Eforturi masive de repatriere: MAE gestionează întoarcerea în siguranță a mii de români din Orientul Mijlociu și Asia

București, 10 martie 2026 – Ministerul Afacerilor Externe (MAE), prin intermediul purtătorului de cuvânt Andrei Țărnea, a prezentat marți bilanțul operațiunilor de asistență și repatriere a cetățenilor români afectați de deteriorarea gravă a situației de securitate din Orientul Mijlociu. În contextul închiderii spațiilor aeriene și al anulării zborurilor comerciale, autoritățile române coordonează eforturi logistice complexe pentru a asigura întoarcerea în țară a persoanelor blocate în zonele de conflict sau pe rutele de tranzit din emisfera estică.

Până în prezent, aproximativ 5.500 de cetățeni români au revenit în siguranță din zonele afectate de conflict. Dintre aceștia, 3.000 au fost repatriați prin zboruri organizate sau facilitate de Ministerul Afacerilor Externe, în timp ce alți 2.500 au utilizat mijloace proprii. Operațiunile se desfășoară cu sprijinul a 13 parteneri externi și beneficiază de activarea Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene (RescEU), prin care România a operat sau a solicitat sprijin pentru 10 zboruri speciale.

În prezent, celula de criză a MAE gestionează un număr de 5.016 solicitări active de asistență. Situația rămâne extrem de dinamică, în special în regiunea Golfului, unde zborurile de evacuare au fost redirecționate din zone cu risc ridicat, precum Kuweit, către rute mai sigure, cum ar fi aeroporturile din Oman și Arabia Saudită.

„Ne aflăm în fața celei mai mari operațiuni de evacuare și repatriere asistată din experiența diplomatică și consulară recentă a României. Este un efort susținut continuu de peste 11 zile, de către echipe care lucrează neîntrerupt atât în centrala MAE, cât și la nivelul misiunilor diplomatice. Efortul nostru este concentrat pe capacitatea de a organiza logistic evacuările, deservind interesul și siguranța cetățeanului român, fără nicio discriminare”, a declarat Andrei Țărnea, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe.

Blocajul aerian a generat un efect de domino și în Asia, unde aproximativ 690 de cetățeni români au solicitat asistență consulară în țări precum Thailanda, Indonezia, Cambodgia și Sri Lanka. Autoritățile au confirmat că un grup de 216 cetățeni români, aflați anterior în Maldive și Sri Lanka, va ajunge în România în cursul acestei nopți, grație unui zbor de repatriere organizat cu sprijinul agențiilor de turism. De asemenea, o operațiune de succes a condus la extragerea în siguranță a cinci cetățeni români aflați într-o zonă de risc la frontiera pakistaneză, aceștia fiind transferați la Islamabad în vederea repatrierii.

În cadrul briefingului, reprezentantul MAE a clarificat și aspectele legale sensibile apărute în timpul operațiunilor de evacuare, subliniind că, în conformitate cu legislația națională, minorii nu pot părăsi teritoriul unui stat și nu pot fi repatriați fără acordul legal al părinților sau al tutorilor. Misiunile consulare ale României sunt mobilizate pentru a emite în regim de urgență actele notariale necesare în cazurile în care familiile au fost separate din cauza circumstanțelor excepționale.

Ministerul Afacerilor Externe continuă să monitorizeze permanent evoluția de securitate și menține un dialog strâns cu statele membre ale Uniunii Europene, partenerii transatlantici și companiile aeriene, pentru a identifica noi soluții de transport. Celula de criză rămâne operațională 24 de ore din 24, prioritizând siguranța cetățenilor și fluidizarea procesului de întoarcere în țară.

[Andrei Țărnea] Bună ziua, doamnelor și domnilor! Bine ați venit la briefingul Ministerului Afacerilor Externe. Cum e deja obiceiul, am să încep cu elemente care vizează situația regională de securitate în Orientul Mijlociu, pe fondul acțiunilor comune ale Statelor Unite și Israel împotriva Iran.

Au continuat și în ultimele 24 de ore lovituri din partea Iranului în țările din regiune, în special în Kuweit și în Bahrain. Spațiile aeriene rămân închise pe fondul acestor acțiuni ilegale ale Iranului împotriva unor state non-combatante din regiunea Orientului Mijlociu. Pe acest fond, un număr semnificativ de cetățeni ai unor state europene și România rămân în continuare în regiune.

