulat, astfel încât posibilitatea de atribuire discreționară să fie mult redusă.

Eu cred că astea sunt - și poate încă una, două - astea sunt chestiunile legislative pe care trebuie să ne concentrăm în perioada imediat următoare.

Și în fine, ultimul punct cu care vreau să închei. Așa cum am spus, toate aceste lucruri pe care le-am spus și care se regăsesc și în materialele astea, și în raportul pe care o să vi-l dăm, sunt acuzații, sesizări. Nu sunt fapte.

Și, ca să facem – și o să facem – verificări pentru cele sesizate, o să ia mult timp.

Dar cred că situația în care suntem este gravă, prin faptul că există această suspiciune cu privire la integritatea din sistemul judiciar.

Și, față de această situație pe care o apreciez ca fiind gravă, voi iniția în ianuarie, imediat după sărbători, un referendum în cadrul Corpului Magistraților cu o singură întrebare: „Consiliul Superior al Magistratului acționează în interes public sau acționează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”.

Și, dacă magistrații, în ansamblul lor, vor spune că da, Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public, vom continua discuțiile legislativ și tot ce am spus mai devreme.

Dar dacă însă magistrații, în majoritatea lor, vor spune că Consiliul Superior al Magistraturii nu reprezintă interesul public, ci interesul breslei, atunci Consiliul Superior al Magistraturii va pleca de urgență.

Aceasta este declarația pe care am vrut să o fac.