Decizii importante ale Comisiei Electorale Centrale privind modificarea Codului electoral și organizarea referendumului din Coșnița

Chișinău, 19 iunie 2026 - Comisia Electorală Centrală (CEC) a Republicii Moldova a adoptat vineri, 19 iunie 2026, un șir de hotărâri esențiale privind avizarea unor inițiative legislative de modificare a Codului electoral și a celui contravențional, precum și aspecte organizatorice pentru scrutinul local din 21 iunie. Ședința publică, la care au participat opt membri ai comisiei, a vizat optimizarea procedurilor electorale și asigurarea transparenței financiare.

Un punct central pe ordinea de zi a fost examinarea proiectului de lege nr. 184 privind modificarea unor acte normative, inclusiv a Codului electoral. În urma analizei, membrii CEC au susținut doar parțial inițiativa. Comisia s-a expus ferm împotriva propunerilor de a condiționa deschiderea secțiilor de votare peste hotare exclusiv de înregistrarea prealabilă a alegătorilor. S-a subliniat că înregistrarea prealabilă trebuie să își păstreze caracterul benevol, constituind doar unul dintre criteriile complementare pentru stabilirea numărului de secții în străinătate, evitând astfel restrângerea nejustificată a dreptului la vot pentru cetățenii din diasporă.

De asemenea, în cadrul ședinței a fost avizat un proiect de modificare a Codului contravențional, care propune sancționarea acțiunilor de obstrucționare a activității organelor electorale. CEC a susținut necesitatea protejării funcționarilor electorali și a bunei desfășurări a ședințelor, însă a recomandat revizuirea cuantumului amenzilor propuse – care prevăd sancțiuni între 15 și 60 de unități convenționale – pentru a asigura proporționalitatea acestora în raport cu faptele comise.

„Modificările legislative trebuie să asigure un echilibru între transparența procesului electoral și garantarea exercitării libere a dreptului la vot pentru toți cetățenii, indiferent dacă se află în țară sau peste hotare. Avizele oferite astăzi reflectă angajamentul instituției de a perfecționa cadrul normativ, protejând totodată integritatea procesului decizional, fără a crea bariere administrative nejustificate”, au precizat reprezentanții conducerii Comisiei Electorale Centrale în cadrul deliberărilor.

Pe plan organizatoric, Comisia a adoptat hotărâri tehnice privind gestionarea mijloacelor financiare și supravegherea veniturilor și cheltuielilor participanților la referendumul local programat pentru data de 21 iunie 2026 în comuna Coșnița, raionul Dubăsari. Pentru buna desfășurare a acestuia, a fost desemnată persoana responsabilă de evidența contabilă a consiliului electoral de circumscripție.

Totodată, CEC a validat atribuirea mai multor mandate de consilier în consiliile locale din diverse unități administrativ-teritoriale, printre care municipiul Chișinău și raioanele Cantemir, Florești și Telenești, asigurând astfel continuitatea funcționării administrației publice locale.

Astăzi, 19 iunie. La ședință participă opt membri ai Comisiei Electorale Centrale. Dau citire pentru procesul verbal.

Și-au înregistrat prezența doamna Tatiana Barbăroș, domnul Mircea Catărău, doamna Rita Lefter Simașco, doamna Dana Munteanu, domnul Vadim Filipov, doamna Teodora Vangheli, domnul Vasile Postolache și Caraman Angela.

Începem lucrările ședinței, dat fiind faptul că avem caracterul deliberativ.

Pentru ordinea de zi sunt propuse 10 chestiuni și rubrica diverse. Avem două proiecte care țin de avize la proiecte de acte normative.

Un proiect de hotărâre ține de gestionarea mijloacelor financiare alocate pentru organizarea referendumului local din 21 iunie. Un alt subiect vizează supravegherea veniturilor și cheltuielilor participanților la acest referendum din 21 iunie. Și alte șase subiecte vizează atribuiri de mandate.

Colegi, dacă la acestea avem propuneri? Completare, modificare?

Nu sunt alte propuneri. Supunem votului ordinea de zi cu cele 10 chestiuni și rubrica diverse. Cine este pentru, rog să votați.

Unanim, ordinea de zi este aprobată. Primul subiect, dau citire titlului: pentru aprobarea avizului asupra proiectului de lege pentru modificarea Codului electoral, inițiativa legislativă 184 din 5 iunie curent, raportoare doamna Lefter Simașco.

[Rita Lefter Simașco] Mulțumesc, stimată doamnă președintă, stimați colegi. Prezint atenției dumneavoastră proiectul menționat de către doamna președintă. Analizând inițiativa legislativă, comisia observă că o parte dintre propunerile formulate reiau soluții legislative pe care le-a examinat recent în cadrul proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative, și anume inițiativa legislativă numărul 150 din 7 mai 2026, asupra căruia Comisia Electorală Centrală s-a pronunțat prin hotărârea 45-64 din 29 mai 2026.

În mod particular, se atestă reluarea propunerilor ce vizează modificarea noțiunii de candidat independent, precum și a prevederilor articolului 20 din Codul electoral, referitoare la constituirea, componența și mandatul membrilor Comisiei Electorale Centrale sau dispoziții tranzitorii prevăzute la articolul 2 roman din proiectul de lege. Propuneri care, în pofida unor ajustări de redactare și completări punctuale, păstrează aceeași finalitate și același concept normativ. În aceste condiții, argumentele și constatările care au fundamentat poziția exprimată anterior de comisie își păstrează valabilitatea și în privința prezentei inițiative legislative.