În același timp, continuă demersurile politice și la nivel european, și la nivel internațional pentru a găsi o soluție în care se poate asigura, pe de o parte, libertatea de circulație aeriană pentru cetățenii prinși în spațiile din regiune, pe de altă parte, libertatea de circulație maritimă atunci când vorbim despre strâmtoarea Ormuz. Impactul asupra piețelor este deja evident, prețul energiei crește pe toate categoriile de produse, cu implicațiile pe care le le cunoașteți și dumneavoastră.

În ceea ce privește situația consulară și acțiunea Ministerului Afacerilor Externe, în acest moment, circa 5.500 de cetățeni români au revenit în țară din zona de conflict. Din aceștia, 3.000 de cetățeni români sunt cei care au venit prin zboruri fie organizate, fie facilitate de Ministerul de Externe, iar alți circa 2.500 de cetățeni au venit în România prin propriile mijloace. Trebuie să reiterez, pentru că este important, există și un număr de cetățeni care au revenit în siguranță din spațiul respectiv, dar pentru că nu sunt rezidenți în România, ci locuiesc în state membre ale Uniunii Europene, acolo cifrele nu sunt neapărat cu o precizie matematică. Deci s-ar putea să fie un număr mai mare de cetățeni care prin mijloace proprii, folosind linii aeriene care circulă și vedem o întoarcere mult mai încet decât ne-am dori fie și ei și noi, dar încep să opereze.

13 parteneri externi au oferit sprijin României în aceste procese. În cadrul mecanismelor europene pentru protecție civilă, în mecanismul european pentru protecție civilă, inclusiv componenta RescEU, România a beneficiat de 10 zboruri, trei operate de România sau la cererea României și șapte de alte state ale Uniunii Europene. Au fost implicate nenumărate linii aeriene în zborurile organizate sau în care Ministerul de Externe a fost implicat: TAROM, Fly Dubai, TUS, Cyprus Airways, High Sky, Hello Jets, LOT, dar sunt multe altele care au avut cetățeni români la bord și încă o dată mulțumim liniilor aeriene și agențiilor de turism, touroperatorilor, care au avut un rol semnificativ în facilitarea revenirii în țară sau în Europa în siguranță a unor cetățeni români și familiilor acestora.

În acest moment, avem în atenție în continuare, cu datele la zi, circa 5.016 solicitări de asistență. Numărul acesta rămâne în dinamică constantă. Încă o dată, când spunem solicitări de asistență, nu înseamnă toate asistență pentru repatriere. Unele dintre ele sunt solicitări de informare sau dacă situația evoluează, cetățenii aceștia s-au înregistrat și vor să știe că consulatul, ambasada României din țara respectivă îi are în vedere pentru o eventuală operațiune, dacă aceasta s-ar impune și dacă condițiile le-ar cere lor să părăsească aceste teritorii.

În ceea ce privește românii care sunt în Emiratele Arabe Unite, este prioritatea pe care o știți cea mai mare, din rațiuni statistice până la urmă, pentru că e și cel mai mare grup compact de români care sunt acolo. Ați văzut, ieri dimineață, 273 de cetățeni români s-a întors cu două zboruri de la Muscat, din Oman, operate în cadrul mecanismului RescEU, ca parte a mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene. Tot ieri au revenit 191 de români evacuați din Doha, din Qatar, cu un zbor asistat de Ministerul Afacerilor Externe.

În a doua parte a acestei săptămâni vom organiza cel puțin încă un zbor din Muscat, dar în acest moment pregătirile pentru acestea sunt în curs, deci nu pot să vă dau detalii suplimentare. Este tot în cadrul mecanismului de protecție civilă RescEU. O să revenim cu date despre acestea. Vestea bună este că Emiratele Arabe Unite au redeschis culoare de zbor pentru două curse zilnice pentru România. Ați văzut că acestea au început să circule aproape normal. Există întârzieri, dar nu au mai fost, din informațiile noastre, zboruri anulate.

