Datele ca strat de infrastructură: cum își remodelează Republica Moldova serviciile publice pentru cetățeni

Vineri, 5 iunie 2026, în cadrul evenimentului Moldova Digital Summit 2026, experți guvernamentali și reprezentanți internaționali au dezbătut viitorul serviciilor de stat în cadrul panelului „Data as an Infrastructure Layer: Rethinking How the Government Serves Citizens”. Discuțiile s-au axat pe modul în care guvernanța bazată pe date transformă fundamental interacțiunea dintre autorități și cetățeni, facilitând trecerea de la o abordare pur birocratică la sisteme proactive, reziliente și construite în jurul nevoilor umane.

Unul dintre cele mai elocvente exemple de transformare digitală rapidă a fost prezentat de Dumitru Pîslari, Secretar de Stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Acesta a evidențiat succesul sistemului informatic pentru vulnerabilitatea energetică, o platformă creată în mai puțin de trei luni, în plină criză, care a înlocuit dosarele fizice cu un proces complet automatizat de calculare a eligibilității și de compensare financiară directă.

„Toate inițiativele digitale sunt aici pentru a deservi umanitatea noastră comună. Scopul nostru actual este să consolidăm 14 baze de date diferite sub umbrela «e-social», pentru a obține o viziune unică și completă asupra cetățeanului. Doar așa putem trece de la un sistem reactiv la unul complet proactiv, prevenind vulnerabilitățile înainte ca ele să devină critice”, a declarat Dumitru Pîslari.

În sectorul energetic, inovația tehnologică devine instrumentul principal pentru eficiență și transparență. Carolina Novac, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Energiei, a detaliat planul de modernizare a rețelelor, care include implementarea unui program vast de instalare a 100.000 de contoare inteligente, sprijinit de parteneri internaționali. Această infrastructură fizică și digitală susține Registrul Național al Punctelor de Consum și noile tarife dinamice, oferind consumatorilor control asupra costurilor.

„Când vorbim despre sectorul energetic, nu trebuie să ne gândim doar la megawați, ci la disponibilitatea și accesul la date. Digitalizarea este piatra de temelie în tranziția noastră, permițându-ne să identificăm exact unde și cum se consumă energia, să reducem pierderile și să oferim un sistem mult mai prietenos și eficient pentru fiecare gospodărie”, a subliniat Carolina Novac.

O transformare similară are loc și în agricultură, domeniu care face pasul de la metodele tradiționale la deciziile bazate pe informații de înaltă precizie. Adrian Digolean, Secretar de Stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, a explicat importanța Sistemului Integrat de Administrare și Control. Acesta include crearea unui registru digital național al fermierilor și cartografierea digitală a parcelelor, proces prin care deja 60% din suprafața agricolă a țării a fost scanată.

„Agricultura modernă este condusă de date. Prin integrarea acestor registre digitale și utilizarea tehnologiilor spațiale, eliminăm procedurile fizice greoaie, debirocratizăm accesul la subvenții și pregătim standardele naționale pentru integrarea facilă în piața unică a Uniunii Europene”, a afirmat Adrian Digolean.

Dincolo de arhitectura tehnică, succesul digitalizării depinde în mod direct de calitatea guvernanței și de încrederea publicului. Seher Ariner, Reprezentantă Rezidentă Adjunctă a PNUD Moldova, a punctat că tehnologia trebuie să fie un instrument al incluziunii, capabil să asigure un tratament echitabil pentru toți membrii societății.

„Transformarea digitală necesită un nivel uriaș de încredere din partea publicului. În prezent, în următoarea fază a digitalizării, concentrarea noastră nu mai este exclusiv pe tehnologia în sine, ci pe guvernanță. Este esențial ca sistemele pe care le construim să comunice între ele și să răspundă nevoilor reale ale cetățenilor, reducând inegalitățile, nu accentuându-le”, a explicat Seher Ariner.

Dezbaterile din cadrul Moldova Digital Summit 2026 demonstrează angajamentul clar al Republicii Moldova de a-și moderniza arhitectura decizională. Abordând datele ca pe un bun de interes public esențial, asemănător rețelelor de transport sau de energie, statul își propune să construiască o societate complet interconectată, pregătită să ofere servicii publice rapide, personalizate și transparente, la standarde europene.