Se aude bine? Da?
Dragi cetățeni, dragi reprezentanți ai mediului de afaceri, dragi reprezentanți ai mass-media, vă doresc un bine sosit în incinta clădirii Guvernului pentru o mică sesiune de totalizare a 2025 în cazul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării. Vreau să încep prin a mulțumi tuturor celor care pe perioada 2025 au contribuit la creșterea economică a Republicii Moldova, toți antreprenorii, toți cetățenii, toți care și-au pus umărul.
Țin să mulțumesc echipei Ministerului nostru, echipei Consiliului Economic de pe lângă Prim-ministru, tuturor ministerelor și agențiilor care au contribuit la creștere economică, dar și au făcut posibilă o realizare a rezultatelor care sunt într-adevăr marcante. Cu permisiunea dumneavoastră, voi folosi și unele prezentări din cadrul anului 2025.
Și vreau să încep cu o mică retrospectivă a anului 2025 din punct de vedere al evoluției macroeconomice. Pentru 2025, până la sfârșitul anului, 12 luni, propunem cel puțin din prognozele pe care le avem și care au fost confirmate inclusiv de către partenerii noștri de dezvoltare internațională, inclusiv Fondul Monetar Internațional, o creștere de circa 2,7%.
O creștere care demonstrează o accelerare a creșterii economice în urma unei stabilizări pe o perioadă destul de îndelungată din cauza tuturor factorilor obiectivi din ultimii ani, în primul rând pandemia și în al doilea rând războiul din Ucraina. Dacă să ne referim la anumite cifre concrete, care sunt încă în proces de confirmare pentru anul 2025, despre creșterea de care vorbeam de la bun început, se aude?, care vorbeam de la bun început, este datorată în primul rând sectorului agricol, cu circa 15% creștere, construcții cu circa 8% creștere și industrie cu circa 3% creștere.
Nimic altceva decât confirmarea ideilor și teoriilor pe care le-am lansat de la bun început despre necesitatea reorientării economiei Republicii Moldova de la una de consum la una de inovații și una de producție. Da, circa 3% creștere în industrie este destul de mică pentru noi, pentru acest an, dar este o relansare în comparație cu valorile de bază, dacă ne uităm în anul 2024-2025.
Cunoaștem că trimestrul trei, de exemplu, a fost marcat de o creștere de 5,2% a economiei Republicii Moldova, care de fapt face posibilă și o altă axiomă de care vorbeam eu anterior, despre trendul pozitiv de creștere a Republicii Moldova. Acum, cu permisiunea dumneavoastră, mă voi referi la anumite componente dedicate activității noastre sau noi pe care le dedicăm.
În primul rând, după cum cunoașteți, este vorba despre integrarea europeană a Republicii Moldova, o prioritate zero, motiv pentru care suntem în continuare disponibili și vom face practici concertate, eforturi concertate cu toate ministerele și agențiile din Republica Moldova, dar și sectorul privat pentru a avansa agenda europeană a Republicii Moldova în beneficiul cetățenilor, în beneficiul mediului de afaceri.
Noi, cei de la minister, avem nouă capitole de negocieri în raport cu Uniunea Europeană. La fel, suntem responsabili de un cluster, grupul tematic Piața Internă. Și dacă să ne referim exclusiv doar la relațiile cu Uniunea Europeană, cifrele din 2025 sunt la fel de frumoase cum și altele de care vorbeam anterior.
Avem un export de 68,1% doar în statele membre ale Uniunii Europene și la fel, începând cu 2025, suntem parte la SEPA, zona unică de plăți în euro. Pe ansamblu, 2026 va fi un an la fel de dornic în a implementa acțiuni de reformă. Avem circa 150 de activități pe care trebuie să le implementăm în Republica Moldova.
Majoritatea dintre ele, după cum spuneam, din punct de vedere al grupurilor tematice și al capitolelor de negocieri, ne revin nouă, celor de la Ministerul Economiei. Motiv pentru care, în acest an, am lansat un apel către toți partenerii noștri, atât din sectorul guvernamental, neguvernamental, bilateral, multilateral, de a asista ministerul și prin intermediul ministerului alte ministere și agenții din Republica Moldova pentru a îndeplini toate acțiunile pe care le avem pentru perioada 2026, pentru că 2026 o să fie un an foarte și foarte important în acest sens.