Cele care au zburat ieri au adus încă 164 de cetățeni români, alături de cetățeni din alte state ale Uniunii Europene. Sunt bilete disponibile pe aceste zboruri pentru zilele următoare. Deci există bilete comerciale disponibile pentru Fly Dubai între Emiratele Arabe Unite și România. Tot astăzi, pentru Kuweit, Jazeera Airways a anunțat că mută operațiunile de pe Kuweit, care a fost ținta unor lovituri aeriene sistematice în ultimele zile, pe aeroportul Kimaș din Arabia Saudită, la Hafar Al-Batin, pentru a debloca spațiul aerian kuweitian și a permite și backlog-ului, și cetățenilor care vor să plece cât mai repede, pachete care includ transportul cu autocarul din Kuweit în Arabia Saudită la aeroport și zboruri de pe aeroportul Kimaș la destinațiile lor europene. Acolo nu e vorba de București pentru că nu sunt zboruri programate direct la București, dar sunt zboruri programate către alte destinații europene.

Astăzi, vor continua evacuări cu sprijinul statelor membre ale Uniunii Europene, din Riad și Emiratele Arabe Unite. Deci și din Arabia Saudită, și din Emirate, tot prin intermediul mecanismului de protecție civilă european. Sunt două zboruri operate de Bulgaria. La bordul lor se vor afla 18 cetățeni români, inclusiv minori, doi membri de familie cetățeni ai altor state, Mexic și Bahrain, iar dintre cei 18 cetățeni români, nouă sunt minori. Opt din Qatar, din ce vă spuneam că majoritatea au reușit să revină cu zborul de repatriere asistat organizat de România, dar mai există un număr în atenția ministerului. Șase din Bahrain și patru din Kuweit.

Alți trei cetățeni români urmează să se întoarcă din Dubai cu un zbor de evacuare, cu un alt zbor de evacuare organizat de autoritățile din Slovacia. Iar mâine, un număr de cetățeni români sunt incluși într-un zbor de evacuare Riad-Varșovia și aceștia vor fi transportați cu asistența colegilor din misiuni diplomatice între Doha și Riad.

În ceea ce privește situația din Israel, așa cum ați văzut, în ultimele 24-48 de ore, intensitatea loviturilor a continuat să crească și, din păcate, sunt victime, persoane rănite la fața locului. Acolo situația este mai dramatică din punct de vedere strict al operațiunilor militare. Oamenii, inclusiv cetățenii români, trebuie să, sistematic, de mai multe ori pe zi să își petreacă timp în adăposturi pe fondul alarmelor antiaeriene. Pe acest fond, avem în atenție circa 89 de cetățeni care au cerut asistență. Din aceștia, 12 au deja bilete comerciale pe zboruri care există și care în mod normal operează. Vom ține legătura cu ei să vedem dacă acestea chiar se pot face. Alți șapte spun că nu vor să plece din Israel, deși inițial au solicitat asistență pentru repatriere și așteaptă evoluția situației. Iar alți 70 s-au luat legătura telefonic pentru că și ei sunt interesați de un eventual zbor, fie de repatriere asistată, fie de evacuare. N-am să reiau cifrele pentru că le știți, cu cei care s-au întors deja din Israel, unde aproape 500 de persoane au revenit cu cele trei zboruri Tarom, respectiv prin Taba și Cairo, organizate de Ministerul Afacerilor Externe.

Pentru cetățenii români blocați în emisfera estică, care reprezintă și ei un obiect de atenție, în acest moment avem circa 690 de solicitări de asistență, în scădere față de cele 800 și ceva pe care le aveam în raportarea anterioară. Și aici vorbim despre cetățeni în Indonezia, Cambodgia, Thailanda, unde sunt, în Thailanda, circa 160 de cetățeni români care sunt afectați de anularea zborului, în scădere semnificativă. Erau aproape 500 anterior, dar au prins locuri pe zboruri fie comerciale, fie rerutate de liniile lor aeriene sau de agențiile de voiaj.

În acest moment, vestea bună a zilei este că pentru 216 dintre cetățenii români care erau în atenția ambasadei României la Colombo, în Sri Lanka, cei mai mulți dintre ei turiști români în Maldive, dar și din Sri Lanka, un zbor de repatriere organizat cu sprijinul touroperatorilor, agențiilor de turism ai acestor cetățeni, aceștia vor reveni în țară probabil în cursul nopții de astăzi. Adică seara sau noaptea de astăzi ei revin în România. Deci, încet-încet vedem că pe toate spațiile, în funcție de volatilitatea circumstanțelor de acolo, cetățenii români, fie prin sprijinul Ministerului de Externe, fie prin mijloace comerciale personale, revin în Europa.

Cam astea sunt elementele principale ale briefingului. Dacă sunt întrebări, sunt la dispoziția dumneavoastră.