De asemenea, în sensul opiniei expuse anterior prin hotărârea 45-64 din 29 mai 2026, propunerea prevăzută la punctul 24 din proiect nu poate fi susținută, întrucât aceasta este subservientă opiniei exprimate, ori în lipsa acceptării modificărilor pe care se întemeiază reglementarea propusă la punctul 24, nu poate fi analizată sau promovată distinct de aceasta. Cu referire la punctul 4.2 și 4.3 din proiectul de lege, prin care se propune abrogarea unor prevederi ale articolului 16 din Codul electoral, comisia consideră că aceste propuneri nu pot fi susținute.

Atragem atenția că dispozițiile vizate de autor nu mai produc efecte juridice, acestea fiind deja declarate neconstituționale prin hotărâri ale Curții Constituționale. Astfel, prin decizia Curții Constituționale numărul 122 din 28 septembrie 2023, a fost suspendată acțiunea articolului 16, alineat 2, litera E din Codul electoral până la soluționarea cauzei în fond, iar prin hotărârea Curții Constituționale numărul 16 din 3 octombrie 2023, această dispoziție a fost declarată neconstituțională. Ulterior, prin hotărârea Curții Constituționale numărul 9 din 26 martie 2024, au fost declarate neconstituționale și prevederile articolului 16, alineat 2, litera F, precum și a aliniatelor 2 prim, cratimă 2 cu indice 4 din același articol.

În acest context, comisia subliniază că, potrivit articolului 43, alineat 2 din Legea 74 din 2025 cu privire la Curtea Constituțională, actele normative sau unele părți ale acestora declarate neconstituționale devin nule și nu se aplică din momentul adoptării hotărârii respective a Curții Constituționale.

În egală măsură, propunem ca propunerea formulată la punctul 14 din proiectul inițiativei legislative de asemenea nu poate fi susținută, deoarece are ca obiect reglementări deja excluse prin efectul direct al hotărârilor Curții Constituționale. În același timp, Comisia constată că propunerea prevăzută la punctul 22, punct 4 din proiect, la fel este formulată cu ignorarea efectelor juridice produse de hotărârea Curții Constituționale numărul 9 din 26 martie 2024.

Accentăm că modificarea unei dispoziții deja declarate neconstituționale și excluse din ordinea juridică prin natura sa nu mai produce efecte și nu mai este susceptibilă de aplicare. Prin urmare, propunerea este lipsită de obiect și nu poate fi reținută. Totodată, cu referire la propunerea de modificare a articolului 16, alineat 2, litera D, și anume punctul 4.1 din proiect, privind excluderea textului, citez: "ori printr-un act de constatare definitiv", relevăm că sintagma respectivă asigură aplicarea normei și în situațiile în care interdicția de a ocupa anumite funcții rezultă din acte de constatare definitive emise de autoritățile competente.

Abordarea autorilor inițiativei legislative ignoră situațiile în care actele de constatare emise dobândesc caracter definitiv prin necontestarea lor în termenul legal. În consecință, modificarea propusă riscă să genereze incertitudini în aplicarea normei și să creeze premise pentru interpretări neuniforme ale cadrului legal. Cu privire la punctul 9.1 din proiect, prin care se propune expunerea într-o nouă redacție a alineatului 5 al articolului 39 din Codul electoral, Comisia menționează că înregistrarea prealabilă constituie doar unul dintre criteriile complementare utilizate la stabilirea numărului și amplasarea secțiilor de votare din străinătate și nu poate fi transformată într-un criteriu exclusiv sau determinant.

În acest sens, potrivit punctului 2.4 din regulamentul privind înregistrarea prealabilă, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale numărul 2513 din 10 mai 2024, înregistrarea prealabilă nu este obligatorie, are caracter benevol și urmărește stabilirea numărului estimativ al alegătorilor care intenționează să voteze peste hotarele țării. Totodată, regulamentul prevede expres că datele înregistrării prealabile reprezintă doar unul dintre temeiurile complementare utilizate de Comisia Electorală Centrală la constituirea secțiilor de votare în străinătate.

Prin urmare, instituirea unei dependențe directe între numărul alegătorilor înregistrați prealabil și constituirea secțiilor de votare ar denatura însăși natura juridică și scopul procedurii de înregistrare prealabilă, transformând un instrument orientativ și auxiliar într-o condiție determinantă pentru exercitarea dreptului de vot. De asemenea, o astfel de abordare ar putea conduce la limitarea nejustificată a accesului la vot al cetățenilor Republicii Moldova aflați peste hotare, care din diverse motive nu au efectuat înregistrarea prealabilă, deși intenționează să participe la scrutin.

Atragem atenția asupra faptului că dreptul de vot este un drept constituțional care nu poate fi condiționat de parcurgerea unei proceduri facultative și benevole. În plus, experiența electorală demonstrează că numărul alegătorilor care participă efectiv la vot poate depăși semnificativ numărul persoanelor înregistrate prealabil, motiv pentru care comisia utilizează și alte surse de informații relevante, inclusiv participarea la scrutinele anterioare, datele furnizate de autoritățile competente și informațiile prezentate de misiunile diplomatice și oficiile consulare. Astfel, menținerea caracterului complementar al înregistrării prealabile este necesară pentru asigurarea unei evaluări obiective și complete a necesităților de organizare a votării în străinătate și pentru garantarea exercitării efective a dreptului la vot al cetățenilor Republicii Moldova aflați peste hotare.

Argumentele expuse sunt valabile în mod corespunzător și pentru propunerile prevăzute la punctul 17, 18 și 19 din proiect, care urmăresc restrângerea numărului de buletine de vot distribuite secțiilor de votare constituite în străinătate și excluderea unor mecanisme utilizate în prezent pentru asigurarea accesului efectiv la vot al cetățenilor aflați peste hotare. Comisia consideră că aceste soluții legislative limitează în mod nejustificat exercitarea dreptului constituțional de vot al cetățenilor Republicii Moldova aflați peste hotare, fiind contrare atât caracterului benevol și complementar al procedurii de înregistrare prealabilă, cât și misiunii Comisiei Electorale Centrale prevăzute de articolul 18 din Codul electoral.