Investițiile. Una din întrebările frecvente pe care le-am auzit întotdeauna în cadrul interviurilor, în cadrul discuțiilor, în cadrul discuțiilor cu mediul de afaceri, în cadrul discuțiilor cu partenerii noștri străini, investiții. Pentru că, cum spuneam, ne dorim ca Republica Moldova să crească la un model economic bazat pe investiții și pe inovare. Cifrele iarăși sunt destul de vorbitoare pentru anul 2025.
Per total, în nouă luni, pentru că suntem în proces de a valorifica și ultimele luni din 2025, am avut investiții de 16,7 miliarde de dolari. Ce este important sunt cifrele din partea stângă, pentru că ele ne demonstrează un fapt că companiile din Republica Moldova reinvestesc. Dacă ne uităm la prima parte, avem intrări nete de capital doar pe șase luni, le-am calculat pentru moment, de 233 de milioane de dolari, o creștere de trei ori în comparație cu aceeași perioadă a anului 2024.
Reinvestiții avem 215 milioane de dolari, o creștere de 50% în comparație cu 2024. Iarăși, mă voi repeta, dar investițiile și reinvestițiile sunt importante pentru creșterea Republicii Moldova. Cunoașteți că în 2026 ne propunem ca circa 55% din bugetul din 2026 să fie destinat investițiilor, elaborarea proiectelor de investiții, implementarea acestora, cu un impact pozitiv asupra cetățenilor, dar și a mediului de afaceri.
Ce este important, că proveniența de capital a majorității este de 85% din statele membre ale Uniunii Europene. Deci vedem că credibilitatea Republicii Moldova sporește. 85% vin din statele membre UE. La fel, avem anumite categorii de stabilități financiare în partea dreaptă a acestui slide și vedem categoriile de la S&P Global Ratings, Moody's și Fitch Ratings, care toți sunt la nivel de BB+, B3, fapt care stabilește o predictibilitate și o dezvoltare predictibilă, dar și durabilă pe viitor.
Pentru prima dată, de exemplu, S&P Global Ratings a evaluat Republica Moldova și stabilitatea financiară din Republica Moldova. Nu mă voi axa pe domeniul financiar, pe domeniul bancar, dar este ceva foarte frumos pentru stabilitatea din Republica Moldova și pentru credibilitatea pe extern a Republicii Moldova. Vorbind de investiții, cunoașteți despre depunerea dosarelor începând cu septembrie 2025, când a fost lansat procesul de către Comisia Europeană împreună cu Republica Moldova, care va dura până în 4 iunie 2026.
Primele dosare fiind deja evaluate la număr 45 de dosare depuse de investiții în Republica Moldova, cu data de 10 decembrie fiind primul val, al doilea val fiind 10 martie și al treilea val fiind 4 iunie. Deci avem o perioadă de șase luni când companiile atât din Republica Moldova, dar și din statele membre ale Uniunii Europene vor putea depune dosare pentru implementarea proiectelor de investiții. Fiecare dintre aceste dosare va fi examinat separat și fiecare dintre aceste dosare, companii, investiții pot beneficia de o anumită asistență din partea partenerilor de dezvoltare, din partea Uniunii Europene în primul rând și să investească în Republica Moldova începând cu o sumă de la 10 milioane de euro în sus.
Comerț extern și export, un alt capitol din portofoliul ministerului nostru. E vorba despre o creștere semnificativă a exportului către Uniunea Europeană, 68,1%, cu 4,4 în comparație cu anul precedent, dar la fel 60% din totalitatea exporturilor Republicii Moldova, vedem drapelele statelor respective, trei dintre care sunt membri ai Uniunii Europene: România, Italia, Cehia, dar și Turcia plus Ucraina, care contribuie la 60% din absorbția exporturilor din Republica Moldova.
Totalitatea de companii care au exportat până în prezent sunt de 2200 din Republica Moldova, deci companii ale Republicii Moldova, care au exportat pe piețele din Uniunea Europeană, dar și alte piețe noi în dezvoltare și constituie circa 70% din totalul de exportatori din Republica Moldova. Cert, pe perioada 2026, dar și pe perioada mai îndelungată, ne propunem deschiderea noilor piețe de desfacere pentru producția Republicii Moldova, pentru că unul din atuurile noastre este calitatea.