[Mădălin Puiu] Bună ziua, Mădălin Puiu, România TV. Am văzut în zilele acestea o dezbatere în spațiul public. De ce până în momentul de față Ministerul Afacerilor Externe nu face publică lista cu cei care trebuiau să fie în zborul de repatriere din Oman, acolo unde s-a întâmplat inclusiv acel incident cu fiica fostului premier Victor Ponta. Am văzut inclusiv în presă, colegii de la Antena 3, dacă nu mă înșel, au făcut o parte din listă publică. De ce nu face acest lucru Ministerul Afacerilor Externe?

[Andrei Țărnea] Pentru că, spre deosebire de presă, care are alte criterii, Ministerul de Externe este obligat să urmeze legea. Legislația care este valabilă pentru absolut orice instituție din România nu permite comunicarea datelor personale și a informațiilor despre cetățeni care nu sunt în funcție publică, nu sunt într-o categorie care este exceptată de la lege.

[Mădălin Puiu] Bun, și totuși de ce nu face Ministerul lumină în acest caz? Pentru că în continuare sunt foarte multe întrebări la care Ministerul nu răspunde.

[Andrei Țărnea] Dați-mi un exemplu de asemenea întrebare.

[Mădălin Puiu] De exemplu, un avocat care spune că fiica lui, care avea opt luni, nu a fost inclusă în acel zbor de repatriere, spunându-i-se de la consulat că nu ar fi trebuit să fie în acel zbor.

[Andrei Țărnea] Făcând abstracție de o persoană anume, dar să luăm cazul în sine. Cazul respectiv, dacă a primit informația de la colegii noștri din ambasadă sau dintr-un consulat, oriunde în lume, inclusiv în Emiratele Arabe Unite, un asemenea răspuns poate să aibă o bază legală. Adică, înregistrarea acelei solicitări să fi fost ulterioară listelor pentru zborul de evacuare sau să fi existat alte persoane din aceeași categorie care erau anterior pe lista acestei solicitări. Nu am să dau un răspuns, nu am cum să vă dau un răspuns mai precis pentru că nu am elemente despre niciun cetățean individual. Dar răspunsul este că o persoană care are un copil minor este o prioritate pentru evacuare.

[Mădălin Puiu] Dacă există o solicitare, evident, în acest sens. Mai există o problemă și în ceea ce privește o doamnă care este consilier, care a candidat pe listele USR-PMP. Am văzut că dumneaei spune că copilul, care era minor, de asemenea, a fost introdus în zborul de repatriere, iar dumneaei nu. Adică, practic, au fost separați cei doi. De ce s-a întâmplat acest lucru?

[Andrei Țărnea] Nu am această informație. Încă o dată, nu am informație despre nicio persoană particulară, membru al oricărui partid sau rudă a oricărui membru al oricărui partid. Ceea ce pot să vă spun este că regulile după care se fac aceste evacuări sunt cele pe care le-am comunicat de fiecare dată. În funcție de ce au spus cetățenii colegilor din misiunea consulară respectivă, s-au făcut liste de evacuări. Acestea au fost folosite pentru zborurile de evacuare.

[Mădălin Puiu] Bun, președintele PSD, care este un lider al coaliției și numărul trei în statul român, președintele Camerei Deputaților, i-a cerut premierului Ilie Bolojan să trimită corpul de control la Ministerul Afacerilor Externe. Cum comentați dumneavoastră această situație?

[Andrei Țărnea] I-a cerut premierului, deci nu pot să comentez eu pentru primul-ministru. Cred că primul-ministru a răspuns la această întrebare și nu pot să, nu sunt purtătorul de cuvânt al…

[Mădălin Puiu] Doamna Țoiu a avut până acum o discuție cu premierul?

[Andrei Țărnea] Nu știu. Bănuiesc că are zilnic discuții și cu premierul, și cu președintele, și cu ceilalți miniștri care au competențe în efortul fie legat de situația de securitate din Orientul Mijlociu, fie legat cu privire la repatrierile cetățenilor români în zona de conflict.

[Mădălin Puiu] Presupuneți sau aveți o informație că au discutat?

