Reziliență și integritate electorală: concluziile conferinței de analiză a alegerilor parlamentare din 2025
Chișinău, 19 februarie 2026 – Comisia Electorală Centrală (CEC), în parteneriat cu Consiliul Europei și partenerii de dezvoltare, a reunit joi, la Chișinău, oficiali de rang înalt, experți internaționali și reprezentanți ai societății civile pentru a trage linie după scrutinul parlamentar din 28 septembrie 2025. Conferința de analiză post-electorală a evidențiat provocările fără precedent cu care s-a confruntat Republica Moldova, de la finanțări ilegale masive până la atacuri cibernetice și campanii de dezinformare, subliniind totodată capacitatea instituțiilor de a proteja votul cetățenilor.
Evenimentul a marcat încheierea unui ciclu electoral extins, care a început în 2023, și a servit drept platformă pentru evaluarea mecanismelor de apărare democratică. Angelica Caraman, președinta CEC, a deschis conferința subliniind că miza alegerilor a depășit simpla administrare tehnică a procesului, transformându-se într-un exercițiu de rezistență națională în fața interferențelor externe.
„Nu libertatea în sine reprezintă o vulnerabilitate, dar manipularea acesteia. Tehnologia și dezvoltarea inteligenței artificiale amplifică aceste riscuri, pentru că ceea ce se spune în spațiul public modelează ceea ce oamenii cred și cum acționează. Astăzi, instituțiile nu mai gestionează doar procese, ele gestionează incertitudini”, a declarat Angelica Caraman.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a adus în discuție amploarea fluxurilor financiare ilegale care au încercat să deturneze parcursul democratic al țării. Oficialul a menționat cazuri concrete investigate de autorități, inclusiv depistarea unor sume exorbitante destinate coruperii alegătorilor prin metode noi, digitale.
„Finanțarea ilegală a evoluat cu o viteză enormă, de la metode clasice până la cele mai sofisticate cripto-transferuri. Într-un singur portofel cripto, anul trecut, instituțiile noastre au găsit 104 milioane de dolari. Aceasta a fost o provocare enormă pentru a identifica și a contracara astfel de fenomene”, a precizat Igor Grosu, subliniind necesitatea ca anul 2026, fiind unul fără alegeri, să fie dedicat ajustării legislației pentru a securiza viitoarele scrutine.
Partenerii internaționali au apreciat eforturile autorităților de la Chișinău de a menține procesul electoral în parametrii democratici, în ciuda presiunilor. Falk Lange, șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, a remarcat că reformele inițiate încă din 2022 au dat roade, modernizând cadrul legislativ și instituțional.
„Democrația Republicii Moldova a dat dovadă de o reziliență impresionantă. Extinderea votului prin corespondență și introducerea sancțiunilor mai stricte pentru corupția electorală sunt realizări reale. Totuși, recomandăm ca pe viitor să evităm modificări semnificative ale legislației electorale cu mai puțin de 12 luni înainte de alegeri, pentru a asigura stabilitatea și predictibilitatea procesului”, a menționat Falk Lange.
Conferința a inclus paneluri tehnice dedicate securității cibernetice și rolului societății civile. Reprezentanții Inspectoratului General al Poliției au detaliat modul în care au documentat cazurile de corupere a alegătorilor, în timp ce organizațiile neguvernamentale, precum Promo-LEX, au prezentat concluziile misiunilor de observare, punând accent pe monitorizarea discursului de ură și a transparenței financiare a partidelor.
Discuțiile au reiterat faptul că protejarea integrității electorale este un proces continuu, care necesită adaptarea constantă la noile tactici de război hibrid. Participanții au convenit asupra necesității consolidării educației civice și a reglementării mai stricte a spațiului online, pentru a combate dezinformarea care vizează polarizarea societății.
Evenimentul a fost organizat cu sprijinul proiectului Consiliului Europei „Îmbunătățirea practicilor electorale în Republica Moldova, faza III” și al altor parteneri de dezvoltare, reafirmând angajamentul comun pentru parcursul european și democratic al țării.
