Guvernul a aprobat bugetul pentru 2026, vizând investiții record, reducerea deficitului și debirocratizarea mediului de afaceri

București, 12 martie 2026 - Guvernul României a adoptat joi, 12 martie 2026, proiectul bugetului de stat și pe cel al asigurărilor sociale de stat pentru anul curent, documente care urmează să fie trimise Parlamentului spre dezbatere și aprobare. În cadrul aceleiași ședințe, Executivul a aprobat o serie de măsuri cu impact economic major, printre care creșterea salariului minim pe economie, reducerea cheltuielilor administrative aparatului de stat, un pachet amplu de debirocratizare a avizărilor și prelungirea sprijinului acordat transportatorilor, în efortul de a asigura stabilitatea economică pe fondul volatilității piețelor internaționale.

Proiectul de buget pentru anul 2026 este construit pe un Produs Intern Brut estimat la 2.045,2 miliarde de lei, o creștere economică prognozată la 1% și o rată a inflației de 6,5%. Un element central al noii strategii fiscale este reducerea deficitului bugetar la 6,2%, în scădere față de nivelul de 7,6% înregistrat în 2025.

Bugetul pune un accent puternic pe dezvoltare, asigurând un spațiu pentru investiții de aproximativ 164 de miliarde de lei, sumă susținută în mare parte prin atragerea fondurilor europene și finalizarea proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Cel mai important element al bugetului de stat pe anul 2026 se referă la faptul că ne-am dorit de la bun început să fie un buget realist, un buget corect, care să reflecte cu adevărat prioritățile, dar în același timp și posibilitățile pe care le are România în acest moment”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

În plan social și salarial, Guvernul a aprobat o Hotărâre prin care salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată va crește cu 6,8%, ajungând la valoarea de 4.325 de lei, decizie care va intra în vigoare începând cu 1 iulie 2026. În paralel, a fost asumată o reducere cu 10% a cheltuielilor de funcționare a administrației publice, atât la nivel central, cât și local. Fondurile eliberate vor fi redirecționate către servicii de bază, precum educația și sănătatea, dar și pentru a susține cota de cofinanțare a României în proiectele europene.

Pentru stimularea mediului de afaceri, a fost adoptată o ordonanță de urgență destinată simplificării și debirocratizării, structurată pe trei direcții principale. Prima direcție vizează atragerea investițiilor străine, pragul valoric pentru examinarea rapidă a acestora fiind ridicat de la 2 la 5 milioane de euro, concomitent cu reducerea termenelor de avizare. A doua direcție digitalizează și scurtează termenele pentru eliberarea avizelor de mediu. Cea de-a treia reformă elimină obligativitatea autorizațiilor de securitate la incendiu (ISU) pentru categoriile cu risc scăzut și introduce un acord provizoriu de 60 de zile, permițând companiilor să funcționeze fără blocaje pe perioada verificărilor la fața locului.

De asemenea, având în vedere creșterea prețurilor la carburanți cauzată de conflictul din Orientul Mijlociu, Guvernul a prelungit până la sfârșitul anului schema de ajutor de stat pentru transportatori. Compensația acordată pentru creșterea accizei la motorină a fost majorată de la 0,65 lei la 0,85 lei pe litru.

„Este primul pas important în care reintrăm în traiectoria pe care România și-a asumat-o cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului, după derapajul pe care l-am avut în anii trecuți”, a precizat premierul Ilie Bolojan, referindu-se la deciziile adoptate. Acesta a subliniat că noul buget oferă un semnal de responsabilitate și predictibilitate pentru piețe și companii, creând condițiile necesare pentru relansarea economică a țării în următorii ani.

Pentru a asigura sprijinul categoriilor vulnerabile, Guvernul a integrat direct în bugetul de stat fondurile necesare pentru plata asistenței sociale și a voucherelor destinate pensionarilor, acoperind astfel deficitul lăsat de epuizarea fondurilor europene alocate anterior acestor programe.