[Andrei Țărnea] Nu știu dacă au discutat, dar nu am nicio îndoială că au discutat. Adică nu am nicio îndoială că aceste lucruri au loc în fiecare zi. Este rolul ministrului de externe să se consulte cu primul-ministru al guvernului, respectiv președintele și celelalte instituții implicate în acest efort. Deci nu am nicio îndoială că i-a informat pe aceștia despre, ce vă spuneam, situația politică din regiune și eforturile legate de repatrierea cetățenilor români.

[Mădălin Puiu] Bun, și încă o chestiune. Avem o informație, doamna ministru...

[Andrei Țărnea] Încă o dată, dacă mă întrebați dacă s-a vorbit despre un caz particular, am îndoieli, pentru că așa cum a spus doamna ministru la acest...

[Mădălin Puiu] Nu vă întreb despre doamna ministru. Doamna ministru se află în aceste zile la Bruxelles?

[Andrei Țărnea] Nu, doamna ministru este în București.

[Mădălin Puiu] Va pleca în următoarele zile?

[Andrei Țărnea] Unde să plece?

[Mădălin Puiu] La Bruxelles, asta vă întreb.

[Andrei Țărnea] O să transmitem diseară agenda, dar nu știu ca doamna ministru să plece la Bruxelles.

[Mădălin Puiu] Bun, și o ultimă întrebare. Am văzut mai multe plângeri penale care s-au făcut pe numele doamnei ministru. Cum comentați dumneavoastră această situație?

[Andrei Țărnea] Nu am cum să comentez o chestiune care ține de justiție. Este ceva ce se rezolvă în justiție.

[Mădălin Puiu] Care este poziția Ministerului?

[Andrei Țărnea] Nu am o poziție vizavi de ceva ce este în justiție. Niciodată Ministerul de Externe nu va comenta ceva ce ține de o altă putere în stat.

[Mădălin Puiu] Mulțumesc.

[Andrei Țărnea] Și eu vă mulțumesc.

[Bianca Iosef] Bună ziua, Bianca Iosef, Antena 3 CNN. Revenind cumva la una dintre întrebările colegului, dar aș vrea cumva să plecăm de la un caz concret și să mergem cumva să înțelegem ce se întâmplă.

[Andrei Țărnea] Despre cazuri nominale nu am voie să…

[Bianca Iosef] Cu siguranță, dar vreau să începem de la acest exemplu. Spunea colegul că fiica unei foste candidate pe listele USR s-a întors în țara asta, deși ea nu avea un reprezentant legal, cel puțin până la aceste informații. Cum a fost posibil acest lucru, ca un copil, indiferent al cui este, minor…

[Andrei Țărnea] Ce vârstă avea copilul?

[Bianca Iosef] Minor în orice caz.

[Andrei Țărnea] Ce vârstă avea copilul?

[Bianca Iosef] Nu știu să vă spun în acest moment.

[Andrei Țărnea] Dacă nu știți să-mi spuneți vârsta, nu știu să vă dau un răspuns ipotetic, pentru că dacă persoana este peste 16 ani, o persoană peste 16 ani poate să călătorească neînsoțită cu acordul părinților.

[Bianca Iosef] Înțeleg că fetița avea sub 16 ani, nu știu să vă spun exact vârsta.

[Andrei Țărnea] Dacă vorbim despre un caz ipotetic, despre o persoană care are sub 16 ani, deci nu poate să călătorească neînsoțită, pentru ca într-o asemenea situație un cetățean român să poată să părăsească spațiul unei țări, trebuie să aibă acordul părinților sau tutorilor legali. Dacă există acordul tutorilor legali, nu există niciun fel de impediment pentru ca un copil să călătorească, cum spuneți dumneavoastră, neînsoțit. El nu e neînsoțit, ci este însoțit de cineva care are autoritatea, primește autoritatea din partea părinților.

[Bianca Iosef] Am înțeles.

[Andrei Țărnea] Adică se pot face acte notariale, iar consulatele României au vocația, au capacitatea legală de a emite asemenea acte notariale din partea tutorilor sau părinților.

[Bianca Iosef] Deci, indiferent de situație, chiar și în situația cum este în acest moment în Orientul Mijlociu, chiar dacă copilul are sub 16 ani, tot este nevoie ca părinții să-și dea acordul, să spună „copilul meu pleacă obligatoriu cu această persoană”. Nu poate pleca sub altă formă.