Vorbim atât de produse agroalimentare, de origine animală, neanimală, vorbim despre exportul de servicii, IT, de exemplu, vorbim despre exportul de utilaj, vorbim despre exportul de echipamente. La capitolul investiții, inclusiv pentru export, a contribuit și circa, în ultimul trimestru, trei, 26% creștere în producția de echipamente și utilaje. Fapt care iarăși demonstrează că economia Republicii Moldova, puțin câte puțin, se reorientează spre inovare și producție.
Întreprinderi mici și mijlocii, care de fapt sunt și răspinării ai economiei Republicii Moldova, care sunt un grup țintă de importanță majoră pentru noi. Datele pe care le avem pe acest slide se referă la programele care sunt implementate de către Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului din Republica Moldova, patru la număr. Date care sunt colectate pentru perioada 2025.
Vedem că programul 373, de exemplu, până în prezent are 1007 beneficiari, garanțiile financiare au fost eliberate pentru 469 de indivizi, cinci de portofolii, finanțarea prin programul FACEM 41 de beneficiari și susținerea financiară nerambursabilă 731 de proiecte, 687 de beneficiari. Cifrele vorbesc de la sine, dar cu mult mai importantă este cifra care este în mijlocul acestui site. Prin intermediul programelor implementate de către Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, valoarea investițiilor companiilor din Republica Moldova pentru moment s-a ridicat la 7 miliarde 846 de mii 716 lei.
Deci este o sumă impunătoare și sunt doar sumele pentru 2025 până în prezent, pentru că din programele care le vedeți, aceste patru pe slide, mai avem resurse financiare disponibile pentru a susține întreprinderile mici și medii din Republica Moldova. La fel, pentru viitor vom elabora și noi programe de asistență a întreprinderilor din Republica Moldova. Aici trebuie să menționez și programul de ajutor de stat, care este implementat de către ministerul nostru prin intermediul unei instituții create din cadrul ministerelor și agențiilor, o comisie interministerială. Pentru moment avem semnate deja 18 contracte cu companii din Republica Moldova care au depus dosarele în perioada respectivă și avem încă câteva companii pentru a încheia primul val.
Din 2026, bineînțeles că vom veni cu un nou program de ajutor de stat care va fi implementat de către minister, Comisia interministerială sau oricare alt organ pe care ni-l vom propune pe viitor.
Digitalizarea și reziliența cibernetică este un alt domeniu din portofoliul ministerului nostru. Digitalizarea reprezintă o prioritate în contextul și rezilienței cibernetice, pentru că prin digitalizare asigurăm o transparență, prin digitalizare asigurăm retragerea din zona gri a companiilor care activează acolo, prin digitalizare și securitate cibernetică asigurăm reziliența Republicii Moldova către oricare pericol din afară, care, bineînțeles, că le-am văzut în special pe perioada anului 2025.
Eu dădeam niște cifre anterior, că toate statele din lume, din cauza atacurilor cibernetice pe perioada 2025, companii, au avut de suferit în valoare de circa 10,5 trilioane de dolari, companiile din lume. O companie mică și medie ar suferi la 200.000 de dolari, ceea ce este practic falimentar pentru o entitate de asemenea talie. 75% avem deja din toate serviciile oferite de către guvern către mediul de afaceri digitalizate, complet operabile și, după cum vedem, o altă cifră, 80% deja dintre interacțiuni dintre sectorul privat și stat au loc online.
Ne propunem mai departe să digitalizăm, dar vorbesc puțin mai târziu despre planurile pentru 2026, dar sunt niște cifre care, într-adevăr, vorbesc despre pregătirea noastră de a deveni un scut cibernetic în cazul Europei de Est.
Mă voi referi puțin pentru 2026, pentru că au parvenit mai multe întrebări din partea mediului de afaceri, de cei interesați, dar și din partea sectorului public, despre noile modificări la legislație, cunoscută generic Legea freelancerilor, care intră în vigoare din 1 ianuarie 2026. Pe această cale, cu permisiunea dumneavoastră, fac o mică incursiune, de fapt, în prevederile acestor legi, pentru că nu e vorba doar de o lege, e vorba de modificarea mai multor acte legislative, inclusiv Codul fiscal.
