Sondaj: Moldovenii consideră Chișinăul și Tiraspolul la fel de responsabile pentru situația drepturilor omului în Transnistria
Majoritatea cetățenilor Republicii Moldova de pe malul drept al Nistrului percep situația drepturilor omului din regiunea transnistreană ca fiind proastă, atribuind responsabilitatea în mod aproape egal atât administrației de la Tiraspol, cât și guvernului de la Chișinău. Federația Rusă este considerată responsabilă de un procentaj mult mai mic, de doar 12%, o constatare pe care experții Promo-LEX o califică drept un „eșec de comunicare strategică”.
Acestea sunt datele unui studiu sociologic prezentat luni, care a sondat opinia publică cu privire la diverse procese democratice. Când vine vorba de respectarea drepturilor omului în stânga Nistrului, percepția este predominant negativă. În mod surprinzător, 31,3% dintre respondenți consideră că administrația de la Tiraspol este responsabilă pentru încălcări, în timp ce un procent aproape identic, 31,2%, indică guvernul de la Chișinău ca fiind vinovat. Această distribuție a responsabilității sugerează o lipsă de claritate în opinia publică cu privire la actorii care dețin controlul și influența reală în regiune.
Studiul mai arată o deconectare semnificativă a populației de la realitățile din stânga Nistrului. Aproximativ 65% dintre respondenți nu au fost recent sau deloc în regiunea transnistreană, iar un procent alarmant de 38% (aproape 4 din 10 cetățeni) nu au vizitat niciodată această parte a țării. Această lipsă de contact direct, spun experții, alimentează formarea unor percepții bazate pe surse media, care pot fi distorsionate.
În ceea ce privește procesul de reglementare a conflictului, cetățenii plasează respectarea drepturilor omului și demilitarizarea regiunii ca priorități absolute. Aceste două aspecte sunt considerate mai importante decât menținerea unui status-quo, opțiune susținută de mai puțin de 10% din populație.
Un alt aspect relevant este legătura dintre conflictul transnistrean și aderarea la Uniunea Europeană. Majoritatea cetățenilor susțin o abordare pragmatică: continuarea integrării europene în paralel cu căutarea unei soluții pentru conflict. Argumentul că Republica Moldova nu poate adera la UE având un conflict înghețat nu este majoritar în percepția publică. Această viziune indică o dorință puternică a populației pentru avansarea pe calea europeană, chiar dacă aceasta ar însemna, într-o primă fază, o integrare fără regiunea transnistreană. Rezultatele studiului subliniază necesitatea unei comunicări mai clare și strategice din partea autorităților de la Chișinău cu privire la dosarul transnistrean.