Președintele României a detaliat măsurile de securitate și deciziile politice la Summitul UE - Balcanii de Vest

Tivat, Muntenegru, 5 iunie 2026 – Președintele României, Nicușor Dan, a susținut vineri, 5 iunie 2026, o serie de declarații de presă în marja Summitului Uniunea Europeană - Balcanii de Vest, abordând teme majore de pe agenda europeană, precum și subiecte strategice privind securitatea națională și stabilitatea politică internă. Conferința a oferit clarificări esențiale referitoare la integrarea statelor vecine în blocul comunitar, consolidarea apărării antiaeriene a României și desemnarea noului prim-ministru.

În deschiderea declarațiilor, șeful statului a subliniat importanța dezbaterilor din cadrul summitului privind procesul de aderare la Uniunea Europeană a țărilor din Balcanii de Vest, cu un accent deosebit pe situația Republicii Moldova și a Ucrainei. În acest context, s-a discutat despre o integrare graduală a acestor state pe mai multe paliere, un demers aflat în prezent pe masa de lucru a instituțiilor europene.

Pe fondul recentelor incidente de securitate, inclusiv prăbușirea unei drone în zona Galați, Președintele a reafirmat angajamentul ferm pentru protejarea granițelor naționale și a spațiului aerian. România a solicitat sprijin din partea partenerilor NATO, fiind programate consultări la nivel înalt cu instituțiile militare responsabile pentru evaluarea necesarului de echipamente, atât pe componenta maritimă, cât și pe cea aeriană.

„Vom avea o discuție cu instituțiile responsabile pentru a înțelege foarte bine contextul, echipamentele și eventualele lipsuri pe care le avem. Trebuie să ne revizuim planurile pentru a fi capabili să reacționăm în timp util, având în vedere că tehnologia avansează mult mai rapid decât ne-am fi așteptat”, a declarat Președintele României, referindu-se la necesitatea adaptării continue a capabilităților defensive și a actualizării contractelor de achiziții militare.

Trecând la agenda politică internă, șeful statului a explicat decizia strategică de a-l desemna pe Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru. Într-un peisaj politic fragmentat, marcat de destrămarea fostei coaliții de guvernare, s-a optat pentru un profil politic, independent de partidele parlamentare majore, în detrimentul unui premier tehnocrat. Această alegere a fost motivată de necesitatea unui lider capabil să poarte negocieri complexe și să formeze o majoritate parlamentară stabilă, cu o orientare clară pro-occidentală.

„Politica este o meserie. Posibilitatea de a negocia, de a ierarhiza argumentele, capacitatea de interacțiune cu partidele reprezintă o meserie care se învață în timp. Dat fiind contextul complicat, am considerat că un politician este mai bun decât un tehnocrat care nu a avut de-a face cu politicienii tot timpul”, a explicat șeful statului.

Un alt punct central al declarațiilor a vizat legea salarizării unitare, un proiect legislativ de interes major care urmează să fie definitivat în următoarele două luni și jumătate. Președintele a asigurat opinia publică de faptul că scopul principal al acestei legi nu este scăderea veniturilor bugetarilor, ci eliminarea inechităților acumulate în sistem de-a lungul anilor. Obiectivul reformei este ierarhizarea corectă și transparentă a funcțiilor publice, garantând că angajații statului nu vor fi dezavantajați financiar în urma implementării noului cadru normativ.

Administrația Prezidențială a României continuă să prioritizeze dialogul constant cu partenerii euroatlantici și menținerea unui climat de stabilitate internă, elemente fundamentale pentru dezvoltarea economică și securitatea națională într-un context regional marcat de provocări multiple. Funcționarea predictibilă a instituțiilor statului și consolidarea rolului României ca pilon de stabilitate în regiune rămân direcții de acțiune primordiale.