Care este obiectivul? Este regim fiscal simplificat pentru freelancerii din Republica Moldova. Subiecții sunt persoanele fizice. Până în prezent, noi cunoaștem că s-a operat foarte mult, s-a activat în baza unei patente de întreprinzător. Mergem cu o altă generație de reglementări. Anterior, spuneam că noi trebuie să ne gândim deja la niște reglementări care sunt inteligente, reglementări care aduc riscuri minime, dar și costuri minime, atât pentru stat, cât și pentru sectorul privat.
Aceste modificări, generic numite Legea freelancerilor, este cunoscută prin faptul că persoanele individuale – sunt 40 de activități economice, am pus doar câteva pe acest slide ca o ilustrație – pot activa independent în baza unei proceduri foarte simplificate de înregistrare și plus a unui regim fiscal simplificat.
Deci, care este procedura de a începe activitatea în baza legislației freelancer? Este destul de simplificată, pentru că începe doar cu o notificare și cu o declarație pe proprie răspundere a persoanei care dorește să aibă o muncă, nu știu, un designer, de exemplu, da? Validarea are loc automat de Agenția Servicii Publice și după aia evidența de stat și se atribuie un cod în baza căruia persoana poate activa.
Sunt și alte posibilități, bineînțeles, că tu poți s-o faci online. Pentru o perioadă anumită, poți s-o faci și fizic, dacă nu ai disponibilitatea online, dar sunt și două instrumente, de exemplu, EVO sau prin intermediul băncilor, de a aplica și de a depune dosarul pentru activitate de întreprinzător în baza acestor legi. Cel mai important este de fapt regimul fiscal, pentru că va fi un impozit unic, doar de 15%, până la o sumă de afaceri de 1,2 miliarde de lei, suma care depășește va fi impozitată cu 35%.
Este impozit unic, avem o experiență deja apropo din parcurile noastre digitale IT, așa. Aici vorbim despre impozitul pe venit, contribuții de asigurări sociale și primele de asigurare obligatorii de asistență medicală. Deci, persoana care va activa în baza legislației freelancer va fi protejată atât din punct de vedere social, cât și din punct de vedere medical. Beneficiile le vom vedea puțin mai târziu, dar important este că toată activitatea este transparentă, în baza unui cont bancar deschis, dedicat, și cu toate cerințele care sunt stabilite prin legi. După cum vedeți, ultimul aliniat, e vorba despre lipsa obligației deținerea contabilității și nu se depun rapoarte fiscale sau statistice. Deci, o simplificare maxim posibilă pentru persoanele care doresc să întreprindă aceste tipuri de activități.
Beneficiile, deci, accesul deplin la protecție socială, deci e vorba și de pensie, e vorba și de indemnizații, e vorba și de concedii. Pentru că, din păcate, cei care până în prezent activau în bază de patentă de întreprinzător, nu beneficiau de nimic din acestea, majoritatea nefiind acoperite. Birocrația și economia informală, pentru că foarte mulți din cei care activează în prezent, activează informal, motiv pentru care, drept consecință, la o perioadă anumită, avem sesizări din cauza lipsei de pensii, din cauza imposibilității de a demonstra contribuția la fondul social, fondul medical și așa mai departe.
Și, bineînțeles, că atractivitatea Republicii Moldova pentru anumite tipuri de activități, pentru anumite tipuri de persoane fizice care doresc să îndeplinească anumite activități în Republica Moldova. Eu mă voi opri aici, pentru că îmi dau seama că sunt mai multe întrebări, dar vreau să reiterez că Ministerul Economiei, în continuare, în 2026, va implementa programele sale prioritare care și le-a stabilit, în beneficiul cetățenilor, dar și în beneficiul mediului de afaceri.
Prioritar pentru 2026, pe lângă faptul că avem implementarea legii freelancerilor, pe lângă faptul că avem implementarea unui nou pachet care a fost votat ieri în lectura a doua de debirocratizare a regulilor de joc stat-mediu de afaceri, deci cu simplificarea actelor permisive, până la 100 de acte permisive, fie fiind lichidate, fie fiind simplificate, vom implementa și această lege. Ne propunem digitalizarea completă să fie atinsă la sfârșit de an 2026-2027 pentru tot sectorul privat.
