Prioritate națională pentru implementarea PNRR: stadiul cererilor de plată și respectarea termenelor europene

București, 9 aprilie 2026 - Guvernul României a detaliat stadiul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și pașii decisivi pentru atragerea fondurilor europene, în cadrul unui briefing de presă susținut joi, 9 aprilie 2026, la București. Discuțiile s-au axat pe eforturile de deblocare a cererilor de plată numerele 3 și 4, care vor aduce în economia națională aproximativ 3 miliarde de euro, dar și pe necesitatea respectării stricte a termenului impus de Comisia Europeană pentru finalizarea proiectelor, fixat pentru 31 august 2026.

În cadrul întâlnirii cu reprezentanții mass-media, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a subliniat că executivul se află într-un dialog constant cu oficialii Comisiei Europene. În luna aprilie a acestui an, se așteaptă publicarea unui ghidaj oficial din partea forului european privind procedura de închidere a PNRR. De asemenea, a fost abordată situația sumelor suspendate anterior din cererea de plată numărul 3, vizând în special aspecte legate de numirile în consiliile de administrație din domeniile transporturilor și energiei, precum și funcționalitatea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).

Odată cu finalizarea procedurilor de selecție a conducerii AMEPIP la finalul anului 2025, agenția a devenit complet funcțională, fapt ce deschide calea către recuperarea sumei de 440 de milioane de euro, aferentă acestui jalon, dintr-un total de aproximativ 800 de milioane de euro suspendate inițial.

„Ceea ce cere regulamentul Uniunii Europene este să terminăm lucrările și să avem certificatele de recepție până la 31 august 2026. Ulterior, documentele doveditoare vor putea fi transmise în cadrul unei perioade de grație, însă finalizarea propriu-zisă a investițiilor nu poate depăși această dată calendaristică”, a declarat reprezentantul ministerului, subliniind rigoarea cu care trebuie tratate proiectele aflate în desfășurare.

Pentru a asigura o absorbție maximă a fondurilor, reprezentanții ministerului poartă discuții cu experții europeni pentru a identifica mecanisme de flexibilitate. Acestea ar urma să se aplice proiectelor majore cu un grad de finalizare foarte ridicat, de 70-90%, astfel încât banii deja investiți să nu fie pierduți.

Un alt punct central al briefingului l-a constituit implementarea pachetului de 14 reforme esențiale, printre care și noua lege a salarizării. Oficialul guvernamental a subliniat că noul cadru legislativ va corecta inechitățile acumulate în sistemul public, un demers realizat în colaborare cu Banca Mondială, pentru a asigura un echilibru real, fără a repeta greșelile proiectelor legislative din anii precedenți.

Dincolo de contextul politic intern, implementarea acestor reforme este considerată o necesitate absolută pentru dezvoltarea țării.

„Aceste reforme, indiferent de forma guvernului sau de deciziile politice de moment, trebuie adoptate. Nu există nicio structură politică orientată spre modernizarea țării care să nu prioritizeze aceste măsuri. Este un mesaj către toată clasa politică de a avea responsabilitatea de a le duce la bun sfârșit”, a concluzionat ministrul.

Până în prezent, România a încasat 10,7 miliarde de euro prin PNRR. Executivul asigură că, grație măsurilor de precauție fiscală luate de Ministerul Finanțelor, există la dispoziție un fond de rezervă solid, care garantează fluxul de numerar necesar pentru continuarea fără sincope a tuturor șantierelor și investițiilor europene de pe teritoriul național.