[Andrei Țărnea] Când un copil, cetățean român, care a ajuns în străinătate sub protecția părinților sau tutorilor legali rămâne fără protecția acestora, atunci se pot face demersuri care îl tratează ca pe un copil neînsoțit. V-am mai explicat lucrul acesta. Deci e vorba despre un copil care a ajuns în acest spațiu în prezența părinților sau reprezentanților legali și a pierdut această protecție din diverse rațiuni. Atunci când vorbim despre un copil care este cu tutorele sau părintele, atunci acesta nu poate să plece decât cu acordul acestora.

[Bianca Iosef] Am înțeles. Cu acordul legal al acestora. Aveți semnalări că s-au încălcat astfel de legi până în acest moment, că au intrat copii în avion fără acordul tutorilor?

[Andrei Țărnea] Nu am aceste informații, dar nu cred că colegii mei... Asta este o situație care, dincolo de circumstanțele de criză, nu e neobișnuită pentru echipele consulare. Asemenea situații se întâmplă din diferite motive: părinții au un accident sau sunt reținuți, arestați, se poate întâmpla orice. În aceste circumstanțe, colegii din misiunile diplomatice și consulare ale României, consulii României, fac asemenea misiuni, nu aș spune frecvent, dar nu e neobișnuit, ci e ceva ce știu să facă.

[Bianca Iosef] Și totuși, că tot vorbim despre acest subiect, ce ar trebui să facă românii blocați în aceste zone de conflict care și-au pierdut documentele în diverse situații? Cum pot reveni ei în țară?

[Andrei Țărnea] Perfect, mulțumesc mult pentru întrebare. Atât colegii din consulatele României din aceste spații, cât și echipele consulare atunci când e vorba despre zboruri de evacuare, au capacitatea de a asista cetățenii români pentru emiterea de titluri de călătorie sau de documente valabile pentru întoarcerea în țară. Fie că vin în România, fie că se duc în altă parte, să zicem că se întorc în Europa, dar acolo e mai complicat, dar atunci când vin în România, li se pot emite titluri de călătorie.

Dar, acest lucru fiind spus, trebuie menționat că au fost făcute și altfel de demersuri. În ceea ce privește autoritățile statelor de acolo, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Qatar, s-au făcut demersuri pentru ca validitatea documentelor de călătorie, pașapoarte, să fie acceptată și dacă... scuze, ca documentele de călătorie să fie acceptate și dacă valabilitatea lor s-a întrerupt în ultimele săptămâni. Nu vorbesc dacă nu sunt valabile de luni de zile. Pentru că aia e responsabilitatea noastră ca cetățeni, dar atunci când vorbim de circumstanțele astea, n-au putut să vină la consulat, n-au putut să schimbe, e de înțeles. De asemenea, pentru vize, mai ales pentru cei care aveau vize de scurtă ședere, au fost făcute demersurile ca cetățenii români care au avut vize care au expirat în această perioadă să poată să iasă fără să aibă probleme legale legate de overstay, de faptul că au stat peste timpul maxim menționat în viză.

[Bianca Iosef] Există informații care au apărut și în spațiul public legate de cinci cetățeni români care s-au aflat într-o situație la limită, am putea spune, în nordul Pakistanului. Ce informații are ministerul despre cei cinci români?

[Andrei Țărnea] Mulțumesc. Noi nu am comunicat cazul lor particular tocmai pentru că circumstanțele de acolo erau cumva speciale. Deci, acolo riscul iminent pentru ei era ridicat. În consecință, colegii noștri din Ambasada României la Islamabad și echipele consulare au făcut demersuri față de autoritățile pakistaneze, cărora le mulțumim încă o dată pentru asistența excepțională acordată, pentru ca acești cetățeni români să revină în siguranță astăzi la Islamabad și în următoarele zile înapoi în Europa. Este exact, dacă vreți, exemplul tipic de circumstanțe dificile în care misiunea consulară are loc. Acolo nu era presiunea numerelor, dar exista o presiune a riscului crescut pentru viața și siguranța acestor cetățeni și îi felicit și pe colegii mei din Islamabad și mulțumesc încă o dată, cum spuneam, autorităților pakistaneze pentru o excelentă cooperare în a-i aduce în siguranță pe acești cetățeni.

[Bianca Iosef] Au fost foarte multe discuții în spațiul public privind modul în care MAE a coordonat toată această acțiune de când a izbucnit acest conflict. De asemenea, știm, sau cel puțin potrivit primelor informații, doamna ministru ar trebui să fie mâine la ora 12:00 în Parlament să dea explicații, să spună modul în care s-a coordonat tot acest lucru. Și aici ar fi două întrebări: dacă aveți informații cum că doamna ministru va participa mâine la această ședință și, totodată, cum se autoevaluează MAE, coordonând această situație?

