Oficiali europeni la București: „Viitorul este accesibil” – apel pentru drepturi egale și integrare reală a persoanelor cu dizabilități

București, 30 ianuarie 2026 – Vicepreședintele Parlamentului European, Nicolae Ștefănută, alături de Katrin Langensiepen, Vicepreședinta Comisiei pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale (EMPL), au susținut vineri o conferință de presă în care au analizat stadiul drepturilor persoanelor cu dizabilități din România. În cadrul turneului „Viitorul este accesibil”, cei doi oficiali au atras atenția asupra barierelor sistemice – de la lipsa accesibilității fizice și educaționale, până la marginalizarea pe piața muncii – și au anunțat soluții concrete pentru acoperirea deficitului de finanțare a burselor studențești prin fonduri europene.

Evenimentul a marcat o etapă importantă a vizitei delegației europene în România, care a inclus întâlniri cu organizații neguvernamentale și vizite la instituții de învățământ și centre de recuperare din Oradea și București. Discuțiile s-au concentrat pe necesitatea urgentă de a schimba paradigma în abordarea dizabilității: trecerea de la o mentalitate bazată pe milă și caritate, la una fundamentată pe drepturile omului și independență, conform Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

Katrin Langensiepen, singura femeie europarlamentar din Germania cu o dizabilitate vizibilă și o voce proeminentă în domeniu, a subliniat că persoanele cu dizabilități din România sunt adesea „invizibile” în spațiul public din cauza lipsei infrastructurii adecvate. Aceasta a criticat tendința de segregare în educație și a pledat pentru incluziune în școlile de masă, subliniind că izolarea copiilor cu nevoi speciale nu face decât să perpetueze excluderea socială.

„Nu cerem milă, cerem posibilități. Suntem plătitori de taxe, suntem cetățeni, suntem alegători. Este responsabilitatea societății și a guvernului să ofere condiții pentru o viață independentă. Dacă mă uit în jur, întrebarea mea este: unde sunt persoanele cu dizabilități? Dacă răspunsul este «nu știu pe nimeni», atunci acești oameni sunt izolați în case. Trebuie să oprim segregarea și să implementăm dezinstituționalizarea reală”, a declarat Katrin Langensiepen, Vicepreședinta Comisiei EMPL.

Un punct critic al agendei l-a reprezentat situația aparținătorilor – membrii familiei care își dedică viața îngrijirii persoanelor cu dizabilități severe. Nicolae Ștefănută a condamnat ferm deciziile recente de eliminare a scutirilor de impozit pentru aceștia, considerând măsura o nedreptate socială, în condițiile în care statul nu oferă centre de zi suficiente sau servicii de respiro.

„Peste un milion de români au dizabilități de diverse feluri și nu consider că sunt respectați în acest moment. Mă bat pentru aparținători, pentru părinții și rudele care au devenit un full-time job pentru cei dragi. Este o decizie greșită să tai scutirile de la impozitul pe locuință sau mașină pentru aceste familii, care suplinesc lipsa serviciilor sociale ale statului. Statul ar trebui să investească în tehnologie asistivă și centre de zi, nu să împovăreze familiile vulnerabile”, a afirmat Nicolae Ștefănută, Vicepreședintele Parlamentului European.

În ceea ce privește educația și mobilitatea tinerilor, Nicolae Ștefănută a adus vești importante referitoare la fondurile pentru burse. În urma negocierilor purtate cu Ministerul Educației și cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, s-au primit asigurări că deficitul creat prin tăierea fondurilor pentru burse va fi acoperit prin redistribuirea fondurilor europene neutilizate. Această măsură vizează atât universitățile, cât și profesorii, asigurând continuitatea programelor educaționale și a primei didactice până în luna aprilie.

De asemenea, oficialii au abordat problema integrării pe piața muncii, criticând practica companiilor și instituțiilor publice din România de a plăti amenzi în loc să angajeze persoane cu dizabilități, conform cotei obligatorii de 4%. Langensiepen a evidențiat faptul că această abordare transformă excluziunea într-un cost de operare acceptabil, în loc să ofere șanse reale de angajare.

Discuțiile au atins și subiectul sănătății mintale, fiind subliniată lipsa acută a serviciilor de psihoterapie decontate, esențiale pentru o populație care se confruntă cu multiple crize. A fost criticat proiectul de lege B807, considerat restrictiv pentru exercitarea profesiei de psiholog, oficialii europeni susținând necesitatea unui acces larg și neîngrădit la servicii de sănătate mintală.

Vizita s-a încheiat cu un apel la unitate și federalizare la nivel european, considerată singura soluție viabilă pentru a contracara extremismul și pentru a asigura un standard comun de protecție socială și drepturi civile în toate statele membre, inclusiv în România.

Despre Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană

Grupul Verzilor/ALE din Parlamentul European este o forță politică ce militează pentru protecția mediului, justiție socială, drepturile omului și democrație. Membrii grupului luptă activ pentru o Europă incluzivă, care garantează drepturi egale pentru toți cetățenii, indiferent de abilități, origine sau statut social, promovând politici care pun accent pe sustenabilitate și responsabilitate socială.