La fel, sigur că nu uităm și de cetățeni, pentru că serviciile acordate de către stat cetățenilor, la fel, urmează să fie digitalizate în continuare. O altă prioritate sunt programele de ajutor de stat care vor fi implementate în continuare în 2026, dar vom veni și cu niște reguli clare de joc, reieșind din impactul asupra creșterii economice. Și o altă prioritate, bineînțeles, că fiind productivitatea internă, creșterea productivității interne, dar și exportul sporit al mărfurilor din Republica Moldova către piețele din Uniunea Europeană, dar și noi piețe de desfacere.
Pentru că la moment suntem în discuții cu mai multe autorități din alte state pentru a pătrunde și pe piețele respective cu produsele din Republica Moldova. Mă voi opri aici și sunt bucuros pentru orice întrebare și să continuăm tot așa. Mersi. Da.
[Alexandru Statu] Alexandru Statu, Moldova 1. Domnule ministru, vă rog să ne spuneți care sunt prognozele dumneavoastră economice pentru anul care vine, 2026, primele estimări pe care le vedeți și în ce sectoare ar fi mai bine de investit?
[Minister] Mai bine de investit. Bun. Prognozele sunt unele care au fost, prognozele sunt unele care au fost stabilite nu numai de către noi la nivel de minister, Ministerul Finanțelor, dar împreună cu partenerii de dezvoltare, au fost confirmate de fapt și de către Fondul Monetar Internațional. O creștere de circa două, de la 2,8% pe perioada 2026, dar în continuare 27-28, vedem o creștere de circa 3,6% anual, inclusiv 27-28. Sectoarele vor continua, bineînțeles, că sectorul agroalimentar, pentru că anul 2025 a fost unul benefic din punct de vedere climateric, și exporturile, producția agricolă, fie de origine animală, dar și în special de origine neanimală, vor continua, piețele Uniunii Europene, dar și alte piețe, cum spuneam.
Creșterea productivității în baza industrializării continuă. Da, cum spuneam, 3% creștere industrială care a contribuit la PIB-ul din 2025 este una mică, dar ne propunem să fie una și mai mare, inclusiv prin atragerea investițiilor. Pentru că de să auzim întrebarea "uite, balanța este negativă la import-export". Trebuie să ținem cont de un simplu fapt, pentru că cei care spun că este negativă, nu continuă gândul până la sfârșit.
În Republica Moldova, în perioada 2025, s-a importat foarte mult utilaj, s-a importat foarte mult material de construcție, pentru că noi creștem investițiile, inclusiv prin construcții, prin producție în Republica Moldova. Nu e vorba numai de mărfuri de larg consum. Unde să investim? Nu știu, de exemplu, noi creștem în 2026 ODA, ne propunem să o creștem pe o perioadă medie într-o bancă de dezvoltare. De ce nu piața de capital? Piața de capital rămâne prioritară pentru noi, pentru că este la o etapă incipientă.
Știți că în 2025, în decembrie, a fost înregistrată Bursa de Valori din Republica Moldova, împreună cu Bursa de Valori din București. Bursa de Valori care, fiind deja înregistrată, a depus actele pentru obținerea licenței din partea CNPF și va continua activitatea cu acte în regulă undeva din, sper, mai-iunie, în dependență deja de procesele de eliberare a licenței. Dar vedem și o creștere a interesului din partea sectorului financiar bancar, dar și nebancar, de exemplu, companiile de, pardon, de asigurări, care deja participă în piața de capital.
[Alexandru Statu] Și o să vă rog și o claritate să ne oferiți ce ține de legea freelancerilor, doar care ați spus că vor activa în continuare în bază de patentă categoriile sau vor trebui să se adopte, să spunem, cei care și-au luat patenta pentru anul viitor. Ce vor face?
[Minister] Păi, este la libera, este la discreția fiecărei persoane ce să facă, dar Legea freelancerilor vine cu un cadru juridic și instituțional cu mult mai benefic, cu mult mai clar, predictibil, dar și transparent. Pentru că, cum spuneam eu, din păcate, cei care dețin patenta de întreprinzător nu beneficiază de o protecție completă din partea statului, pentru că nu contribuie la bugetele sociale, nu contribuie la bugetele medicale, nu au beneficiul de a avea un concediu plătit, în comparație cu cei care vor activa în baza legii freelancerilor.
