Europarlamentari critică starea drepturilor persoanelor cu dizabilități din România și eliminarea scutirilor de taxe pentru aparținători

Vicepreședintele Parlamentului European, Nicolae Ștefănuță, și eurodeputata germană Katrin Langensiepen, vicepreședintă a Comisiei pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale (EMPL), au criticat vineri, în cadrul unei conferințe de presă la București, situația drepturilor persoanelor cu dizabilități din România, subliniind lipsa de accesibilitate și sprijin inadecvat din partea statului. Cei doi oficiali europeni se află în România în cadrul unui tur intitulat „Viitorul este accesibil”, prin care evaluează condițiile și politicile dedicate acestei categorii vulnerabile.
Katrin Langensiepen, recunoscută la nivel european drept o campioană a drepturilor persoanelor cu dizabilități, a subliniat că, deși nicio țară din UE nu este perfectă, România mai are un drum lung de parcurs. Ea a evidențiat discrepanțele majore între diferite sectoare ale Capitalei în ceea ce privește accesibilitatea, precum lipsa rampelor la trecerile de pietoni sau în instituțiile publice, probleme care afectează nu doar persoanele în scaun cu rotile, ci și părinții cu cărucioare sau bicicliștii. „Nu este vorba doar de a construi o rampă. Este vorba de a schimba mentalități și de a oferi oportunități reale de viață independentă”, a declarat Langensiepen, aducând în discuție modelul german al asistenței personale, care permite persoanelor cu dizabilități să angajeze sprijin individualizat, finanțat prin bugete dedicate.
La rândul său, Nicolae Ștefănuță a condamnat ferm decizia recentă a guvernului de a elimina scutirile de la impozitul local pentru locuință și mașină acordate aparținătorilor persoanelor cu dizabilități. El a calificat măsura drept o „decizie greșită” care afectează „puținul care era un ajutor foarte important pentru aceste familii”. Ștefănuță a argumentat că rolul de aparținător este adesea un „job full-time”, neplătit, iar eliminarea acestor facilități fiscale pune o presiune suplimentară pe familiile care se luptă deja cu dificultăți. „Ceea ce își doresc aceste persoane nu este milă, ci posibilități. Tehnică asistivă în școli, dotări, acces la servicii. Acestea sunt investiții în oameni, nu cheltuieli”, a precizat vicepreședintele Parlamentului European. El a adăugat că, în loc să vizeze categoriile cele mai vulnerabile, guvernul ar trebui să ia în considerare politici fiscale mai progresiste, care să asigure o contribuție echitabilă din partea celor mai bogați cetățeni. Cei doi europarlamentari au vizitat mai multe instituții, inclusiv Liceul Tehnologic pentru Nevăzători „Regina Elisabeta” și centrul pentru copii cu autism „Casa Soarelui”, pentru a înțelege direct provocările de pe teren.