De menționat că organizarea procesului electoral în străinătate trebuie să urmărească facilitarea participării la vot și eliminarea obstacolelor nejustificate în calea exercitării acestui drept, nu instituirea unor condiții restrictive care ar putea conduce la excluderea unui număr semnificativ de alegători de la procesul electoral. Cu referire la propunerea de completare a articolului 39 din cod cu un nou alineat, și anume alineatul 10, este de reținut că desfășurarea procesului electoral trebuie să asigure un echilibru între exigențele de transparență a procesului electoral și obligația de a proteja secretul votului, a datelor cu caracter personal și a altor drepturi fundamentale ale participanților la procesul electoral.

Deși textul propus prevede anumite condiții privind excluderea filmării buletinelor de vot și anonimizarea unor informații, transmiterea permanentă și accesibilă publicului a imaginilor video din interiorul secțiilor de votare implică riscuri suplimentare privind identificarea directă sau indirectă a alegătorilor, monitorizarea comportamentului acestora și prelucrarea excesivă a datelor cu caracter personal. În acest sens, potrivit articolului 5, alineat 1, litera C din Legea 195 din 2024 privind protecția datelor cu caracter personal, care va intra în vigoare la data de 23 august 2026, datele cu caracter personal trebuie să fie adecvate, relevante și limitate la ceea ce este necesar în raport cu scopurile pentru care sunt prelucrate, fiind consacrat principiul reducerii la minim a datelor.

Totodată, conform articolului 5, alineat 1, litera F din aceeași lege, datele cu caracter personal trebuie prelucrate într-un mod în care să asigure securitatea adecvată a acestora, inclusiv protecția împotriva prelucrării neautorizate sau ilegale, precum și împotriva pierderii, distrugerii ori divulgării accidentale prin implementarea unor măsuri tehnice și organizatorice corespunzătoare. Transmiterea online continuă, stocarea și punerea la dispoziția publicului a imaginilor video din toate secțiile de votare constituite peste hotare presupune prelucrarea unor volume considerabile de date cu caracter personal și instituirea unor mecanisme complexe de colectare, stocare, administrare și securizare a acestora.

În lipsa unei evaluări a impactului asupra protecției datelor și a unor garanții suficiente privind necesitatea și proporționalitatea măsurii, soluția propusă apare ca fiind excesivă în raport cu scopul urmărit. În același sens, comisia atrage atenția asupra concluziilor formulate de misiunea ODIHR de observare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, care confirmă necesitatea unei abordări prudente în ceea ce privește utilizarea sistemelor de supraveghere video în secțiile de votare.

Astfel, deși procesul electoral a fost apreciat în general ca fiind bine organizat, raportul misiunii a relevat că în anumite cazuri, amplasarea secțiilor de votare și poziționarea camerelor video nu au asigurat pe deplin respectarea secretului votului. În aceste condiții, extinderea mecanismelor de supraveghere video, prin transmiterea online continuă și accesibilă publicului a imaginilor din secțiile de votare, riscă să amplifice vulnerabilitățile deja semnalate de observatorii internaționali și să afecteze garanțiile aferente exercitării libere și secrete a dreptului de vot.

În același timp, este de menționat că cadrul normativ actual oferă deja mecanisme suficiente de asigurare a transparenței procesului electoral prin prezența observatorilor naționali și internaționali, a reprezentanților concurenților electorali, precum și procedurile de monitorizare și control exercitate de către organele electorale. Aceleași considerente sunt aplicate și în privința punctelor 15, cât și 20.3 din proiect. Comisia reține că argumentele expuse supra privind riscurile asociate transmiterii și difuzării imaginilor din secțiile de votare sunt aplicabile și în cazul transmisiunilor live realizate de reprezentanții concurenților electorali sau de observatori.

Astfel, propunerile sunt excesive și nejustificate, întrucât dreptul de a efectua înregistrări foto și video este deja prevăzut în legislația electorală. Spre deosebire de înregistrările obișnuite, transmisiunile în direct implică difuzarea instantanee și necontrolată a imaginilor din secția de votare, sporind riscurile de afectare a secretului votului, a protecției datelor cu caracter personal și a bunei desfășurări a procesului electoral. Cu referire la propunerile prevăzute la punctul 20.1 și 20.2 din proiect, care vizează articolul 88 din Codul electoral, și anume statutul, acreditarea și exercitarea atribuțiilor observatorilor electorali, comisia consideră că acestea nu pot fi susținute.

Observarea alegerilor constituie una din garanțiile fundamentale ale transparenței, credibilității și integrității procesului electoral, iar orice intervenție legislativă în acest domeniu trebuie să fie temeinic justificată și să contribuie la consolidarea eficienței mecanismelor de monitorizare electorală. Menționăm că autorii proiectului nu demonstrează existența unor deficiențe ale cadrului normativ actual care să justifice modificările propuse și nici necesitatea instituirii unor reglementări suplimentare în acest sens.

Cu privire la modificările formulate la punctul 21.1, comisia reține că principiile egalității de tratament, nediscriminării și accesului echitabil al concurenților electorali la dezbaterile electorale sunt deja garantate de către cadrul normativ. Se atrage atenția că, potrivit articolului 90, alineat 6 din Codul electoral, formatul, durata, frecvența și ora difuzării dezbaterilor electorale sunt stabilite de furnizorii de servicii media, cu asigurarea condițiilor de egalitate strictă sau proporțională pentru toți concurenții electorali.

