Curtea de Conturi a examinat auditul financiar al Ministerului Sănătății pentru anul 2025, evidențiind progrese și deficiențe în gestionarea fondurilor publice

Chișinău, 30 aprilie 2026 - Curtea de Conturi a Republicii Moldova a examinat rezultatele auditului asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Sănătății, încheiate la 31 decembrie 2025. Ședința a avut drept scop evaluarea modului în care au fost gestionate fondurile publice și patrimoniul de stat în sectorul sănătății. Deși rapoartele financiare oferă, în ansamblu, o imagine corectă și fidelă a situației, misiunea de audit a scos la iveală o serie de nereguli semnificative privind evidența contabilă, gestionarea terenurilor și recuperarea investițiilor în tinerii specialiști.

În anul 2025, Ministerul Sănătății a gestionat un patrimoniu în valoare de 3,5 miliarde de lei și a executat cheltuieli de 1,8 miliarde de lei. Potrivit constatărilor, una dintre cele mai mari probleme identificate se referă la denaturarea valorii patrimoniului public. Auditul a relevat că unele entități aflate la autogestiune nu au asigurat contabilizarea corespunzătoare a granturilor capitale destinate consolidării bazei tehnico-materiale, înregistrând neregulat suma de 44,9 milioane de lei. Această situație a condus la subevaluarea valorii patrimoniului public.

O altă constatare vizează gestionarea terenurilor. Agenția Națională pentru Sănătate Publică deține un teren de 0,5 hectare, înregistrat cu o valoare de 0,65 milioane de lei, în condițiile în care dreptul de proprietate este înregistrat pe numele unei autorități publice locale. Recunoașterea acestui activ a dus la o supraevaluare a terenurilor în evidența contabilă.

„Rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Sănătății oferă sub toate aspectele semnificative o imagine corectă și fidelă, în conformitate cu cadrul de raportare aplicabil. Totuși, am identificat unele deficiențe care, deși nu au influențat opinia de audit, sunt relevante pentru a fi remediate, precum reflectarea eronată a granturilor capitale și necorelarea valorii serviciilor prestate cu sumele achitate”, a declarat Ludmila Turea, auditoare publică principală în cadrul Curții de Conturi.

Un capitol separat al auditului l-a constituit problema recuperării resurselor financiare investite în instruirea tinerilor medici și farmaciști. În perioada 2020-2025, zeci de specialiști au încetat rapoartele de muncă înainte de expirarea termenului obligatoriu de trei ani, iar statul nu a reușit să recupereze cheltuieli de instruire în valoare de aproximativ 19,9 milioane de lei. Lipsa unor mecanisme clare a generat ineficiență în recuperarea acestor fonduri publice.

De asemenea, auditul a scos în evidență lacune în finanțarea serviciilor de reproducere umană asistată medical. În lipsa unui program național aprobat pentru anul 2025, alocarea resurselor s-a făcut fără o bază normativă clară, iar instituția medicală contractată a prestat servicii fără a deține toate autorizațiile necesare, generând plăți neregulamentare de 1,5 milioane de lei.

Reprezentanții Ministerului Sănătății au recunoscut deficiențele semnalate și au prezentat măsurile pe care le întreprind pentru remedierea acestora.

„Suntem în proces de elaborare a noului program național privind sănătatea reproducerii pentru perioada 2026-2030, document care a fost deja avizat și pe care ne propunem să-l prezentăm Guvernului spre aprobare până la finele lunii mai. Referitor la tinerii specialiști, lucrăm, de comun acord cu autoritățile locale, la îmbunătățirea condițiilor de muncă și la modernizarea infrastructurii din teritoriu pentru a asigura menținerea acestora în sistemul medical rural”, a precizat Lilia Gante, secretar general al Ministerului Sănătății.

În ciuda problemelor depistate, Curtea de Conturi a remarcat o evoluție pozitivă în atitudinea Ministerului Sănătății față de recomandările anterioare. Nivelul de implementare a recomandărilor emise în misiunile precedente a atins pragul de 73%, având un impact benefic asupra înregistrării corecte a patrimoniului primit de la stat și asupra gestionării resurselor instituționale.

Ministerul Sănătății coordonează un sistem complex format din 11 entități bugetare, 6 instituții de învățământ, 21 de instituții medico-sanitare publice de nivel republican și 31 de nivel raional, deținând rolul de fondator și fiind responsabil de monitorizarea și raportarea modului în care sunt utilizate resursele alocate pentru sănătatea cetățenilor. Recomandările formulate în cadrul ședinței urmează a fi implementate de instituțiile vizate pentru a consolida transparența și corectitudinea datelor financiare în exercițiile viitoare.