BNR menține o prognoză prudentă pentru 2026 și avertizează asupra incertitudinilor fiscale în noul raport trimestrial asupra inflației
BUCUREȘTI, 18 februarie 2026 – Banca Națională a României (BNR) a prezentat miercuri Raportul trimestrial asupra inflației, într-o conferință de presă susținută de Guvernatorul Mugur Isărescu. În cadrul evenimentului, oficialii băncii centrale au subliniat că traiectoria descendentă a inflației, prognozată să ajungă la 3,9% la finalul acestui an, depinde într-o măsură critică de măsurile de consolidare fiscală și de deciziile administrative privind plafonarea prețurilor la energie, evitând totodată o recesiune tehnică într-un climat economic fragil.
În deschiderea prezentării, Guvernatorul BNR a pus accent pe metodologia prudentă a instituției, precizând că prognozele actuale nu includ măsuri fiscale sau administrative care sunt doar în stadiu de discuție. Un exemplu concret oferit a fost expirarea plafonării prețurilor la gaze la sfârșitul lunii martie 2026. Deoarece o prelungire a măsurii nu a fost adoptată oficial printr-un act normativ, prognoza BNR indică o ușoară creștere a prețurilor în luna aprilie.
„Măsurile de natură administrativă, politică sau economică, relevante pentru evoluția inflației, sunt luate în considerare la realizarea prognozelor BNR numai dacă sunt măsuri adoptate oficial. Chiar dacă discutăm despre posibilitatea unor măsuri, nu le introducem în prognoză până când nu există un document legal”, a declarat Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României.
Raportul a inclus și o analiză retrospectivă sinceră a deviațiilor dintre prognozele anterioare și realitatea economică. Oficialii BNR au explicat diferențele semnificative dintre estimarea din februarie 2025 (care indica o inflație de 3,8% pentru finalul anului trecut) și rata efectivă, mult mai ridicată, cauzată de pachete de măsuri fiscale introduse ulterior și de volatilitatea prețurilor la energie. Această „mea culpa” instituțională a servit drept argument pentru menținerea unei atitudini rezervate în scenariul actual.
Din punct de vedere macroeconomic, România a reușit să evite o recesiune tehnică în 2025, înregistrând o creștere economică modestă de 0,6%, pe fondul unei scăderi a cererii de consum. Totuși, economia națională rămâne vulnerabilă, confruntându-se cu problema deficitelor gemene (fiscal și de cont curent) și cu o inflație care se menține la cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană.
Referitor la politica monetară, Guvernatorul a subliniat că BNR a menținut rata dobânzii de politică monetară, o decizie menită să echilibreze lupta contra inflației cu necesitatea de a nu sufoca o economie care „merge pe o gheață destul de subțire”. Deși șocurile ofertei s-au mai temperat, presiunile inflaționiste persistă, alimentate parțial de creșterile salariale care depășesc productivitatea și de importurile masive de bunuri de consum.
„Trebuie să ne uităm cu atenție la contextul în care lucrăm. Am păstrat rata de politică monetară, nu am mai înăsprit-o, dar nici nu am redus-o, pentru a nu transmite un semnal că inflația nu mai contează. Sperăm ca prin această abordare, bazată și pe investițiile publice care pot genera creștere economică fără a produce inflație, să evităm recesiunea și în 2026”, a adăugat Guvernatorul Isărescu.
Pentru orizontul de timp următor, Banca Națională anticipează o reducere graduală a ratei anuale a inflației, țintind un nivel de 3,2% la sfârșitul anului 2027, cu condiția ca mixul de politici macroeconomice să rămână coerent și să nu apară șocuri externe majore.
Despre Banca Națională a României
Banca Națională a României (BNR) este banca centrală a României, având ca obiectiv fundamental asigurarea și menținerea stabilității prețurilor. BNR elaborează și aplică politica monetară și politica de curs de schimb, autorizează, reglementează și supraveghează prudențial instituțiile de credit și promovează buna funcționare a sistemului de plăți pentru a asigura stabilitatea financiară.