De asemenea, moderatorii dezbaterilor au obligația de a asigura desfășurarea echilibrată și ordonată a discuțiilor, respectarea formatului emisiunii, administrarea timpului de antenă și respectarea normelor legale și deontologice aplicabile. În exercitarea acestor atribuții, intervențiile moderatorului pot fi determinate de necesitatea menținerii caracterului echidistant, imparțial și funcțional al dezbaterii și nu pot fi prezumate prin ele însele drept acte de discriminare sau de limitare nejustificată a libertății de exprimare. În aceste condiții, propunerea legislativă pare a fi redundantă și pasibilă să genereze interpretări arbitrare cu privire la limitele atribuțiilor moderatorilor și ale furnizorilor de servicii media.

Cu referire la punctele 21.2 și 21.3 din proiect, comisia relevă că cadrul normativ actual reglementează deja condițiile de organizare și desfășurare a sondajelor de opinie și a exit-poll-urilor în perioada electorală, inclusiv prin stabilirea unor cerințe procedurale și metodologice aprobate de către Comisia Electorală Centrală. Respectiv, instituirea unei proceduri suplimentare de înregistrare tehnică prealabilă nu este justificată prin existența unor deficiențe ale reglementării actuale și generează sarcini administrative suplimentare atât pentru organizator, cât și pentru autoritatea electorală.

Cu referire la propunerile prevăzute de punctul 22.1, cratimă 22.7 din proiect, care vizează modificarea articolului 102 din Codul electoral, comisia reține că normele supuse intervenției legislative au constituit obiectul unor evaluări și ajustări legislative recente, realizate în urma experienței acumulate în cadrul scrutinelor electorale din anii 2023, 2024 și 2025, precum și în contextul necesității consolidării mecanismelor de protecție a integrității procesului electoral împotriva fenomenelor de corupere electorală și influențare ilicită a voinței alegătorilor.

De asemenea, comisia atrage atenția că o parte semnificativă a reglementărilor ce vizează combaterea coruperii electorale și asigurarea integrității procesului electoral au fost examinate inclusiv din perspectiva conformității lor constituționale de către Curtea Constituțională. În aceste condiții, revenirea asupra unor soluții legislative recent adoptate, fără prezentarea unor argumente obiective și suficiente solide care să demonstreze caracterul lor ineficient, riscă să afecteze stabilitatea și previzibilitatea cadrului electoral, contrar exigențelor securității juridice și recomandărilor internaționale în materie electorală.

În continuare celor menționate, comisia evidențiază că prin hotărârea 45-74 din 4 iunie 2026, a înaintat Parlamentului un set complex de propuneri de modificare a Codului electoral și a legislației conexe, elaborate în urma evaluărilor post-electorale realizate după scrutinile din anii 2024, 2025, a concluziilor conferinței de analiză post-electorală din 19-20 februarie 2026, precum și a recomandărilor formulate de misiunile naționale și internaționale de observare a alegerilor. Propunerile respective reflectă experiența practică acumulată de autoritatea electorală în procesul de organizare și administrare a alegerilor și sunt orientate spre remedierea unor deficiențe constatate în aplicarea cadrului normativ electoral, consolidarea integrității procesului electoral și perfecționarea mecanismelor de exercitare a drepturilor electorale.

În acest context, comisia observă că o parte dintre propunerile expuse în prezenta inițiativă legislativă nu sunt susținute de concluziile evaluărilor post-electorale și nici nu corespund direcțiilor de intervenție legislativă identificate de comisie în exercitarea atribuțiilor sale prevăzute de articolul 25, litera A și B din Codul electoral. În același timp, comisia punctează că, potrivit articolului 60, alineat 1 din Constituția Republicii Moldova, Parlamentul este unica autoritate legislativă a statului și dispune de competența exclusivă de a adopta, modifica și completa cadrul normativ electoral.

În temeiul celor expuse, Comisia Electorală Centrală concluzionează că propunerile cuprinse în proiectul de lege pentru modificarea Codului electoral, inițiativa legislativă numărul 184 din 5 iunie 2026, nu întrunesc condițiile de oportunitate, coerență și aplicabilitate impuse de articolul 3, alineat 1, litera D din Legea 100 cu privire la actele normative. Stimați colegi, cu permisiunea dumneavoastră, voi da citire și proiectului de hotărâre, ulterior dacă vor fi întrebări sau completări.

Prin adresa Parlamentului înregistrată de Comisia Electorală Centrală cu numărul CEC cratimă 7/26-951 din 5 iunie 2026 și adresa Cancelariei de Stat din 8 iunie 2026 înregistrată la comisie cu numărul CEC cratimă 7/26-977 din 9 iunie curent, a fost solicitată avizarea proiectului de lege pentru modificarea Codului electoral, inițiativa legislativă numărul 184 din 5 iunie 2026. În temeiul articolului 25 și 32 din Codul electoral, articolul 2 din Codul administrativ și articolul 33 din Legea 100 cu privire la actele normative, Comisia Electorală Centrală hotărăște:

Punctul 1: Se aprobă avizul asupra proiectului de lege pentru modificarea Codului electoral, inițiativa legislativă numărul 184 din 5 iunie 2026, conform anexei. Punctul 2: Hotărârea Comisiei Electorale Centrale se transmite Parlamentului și Cancelariei de Stat conform solicitării. Și punctul 3: Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării și se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale.

Raport încheiat. Stimați colegi, rog susținerea proiectului. Înainte dacă sunt întrebări sau completări la proiectul de aviz, inclusiv la proiectul de hotărâre pentru aprobarea acestuia. Mulțumesc.

[Angela Caraman] Mulțumim, doamna Lefter Simașco. Colegi, întrebări sau propuneri la proiect, dacă sunt?

Nu sunt întrebări. Propuneri? Nici propuneri nu sunt.