[Andrei Țărnea] Mulțumesc. La prima întrebare răspunsul este da. La a doua întrebare, îmi este foarte greu să fac orice evaluare calitativă, cantitativă, până la sfârșitul acestui exercițiu, până la sfârșitul acestui proces de gestionare de criză. Și nu vorbesc doar de criza consulară, ci vorbesc despre criza în toate aspectele ei: politice, de securitate, relații bilaterale cu statele din regiune, relații bilaterale cu partenerii europeni sau transatlantici. Deci, toate aceste aspecte, inclusiv prioritatea numărul unu, cea legată de siguranța cetățenilor români și întoarcerea lor în România.

Cred că cifrele vorbesc de la sine. Deci, din punctul meu de vedere, este cea mai, cel puțin în experiența mea, sunt din 1999 membru al Corpului Diplomatic și Consular Român, este cea mai mare operațiune de evacuare sau repatriere asistată făcută vreodată de România. Nu suntem o excepție în sensul ăsta, toate celelalte țări au fost puse într-o situație similară. Și deși am văzut pe parcursul anilor misiuni consulare sau misiuni de evacuare complexe și dificile, pentru că circumstanțele erau, am dat anterior exemplul Afganistan sau Liban, gradul de complexitate, nevoia de a face deplasări terestre și aeriene, spațiile aeriene închise în multiple state, existența unui număr mare de cetățeni români, existența unui număr mare de cetățeni români care erau însoțiți de familii, deci cu copii, existența unor cazuri medicale, deci toate acestea combinate au făcut poate din această criză, în componenta ei consulară, nu mai vorbesc de componenta ei, cum spuneam, politico-securitară, cea mai mare criză a experienței mele diplomatice.

Pe fondul acesta, cred că colegii mei din ambasadele și consulatele României au făcut o treabă bună. Adică chiar cred că au făcut ceea ce e menirea lor să facă: să servească interesul cetățeanului român fără discriminare și atunci când acesta este necesar. Pe de altă parte, și pentru mine, și pentru colegii din componenta de comunicare, și pentru colegii din celula de criză, și pentru ansamblul misiunilor diplomatice implicate, nu e niciodată destul. Deci, totdeauna mi-aș dori ca numerele să fie mai mari, reacția mai rapidă, soluțiile să apară mai ușor.

Dar, în compensare, dacă vreți, la chestiunea asta, mă bucur să văd altceva. Mă bucur să văd o determinare care, după 11 zile de efort susținut, continuă cu oameni care practic au locuit la birou, fie aici, fie în consulatele și ambasadele din regiune, care au însoțit zboruri, care au însoțit trasee terestre cu ore și ore de 12 ore de mers prin deșert și întors pentru ca să preia un alt grup. Oameni care au făcut efectiv un joc de puzzle. Toate numerele pe care le anunțăm și care știu că nu par foarte mari – 20 de oameni pe zborul ăsta, 10 oameni pe zborul ăsta, când vorbim de cele de UCPM, de cele de mecanismul de cooperare europeană – toate acelea necesită la rândul lor o coordonare și adesea se referă la grupuri care sunt izolate, la oameni care nu sunt într-un grup mare al unei agenții de turism sau care nu sunt împreună cu alți cetățeni, ci care sunt pe listele prioritare și încercăm să-i asistăm.

Și încă o dată, am văzut disponibilitatea de voluntariat a unor colegi din ambasade din Europa, de exemplu, care au acceptat să facă parte din echipele consulare de reacție rapidă sau să întărească capacitatea centralei de a răspunde la această criză. Deci, per total, cred că stăm bine. Pe de altă parte, vom face la sfârșit o evaluare completă, inclusiv în componenta publică și inclusiv în componenta de comunicare, ca să nu ne scoatem pe mine și pe colegii mei din această ecuație, și în care vom spune cum ni se pare și, mai ales, ce lecții sunt pentru alte crize de acest tip. Dar întâi să terminăm această criză. Încă sunt cetățeni acolo, încă sunt cetățeni și din listele prioritare și ăsta este lucrul pe care ne concentrăm acum.

