Cetățenii Republicii Moldova se simt liberi să voteze, dar percep corupția electorală și dezinformarea ca vulnerabilități majore ale procesului democratic

Chișinău, 30 martie 2026 - Asociația Promo-LEX a prezentat rezultatele studiului sociologic național „Percepțiile cetățenilor privind calitatea alegerilor și funcționarea proceselor democratice în Republica Moldova”. Cercetarea evaluează modul în care alegătorii se raportează la scrutinul parlamentar din septembrie 2025 și la starea instituțiilor statului, relevând o dihotomie clară: deși o largă majoritate a cetățenilor consideră că au libertatea deplină de a vota, fenomene precum coruperea alegătorilor și dezinformarea externă erodează semnificativ încrederea în integritatea rezultatelor.

Sondajul, realizat față în față pe un eșantion reprezentativ de 1.226 de respondenți în perioada februarie-martie 2026, arată un nivel ridicat de libertate individuală resimțită. Peste 90% dintre cetățeni declară că pot merge liber la urne și își pot exprima opțiunile politice sau afilierile partinice fără teama de constrângeri. În ceea ce privește încrederea instituțională, Biserica, primăriile și forțele armate se mențin în topul preferințelor publicului, în timp ce partidele politice și instanțele de judecată înregistrează un deficit major de imagine.

În pofida sentimentului general de libertate, evaluarea specifică a alegerilor parlamentare recente scoate la iveală probleme sistemice grave. Aproximativ 28% dintre respondenți au indicat prezența unor nereguli majore în timpul campaniei și al scrutinului.

„Acest studiu ne oferă o radiografie detaliată a stării democrației noastre la câteva luni după alegerile parlamentare. Este un semnal foarte bun că cetățenii se simt liberi să voteze și să protesteze, însă persistența percepției privind corupția electorală și influența banilor ilegali ne arată că instituțiile statului mai au mult de lucru pentru a consolida integritatea și echitatea procesului electoral”, a declarat directorul de program al Asociației Promo-LEX.

Principalele vulnerabilități identificate de cetățeni sunt cumpărarea voturilor, utilizarea resurselor administrative, implicarea actorilor străini și finanțarea netransparentă a campaniilor. De asemenea, un factor perturbator major este dezinformarea. Conform datelor, cetățenii identifică platformele de socializare, în special Facebook, TikTok și Telegram, drept mediile cele mai expuse la știri false și manipulare politică, subliniind nevoia unor intervenții ferme pentru educarea și protejarea spațiului informațional.

Un capitol distinct al cercetării a vizat percepția locuitorilor de pe malul drept asupra situației din regiunea transnistreană. Majoritatea covârșitoare a respondenților evaluează starea drepturilor omului din stânga Nistrului ca fiind una proastă sau foarte proastă, responsabilitatea principală fiind atribuită administrației de facto de la Tiraspol și Federației Ruse.

„Datele ne confirmă o maturizare a percepției publice. Cetățenii conștientizează situația precară a drepturilor omului din regiunea transnistreană și lipsa unui mediu concurențial acolo. Totodată, un mesaj extrem de clar din partea societății este că parcursul de integrare europeană a țării nu trebuie condiționat, amânat sau oprit din cauza dosarului transnistrean”, a subliniat directorul de program responsabil de drepturile omului din cadrul organizației.

Studiul a fost realizat de compania Ates Research Group, în cadrul proiectului „Democrația în acțiune”, implementat cu sprijinul partenerilor internaționali de dezvoltare, având o marjă de eroare de +/- 2,8%.

Despre Asociația Promo-LEX

Asociația Promo-LEX este o organizație neguvernamentală din Republica Moldova, fondată cu scopul de a promova dezvoltarea democrației și a drepturilor omului. Prin programele sale de monitorizare și advocacy, asociația evaluează constant procesele electorale naționale și locale, sprijină consolidarea instituțiilor democratice și apără drepturile fundamentale ale cetățenilor, acordând o atenție deosebită situației din regiunea transnistreană. Activitatea organizației se bazează pe cercetări riguroase și pe colaborarea strânsă cu societatea civilă și partenerii de dezvoltare.