Deci, colegi, ca o luare de cuvânt, aș mai adăuga la cele spuse de doamna Lefter Simașco, pentru că în lipsă de timp, evident că raportoarea a încercat să se încadreze în acele 20 de minute care sunt puse la dispoziție pentru prezentarea proiectului. Dar, în sine, această inițiativă de modificare a Codului electoral cred că trezește mai multe semne de întrebare privind dreptul egal la vot pentru anumite categorii de alegători, și mă refer aici la alegătorii din diaspora.

Pentru că, dacă e să urmăm acestor propuneri, înseamnă că noțiunea de înregistrare prealabilă parcă este una facultativă, dar în același timp ea este tocmai acel temei. Dau citire acuma din proiect. Deci, temei pentru includerea cetățeanului în lista alegătorilor la secția de votare din străinătate și, mai mult decât atât, și exercitarea de către acesta a dreptului de vot.

Deci, dacă nu ai făcut înregistrarea prealabilă, înseamnă că nu ai dreptul de vot. Asta ar trebui să traducem din această propunere. Și de ce ziceam că trezește mai multe semne de întrebare? Pentru că la o altă propunere, însuși autorii proiectului spun că se interzice orice proiect pilot și experimente în domeniul organizării și desfășurării alegerilor cu caracter discriminatoriu.

Pe de o parte, atragem atenție la acestea și nici nu înțelegem la ce context este această propunere, pentru că nu am avut asemenea cazuri. Mai ales că se vorbește și despre faptul că orice modificări ale procedurii de exprimare a voinței trebuie să se bazeze exclusiv pe normele legii și nu pe acte normative subordonate legii. Iarăși, nu am avut un asemenea caz ca să avem prevăzut dreptul de vot în baza actelor subordonate legii.

Deci, pe de o parte, atragem atenția la caracter nediscriminatoriu, pe de altă parte, încercăm să restrângem dreptul alegătorilor care se află în străinătate. Cu referire la componența organelor electorale, aici ne-am expus și anterior și mai amănunțit. Încă nu a fost pusă în aplicare modalitatea care este prevăzută de Codul electoral, dar aici noi ne-am expus în acele două avize.

Și un alt moment aș vrea să atrag atenția vizavi de dacă există în general o înțelegere a unor procese electorale, pentru că la punctul 3 din proiect, propunerea autorilor este ca în termen de 30 de zile, Comisia Electorală Centrală să elaboreze acte normative necesare pentru implementarea prevederilor privind furnizarea copiilor listelor electorale pentru observatori, deși noi avem această procedură descrisă și orice observator are acces la documentația electorală, inclusiv la acele liste de control care se află în secția de votare.

Iarăși, regulile privind transmisiunile în direct în secțiile de votare. Pe de o parte, avem și Codul de bune practici în materie electorală, care spune că însăși participarea la vot a alegătorilor trebuie să nu fie făcută publică. Cum asigurăm noi această normă sau această recomandare internațională, dacă punem camere care să transmită în regim online participarea în secția de votare? Și care este argumentul pentru o astfel de acțiune?

Și altă propunere, tot în aceste 30 de zile, procedura de notificare cu privire la sondajele de opinie. Deci, sunt mai multe componente ale procesului electoral care, chiar și făcând trimitere la legea privind transparența în procesul decizional, nu este posibil să realizezi o astfel de activitate: să elaborezi, să consulți public, să adopți aceste acte în termen de 30 de zile.

O altă propunere, în termen de 60 de zile să fie asigurată modernizarea site-ului alegeri, de comun cu serviciul tehnologiei informației și securitate cibernetică, în vederea lansării modulului de înregistrare prealabilă permanentă a cetățenilor. Totuși, ea este înregistrare prealabilă permanentă a cetățenilor din străinătate și prevăzută deja cu acea funcție de notificare automată a unui ciclu de actualizare a datelor pe o perioadă de ani.

Dar iarăși, la modul practic: termenii de referință, caiet de sarcini, elaborarea conceptului, achiziția publică, care este una conform procedurilor legii achiziției publice. Evident că nu este posibil în 60 de zile și elaborarea propriu-zisă a acestui soft. Deci, evident că nu este posibil de a fi realizat în astfel de termene.

Iată de ce eu voi susține proiectul care este propus de către raportoare, pentru că propunerile nu sunt unele realizabile, cu la acele aspecte la care am atras atenția. Vă mulțumesc. Dacă sunt și alte luări de cuvânt, colegi?

Nu sunt. Supunem votului proiectul prezentat de către doamna Simașco. Cine este pentru, rog să votați.

Cinci voturi pentru. Împotrivă? Două voturi împotrivă și o abținere. Cu cinci voturi pentru, hotărârea este aprobată.

Următorul subiect de pe ordinea de zi, colegi, este pentru aprobarea avizului repetat la proiectul de lege pentru modificarea Codului contravențional al Republicii Moldova, inițiativă cu număr unic 813, Ministerul Justiției din 2024, raportoare Rita Lefter Simașco. Vă rog, doamna Simașco.

[Rita Lefter Simașco] Mulțumesc. Stimată doamnă președintă, stimați colegi, prezint atenției dumneavoastră proiectul anunțat de către doamna președintă. Prin adresa din 22 mai 2026, înregistrată la comisie cu numărul CEC cratimă 7/26-842 din 26 mai 2026, Ministerul Justiției a solicitat avizarea repetată a proiectului de lege privind modificarea Codului contravențional al Republicii Moldova, înregistrat la Cancelaria de Stat sub numărul unic 813, Ministerul Justiției 2024.

Comisia s-a pronunțat anterior asupra proiectului menționat, prin adoptarea hotărârii numărul 3100 din 16 octombrie 2024, pentru aprobarea avizului asupra proiectului de lege pentru modificarea Codului contravențional al Republicii Moldova, numărul unic același 813/Ministerul Justiției 2024. Solicitarea de avizare repetată intervine în contextul ajustării proiectului în baza avizelor prezentate în cadrul procesului de consultare publică.