[Bianca Iosef] Cu asta promit că închei. V-am întrebat acest lucru pentru că, credeți-mă, eu de 11 zile, cinci zile pot să zic că le-am petrecut în aeroport și am stat de vorbă cu zeci, poate chiar sute de oameni întorși din acele, din Dubai, în principiu. Să știți că 90% mi-au zis că nu au simțit nici măcar un sprijin, măcar mental, din partea autorităților române, că au dat mesaje, telefoane, mail-uri, că nu au fost băgați în seamă, ba chiar în foarte multe situații, foarte mulți ne spun: „am fost contactați abia când ne-am întors acasă sau exact când puneam piciorul în avion, la o săptămână distanță”.

[Andrei Țărnea] Mulțumesc. Pe de altă parte, eu și colegii mei primim absolut zilnic fotografii, imagini, texte, mesaje din partea a sute și sute de cetățeni care ne mulțumesc. De altfel, televiziunile au arătat interviuri cu cetățeni români care au revenit din aceste spații, nu le-am făcut noi, nu sunt interviuri făcute de Ministerul de Externe, sunt interviuri făcute de dumneavoastră și colegii dumneavoastră, în care românii exprimau satisfacție și mulțumire. Ați vorbit de grupul din Pakistan, chiar înainte să intru în acest briefing, am văzut postarea lor pe Facebook, pentru care le-am trimis-o colegilor și sunt convins că și ei se bucură să primească și această mulțumire, mai ales că este singurul lucru, nu e așteptat, dar e binevenit, în condițiile în care vă spun, tot de 11 zile colegii mei lucrează non-stop.

Dar, revenind la substanța a ceea ce spuneți, nu sunt surprins. Deci nu sunt surprins că oameni care stau 11 zile în condiții, chiar atunci când sunt confortabile, într-un hotel de stele, cu piscină și cu mâncare și cazare asigurată, se simt în nesiguranță într-o zonă în care la televizor văd că cad drone și rachete, că nu zboară avioanele. Înțeleg frustrarea lor. Dar, așa cum am spus de nenumărate ori, având în vedere numărul de persoane implicate și resursele disponibile Ministerului de Externe și componentei consulare, e normal să fie un decalaj care favorizează această frustrare. Decalaj între capacitatea de a vorbi personal cu fiecare cetățean român. Am văzut în ambasada Franței și Germaniei, de exemplu, că tineri din comunitățile respective au făcut voluntariat pentru centralele telefonice ale ambasadelor și consulatelor, tocmai pentru a vorbi cu cetățenii. Nu știu dacă acest lucru a fost sau nu cazul la noi, dar știu că colegi din minister au făcut voluntariat aici pentru a completa aceste, dacă vreți, efectiv, capacitatea de a interacționa cu cetățenii.

Încă o dată, efortul lor, așa puțini cât sunt, a fost împărțit între componenta de comunicare, componenta de înregistrare și asigurare a răspunsului la solicitări prioritare și capacitatea de a organiza logistic și cu asistența diplomatică și consulară necesară evacuărilor. Deci, înțeleg frustrările cetățenilor. Nu am să spun niciodată că acestea nu sunt justificate, dar ceea ce spun este că, având în vedere, pe mine mă interesează cifrele. Și un număr semnificativ de cetățeni români s-a întors acasă în siguranță. De altfel, 5.500 de români sunt mai mult decât aveam solicitări de asistență consulară în primele zile. Deci, răspunsul nostru a fost evolutiv și a răspuns cumva pe măsura unei crize care în fiecare zi creștea ca număr de persoane care așteptau acest tip de asistență sau care își înregistrau prezența. Mulțumesc.

[Bianca Iosef] Și eu.

[Mădălin Puiu] O singură precizare. Doamna ministru mâine va fi prezentă fizic la comisie sau va intra prin videoconferință?

[Andrei Țărnea] Asta nu știu, dar fiind în București, bănuiesc că fizic. Dar încă o dată, nu o pot spune ca o confirmare 100% pentru că nu știu. Ceea ce știu este ce am spus mai înainte.

Dacă nu mai sunt întrebări, mâine nu vom face briefing, sunt alte activități programate, dar joi o să anunțăm ora briefingului de mâine seară și este cel mai probabil că va fi în jurul orei 2:00. Sper că până atunci câteva dintre elementele legate de zborurile pe care le-am menționat astăzi să fie și confirmate și să ne vedem atunci. Mulțumesc mult.