[Journalist] Mădălina Șamba, Agenția de presă IPN. Din 1 ianuarie 2026, Republica Moldova aderă la spațiul de roaming european. Vă rog să ne spuneți ce se schimbă, ce schimbări vor resimți de fapt cetățenii și care sunt beneficiile?
[Minister] Da, într-adevăr este o altă noutate frumoasă care decurge din 2025. Din 1 ianuarie, noi, cei care deținem pachete celulare din Republica Moldova, nu vom achita costuri extra, cum le achităm până în 31 decembrie, fiind în roaming în statele membre ale Uniunii Europene. Deci vor fi aplicate regulile exact similare din cadrul Uniunii Europene. Deci tarifele vor fi similare cu cele din Uniunea Europeană. Nu e din Republica Moldova, pentru că care sunt mai mari la moment. Deci, cum vor se resimți cetățenii? Din propriul său portofel, fie electronic, nu știm pentru că trebuie să vedem în dependență de țară. Eu nu vă pot spune, din păcate, cifrele exacte, dar vă promit că revin atunci. Da.
[Journalist] Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova din 2026 va avea un nou model de permis de conducere. Cum se încadrează această strategie națională de digitalizare a serviciilor publice?
[Minister] Da, permisele de conducere vor fi noi. Nu sunt în cadrul, deci gestionarea permiselor, eliberarea permiselor nu are loc în cadrul Ministerului nostru. Noi putem, eu, cel puțin, din cadrul Ministerului și echipa noastră putem spune despre anumite etape premergătoare obținerii permisului de conducere, aplicarea prin utilizarea tuturor procedurilor digitale. La fel, deoarece vine vorba despre digitalizare, cunoașteți că EVO în Republica Moldova, de EVO, programul EVO pot beneficia doar cetățenii Republicii Moldova.
Noi ne propunem digitalizarea și recunoașterea reciprocă a semnăturilor digitale pentru cetățenii noștri din cadrul Uniunii Europene, care dețin fie dublă cetățenie, fie fiind doar ai Republicii Moldova, care inclusiv vor putea aplica pentru anumite acte permisive, dar și pentru permise de conducere în cazul ăsta. Deci mergem în continuare cu aceeași pași rapizi, inclusiv pentru facilitarea atragerii diasporei și revenirea diasporei. Inclusiv în conturi bancare, inclusiv deschiderea afacerii, în toate domeniile de interes care sunt în Republica Moldova. Noi apropo am observat un interes sporit din partea profesioniștilor IT care doresc o revenire, dar și a Horeca.
[Minister] Domnul ministru, la ce se referă că este un domeniu oficial greu de digitalizat, nu se aduce o valoare mai mare?
[Minister] Eu nu pot spune că ne confruntăm cu probleme grele. Sunt domenii care țin de securitatea statului, de exemplu, da? Unde nu ne putem, prin definiție, doar a tăia și a digitaliza totul. Trebuie să fie o coordonare foarte strânsă dintre toate autoritățile din Republica Moldova. Pentru că noi ne cunoaștem, din păcate, trecutul, istoricul, când foarte multe s-au făcut cu un scop nobil, de exemplu, de simplificare. Dar sunt diferite, dar în primul rând este vorba despre securitatea statului.
Alte întrebări? Atât. Atunci, iarăși, mersi mult pentru atenție. Un an nou cât mai împlinit alături de cei dragi, alături de familie. Multă, multă, multă sănătate, pace, iar tot ce ține de prosperitate, să fie ca un satelit împrejurul nostru pe perioada anului 2026. La mulți ani și ne vedem deja în 2026 cred că.
Cu vești bune, apropo, pentru că vă promit, împreună cu echipa din minister facem niște calcule care vor fi economiile sectorului privat în urma tuturor modificărilor operate în decembrie 2025, prin digitalizare și prin reducerea poverii administrative asupra mediului de afaceri, prin reducerea actelor permisive sau lichidarea acestora. Până în moment, de fapt, sectorul privat a resimțit undeva la 3 miliarde, pardon, 3 milioane de lei, dar astea sunt niște sume preventive.
În ianuarie ne întâlnim și cu o analiză pe fiecare dintre aceste acte permisive și digitalizate, voi veni cu noi vești. Mersi mult și la mulți ani. Mersi.