Autorii proiectului de lege susțin că acesta a fost elaborat în scopul consolidării cadrului normativ, fapt ce va permite atingerea unui grad mai înalt de protecție a drepturilor și libertăților legitime ale persoanei, proprietății, a ordinii publice și a altor valori sociale ocrotite de lege, contribuind totodată la prevenirea săvârșirii de noi contravenții, precum și în vederea eliminării carențelor identificate în practica de aplicare a normelor contravenționale. În urma examinării proiectului, comisia formulează următoarele obiecții și propuneri:

Punctul 7 din articolul 1 roman vizează completarea articolului 49 din Codul contravențional cu alineatul 6, care prevede răspunderea contravențională pentru, citez: "întreruperea sau obstrucționarea proceselor electorale, inclusiv a ședințelor organelor electorale, prin rămânerea neautorizată a persoanelor în incinta secției de votare, unei raze teritoriale de 100 de metri de la localul votării, mai mult timp decât este necesar pentru votare, dacă fapta nu constituie infracțiune." Citat încheiat.

Potrivit notei de fundamentare, completarea propusă instituie un mecanism de sancționare a nerespectării normei de la articolul 80, alineat 9 din Codul electoral, urmărind totodată să acopere unele forme de perturbare a proceselor electorale care, în opinia autorilor, nu cad sub incidența articolului 49, alineat 3 din Codul contravențional. În principiu, comisia apreciază drept binevenită intervenția legislativă, în măsura în care aceasta contribuie la consolidarea unui cadru normativ apt să asigure desfășurarea în condiții optime a proceselor electorale și în special a ședințelor organelor electorale.

Cu toate acestea, având în vedere asigurarea coerenței și corectitudinii reglementării, comisia consideră necesară revizuirea unor elemente ale textului propus. Astfel, potrivit articolului 1 din Codul electoral, noțiunea de secție de votare desemnează unitatea electorală în care se împarte o circumscripție electorală în raport cu numărul alegătorilor și care se constituie de organele electorale. Totodată, în practică, sintagma "secție de votare" este utilizată și pentru a desemna localul în care se desfășoară votarea.

Precizăm că, deși Biroul electoral al secției de votare își poate desfășura activitatea în acest local, această situație nu este valabilă pentru celelalte organe electorale, comisia și consiliile electorale de circumscripție. Or, norma propusă trebuie să vizeze exclusiv ipoteza obstrucționării ședințelor organelor electorale și nu procesului de vot propriu-zis. În acest context, menționăm că, potrivit punctului 77 din regulamentul de activitate al Biroului electoral al secției de votare, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale numărul 1101 din 21 iunie 2023, prevede că răspunderea pentru asigurarea în ziua alegerilor a ordinii în localul secției de votare și pe o rază teritorială de 100 de metri în jurul localului votării o poartă președintele Biroului electoral al secției de votare, împreună cu reprezentantul forțelor de ordine.

Deciziile luate în acest scop sunt executorii pentru toți. Neexecutarea dispozițiilor președintelui Biroului electoral atrage după sine răspunderea contravențională. Norma contravențională corespunzătoare este deja prevăzută la articolul 49, alineatul 3 din Codul contravențional, care sancționează refuzul de a executa dispozițiile președinților Biroului electoral privind asigurarea ordinii în localul de votare și pe teritoriul aferent.

În ceea ce privește ședințele organelor electorale, regulamentele de activitate ale comisiei, ale Consiliului electoral de circumscripție și ale birourilor electorale ale secțiilor de votare atribuie președintelui ședinței competența de a asigura respectarea ordinii. În acest scop, acesta poate dispune măsuri precum atenționarea participanților, chemarea la ordine sau retragerea dreptului la cuvânt. Dacă în pofida aplicării acestor măsuri, ordinea nu este restabilită, președintele poate întrerupe ședința și solicita intervenția reprezentanților forțelor de ordine.

În consecință, se cuvine ca alineatul 6 să constituie norma contravențională incidentă în cazul unor asemenea fapte și să sancționeze anume conduita de obstrucționare a ședințelor organelor electorale. Având în vedere considerentele expuse, în vederea asigurării unei reglementări clare și complete, propunem ca alineatul 6 al articolului 49 să fie redactat după cum urmează: "Obstrucționarea ședințelor organelor electorale, soldată cu întreruperea acestora, dacă fapta nu constituie infracțiune, se sancționează cu amendă de la 15 la 50 unități convenționale."

Astfel, pe de o parte, textul propus instituie un mecanism eficient de asigurare a ordinii în cadrul ședințelor organelor electorale prin sancționarea faptelor de obstrucționare care conduc la întreruperea acestora. Pe de altă parte, acesta include o garanție împotriva unor eventuale abuzuri din partea organului electoral, prin condiționarea răspunderii contravenționale de producerea unui rezultat concret și anume întreruperea ședinței. Comisia își menține poziția exprimată anterior și reiterează necesitatea completării articolului 49 din Codul contravențional, cu care să instituie o formă agravată de răspundere contravențională pentru fapta prevăzută la alineatul 6, în cazul în care aceasta este săvârșită de o persoană cu funcție de răspundere.

Introducerea unei forme agravante de răspundere se impune în considerarea experienței practice acumulate în cadrul proceselor electorale, care a evidențiat situații în care persoane cu funcții de răspundere, spre exemplu, președinți ai partidelor politice, primari, prevalându-se de autoritatea conferită de statutul lor, au împiedicat desfășurarea ședințelor organelor electorale. Agravarea răspunderii în privința acestei categorii de subiecți este pe deplin justificată, dat fiind faptul că persoanele cu funcții de răspundere trebuie să manifeste o conduită corespunzătoare funcției exercitate și să respecte standardele sporite de comportament.

