Bilanțul activității la Ministerul Energiei: investiții strategice de 8,5 miliarde de euro și facturi mai mici pentru români

București, 27 aprilie 2026 - Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a prezentat bilanțul primelor 10 luni de mandat în cadrul unei conferințe de presă susținute la București. Evenimentul a marcat o retrospectivă a deciziilor strategice adoptate într-o perioadă dominată de turbulențe pe piețele internaționale, evidențiind demararea unor proiecte de investiții în valoare totală de aproximativ 8,5 miliarde de euro, creșterea capacității de producție și măsuri concrete pentru protejarea consumatorilor finali.

În contextul crizei din Orientul Mijlociu, care a generat o presiune uriașă asupra pieței carburanților, ministerul a intervenit prin limitarea adaosului comercial, restricționarea exporturilor și suprataxarea profiturilor excepționale. Aceste acțiuni au condus la o scădere cu aproximativ 1 leu a prețului la litrul de motorină și benzină, menținând costurile sub pragul psihologic de 10 lei, un minim al ultimelor luni comparativ cu media Uniunii Europene.

Pe piața energiei electrice, România a înregistrat o creștere a capacității instalate cu circa 10%, ajungând de la 7.000-8.000 MW la peste 8.500 MW, ceea ce a generat o majorare a producției cu 10,23% în primele luni ale anului 2026. Această evoluție s-a tradus direct în scăderea prețurilor la consumatorul final cu aproximativ 15%. Pentru consumatorii casnici, prețurile au coborât sub 1,30 lei/kWh, iar peste 600.000 de români au beneficiat de o piață concurențială, migrând gratuit către operatori cu oferte mai avantajoase.

„Am preluat acest mandat într-o perioadă marcată de turbulențe internaționale majore, având două obiective clare: creșterea capacității de producție și reducerea prețurilor pentru consumatorul final sub media Uniunii Europene”, a declarat Bogdan Ivan, ministrul Energiei. „Astăzi, împreună cu echipa ministerului, lăsăm în urmă proiecte de 8,5 miliarde de euro și un sistem energetic național mult mai stabil. Am demonstrat că, prin decizii ferme, putem proteja românii de șocurile externe și putem transforma România într-un hub energetic regional.”

În ceea ce privește piața gazelor naturale, eliminarea plafonării la 31 martie 2026 a fost gestionată printr-un mecanism prin care prețul la producător a rămas reglementat, menținând costul final la maximum 0,31 lei/kWh pentru consumatorii casnici. De asemenea, a fost implementat un mecanism de sprijin pentru cei aproximativ 2 milioane de consumatori vulnerabili, care au primit un ajutor de stat de 50 de lei pe lună, acoperind până la 40% din valoarea facturilor.

Direcția strategică a mandatului s-a concentrat masiv pe extinderea capacităților de producție și stocare. Până la finalul anului 2026, proiectele de la Mintia și Iernut vor adăuga sistemului 2.280 MW, completate de investiții semnificative în energie fotovoltaică, eoliană și sisteme de stocare. În paralel, pentru a asigura echilibrul sistemului, s-a obținut la nivel european amânarea închiderii centralelor pe cărbune de la Oltenia și Valea Jiului până la finalul anului 2025.

Un capitol istoric îl reprezintă sectorul energiei nucleare. România a devenit prima țară din lume care a obținut o finanțare de 3 miliarde de dolari din partea Băncii Mondiale pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă. Totodată, proiectul Unităților 3 și 4 a securizat o finanțare strategică din partea US Exim Bank, o investiție care va dubla capacitatea de producție nucleară a României. Aceste eforturi sunt completate de dezvoltarea infrastructurii regionale prin coridorul verde, precum și de extracțiile din perimetrul Neptun Deep, care vor debuta la începutul anului 2027, transformând România în cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană.

Mandatul s-a remarcat și prin atragerea de fonduri europene nerambursabile, ministerul raportând plăți de 286 de milioane de lei din PNRR și 120 de milioane din Fondul pentru Modernizare doar în primele luni ale anului curent, fonduri direcționate exclusiv către energia verde, stocare și sprijinirea comunităților locale. Mai mult, a fost inițiat proiectul unei gigafabrici de inteligență artificială lângă Cernavodă, o investiție de 5 miliarde de euro care va aduce România în avangarda tehnologiei europene.