Prin urmare, faptele care conduc la întreruperea activității organului electoral prezintă un grad sporit de pericol social atunci când sunt săvârșite de asemenea persoane. Totodată, sancțiunea complementară a privării de dreptul de a ocupa funcția respectivă pentru o perioadă determinată este justificată de necesitatea protejării autorității organelor electorale și a prevenirii unor conduite similare pe viitor. Această măsură este proporțională atât în raport cu statutul special al persoanei, cât și cu impactul pe care fapta sa îl poate avea asupra desfășurării proceselor electorale.

În aceste condiții, comisia consideră oportună valorificarea propunerii anterior formulate privind completarea articolului 49 cu alineatul 7, în următoarea redacție: "Acțiunile de la alineatul 6, săvârșite de persoana cu funcție de răspundere, se sancționează cu amendă de la 20 la 60 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa această funcție de la 3 luni până la 6 luni." Stimați colegi, cu permisiunea dumneavoastră, voi da citire și proiectului de hotărâre pentru aprobarea acestui aviz.

În temeiul articolului 25, litera D și articolul 32 din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală hotărăște: Punctul 1: Se aprobă avizul repetat asupra proiectului de lege privind modificarea Codului contravențional, numărul unic 813/Ministerul Justiției 2026, conform anexei. Punctul 2: Hotărârea Comisiei Electorale Centrale se transmite Ministerului Justiției conform solicitării. Și punctul 3: Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării și se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale. Raport încheiat. Stimați colegi, vă rog susținerea proiectului. Mulțumesc.

[Angela Caraman] Mulțumim. Colegi, întrebări sau propuneri la acest proiect, vă rog? Domnule Filipov?

[Vadim Filipov] Mulțumesc, doamna președintă. Am o propunere. Însuși la proiectul, la textul avizului, propun să fie exclus din articolul... la ultimul alineat, articolul 49 cu alineatul 7, ultima sintagmă din alineat, și anume "cu privarea dreptului de a ocupa această funcție de la 3 până la 6 luni". Deci, solicit să fie susținută această propunere de a exclude sancțiunea complementară, ori noi deja majorăm, adică amenda însuși se majorează pentru această categorie de persoane, doar că consider că și privarea dreptului de a ocupa funcția este disproporțională și este prea mare pentru fapta săvârșită. Și deja dacă se va accepta această propunere, se va modifica și însuși textul avizului. Mulțumesc.

[Angela Caraman] Doamna Simașco, în calitate de raportor?

[Rita Lefter Simașco] Stimați colegi, având în vedere că în data de 16 octombrie 2024, comisia prin hotărârea 3100 a emis un aviz asupra acestui proiect, prin acest aviz, de fapt, reiterăm acea poziție și din punctul meu personal de vedere, consider că nu putem schimba această poziție care a fost expusă în hotărârea 3100. Dar, dacă se menționează despre acea sau se face referire la acea sancțiune, menționez că în general scopul sancțiunilor este reeducarea, ori prin statutul persoanei care săvârșește o asemenea contravenție, de fapt reeducarea ar însemna inclusiv aplicarea acestei sancțiuni, cu privarea de dreptul de a ocupa această funcție și nu vorbim doar de o amendă un pic mai mare decât în mod obișnuit, pentru că însuși statutul persoanei care săvârșește această contravenție este implicit un altul decât o altă persoană. Mersi.

[Angela Caraman] Da, mulțumim. Este clară argumentarea pe care ați oferit-o.

Colegi, ca propunere de alternativă, pentru că eu înțeleg în ce ordine este propunerea domnului Filipov, am putea să avem o normă care să nu fie aplicată, dat fiind faptul că, în cazul în care se acceptă să fie aprobată, deci ar fi una foarte drastică, cu lipsirea dreptului de a ocupa această funcție de la 3 până la 6 luni, pentru că trebuie să ai această marjă de a da apreciere, proporționalitate, dacă e repetată, dacă e... Deci, durata, intenția și așa mai departe.

Și eu înțeleg pe de altă parte că acest aviz a fost oferit deja, doar că noi aici avem, suntem în prezența unui aviz repetat și putem să punem în discuție această propunere de alternativă. Deci, fie aplicarea amenzii, sau privarea dreptului de a ocupa, deja în funcție de gravitatea situației concrete.

Dacă este nevoie să luăm o pauză?

Anunțăm o pauză până la orele 16:50. Acum suntem 16:40, 10 minute pauză.

Colegi, reluăm ședința.

Așadar, a fost propunerea domnului Filipov, o reiterați?

[Vadim Filipov] În urma discuțiilor și la mine propunerea era să adăugăm, să excludem ultima sintagmă cu privire la dreptul de a ocupa această funcție de la 3 până la 6 luni, dar în urma discuțiilor cu colegii în pauza care am avut-o, s-a ajuns la un consens că să fie adăugat cuvintele "și/sau" înainte de sintagma "cu privarea dreptului de a ocupa această funcție de la 3 până la 6 luni".

[Angela Caraman] Mulțumim. Doamna Simașco, în calitate de raportoare?

[Rita Lefter Simașco] Stimați colegi, având în vedere într-adevăr discuția care a avut loc în pauză, ca și raportor accept această propunere, respectiv alineatul 7 va suna în felul următor: Acțiunile de la alineatul 6, săvârșite de persoana cu funcție de răspundere, se sancționează cu amendă de la 20 la 60 unități convenționale și/sau cu privarea de dreptul de a ocupa această funcție de la 3 luni până la 6 luni. Mulțumesc.

[Angela Caraman] Mulțumesc. Prin urmare, nu supunem votului propunerea, pentru că este acceptată de doamna raportoare și dacă nu sunt alte propuneri, colegi, la proiect? Alte propuneri nu sunt. Luări de cuvânt? Vă rog.

[Vasile Postolache] Da, vă mulțumesc, doamna președintă. Stimați colegi, acest aviz repetat este ca o continuare a avizului din 16 octombrie '24, cu numărul 3100. Eu atunci nu am susținut acel aviz. Da, sunt anumite poate probleme care se menționează în acest aviz. Eu nu susțin. Asta e ceea ce vreau să vă spun și pentru public, și pentru și pentru dumneavoastră, că colegii nu susțin.

[Angela Caraman] Credeam că o să spuneți că atunci nu am susținut, dar având în vedere că am revenit la această normă și am făcut-o mai individualizată sau cu posibilitatea de a fi aplicată pentru situații individualizate, veți susține.

[Vasile Postolache] Da, doamna președintă, dar acest aviz practic este tot întreg cu acel aviz din 16 octombrie. Noi nu... ele nu o să fie separat examinate în Parlament sau... ele o să fie examinate ca tot întreg. Respectiv, asta-i situația. Mulțumesc.

[Angela Caraman] Am consemnat cele spuse de domnul Postolache. Colegi, dacă sunt și alte intervenții? Dacă nu avem, atunci supunem votului proiectul prezentat de către doamna Simașco cu acea modificare acceptată prin consens. Cine este pentru, rog să votați.

Șase voturi pentru. Împotrivă? Două abțineri. Cu șase voturi pentru, hotărârea este aprobată.

Stimați colegi, următorul subiect este cu privire la gestionarea mijloacelor financiare alocate pentru organizarea și desfășurarea referendumului local din 21 iunie curent. Cunoașteți că prin hotărârea 45-28, a fost degrevat un membru al Consiliului electoral al circumscripției electorale comunale Coșnița, care a fost constituit pentru organizarea și desfășurarea referendumului local. Și prin acea hotărâre au fost aprobate statul de personal și al aparatului de lucru al acestuia.

Respectiv, dacă deja trecem la următoarele acțiuni pe care le are de gestionat atât Consiliul de circumscripție de nivelul întâi, dar și cel de nivelul doi, este necesar ca să oferim dreptul de semnătură pentru persoanele care gestionează mijloacele financiare alocate pentru organizarea și desfășurarea referendumului. Și în acest sens urmează să fie confirmat contabilul, care a fost desemnat prin hotărârea Consiliului electoral de circumscripție de nivelul întâi, în calitate de persoană responsabilă de evidența contabilă, investită cu dreptul la a doua semnătură.

În acest context, pentru asigurarea exercitării atribuțiilor legale ale Consiliului electoral, inclusiv ale președintelui Consiliului electoral de circumscripție de nivelul al doilea, care sunt prevăzute la articolul 37 și 48 din Codul electoral, aceste persoane vor exercita următoarele atribuții: calculul și achitarea indemnizațiilor funcționarilor electorali în conformitate cu prevederile Codului electoral, precum și plata comisionului aferent, efectuarea achizițiilor de produse petroliere în condițiile legii, administrarea și utilizarea mijloacelor financiare alocate pe liniile bugetare respective.

Și în acest sens, în temeiul articolului 27, 32, 35, 37, 45, 47 și 48 din Codul electoral, precum și a hotărârii Consiliului electoral de circumscripție de nivelul întâi cu privire la numirea în funcția de contabil în aparatul de lucru al acesteia, Comisia Electorală Centrală hotărăște: Punctul 1. Se confirmă doamna Dia Ciocrima, numită în funcția de contabil prin hotărârea numărul 12 din 27 mai a Consiliului electoral al circumscripției electorale comunale Coșnița, numărul 15/3, în calitate de persoană responsabilă de evidența contabilă, cu dreptul la a doua semnătură, în vederea gestionării mijloacelor financiare alocate pentru organizarea referendumului local din 21 iunie curent.

Punctul 2. Președinta Consiliului electoral de circumscripție de nivelul al doilea, doamna Nițulaș Ana, și doamna contabilă Dia Ciocrima, confirmată, își vor exercita atribuțiile prevăzute la punctul 3 din partea descriptivă a prezentei hotărâri. Punctul 3. Hotărârea se transmite Ministerului Finanțelor și Trezorăriei de Stat pentru acordarea accesului la serviciile electronice furnizate prin intermediul sistemului informațional Trezorăria, parte componentă a sistemului informațional Cabinetul Electronic al Autorității Bugetare, în conformitate cu punctul 1.4 din ordinul Ministrului Finanțelor numărul 215 din 2015.

Și punctul 4. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale și poate fi contestată în decurs de 3 zile, fără respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Centru. Am încheiat raportul. Colegi, până a supune votului, rog dacă sunt întrebări sau propuneri la proiect.

Nu sunt. Supunem votului proiectul prezentat. Cine este pentru, rog să votați.

Unanim. Hotărârea este aprobată.

Următorul subiect: cu privire la supravegherea veniturilor și cheltuielilor participantului la referendumul local din data de 21 iunie curent, la situația din 15 iunie. Raportor, domnul Catărău. Vă rog.

[Mircea Catărău] Vă mulțumesc mult, domn președinte. Stimați colegi, propun atenției dumneavoastră proiectul de hotărâre cu titlul enunțat anterior. Potrivit articolului 26 și 59 din Codul electoral, în calitate de organ independent de supraveghere și control privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, Comisia Electorală Centrală colectează și sistematizează rapoartele privind gestiunea financiară a partidelor politice, rapoartele privind finanțarea campaniilor electorale prezentate de către participanții la referendumuri și alegeri, analizează și verifică informația din rapoartele prezentate.

De asemenea, verifică modul în care participanții la referendum respectă cadrul normativ, inclusiv prin verificarea corectitudinii și a caracterului complet al informațiilor și a termenului prezentării rapoartelor financiare, ulterior adoptă hotărâri executorii privind rezultatele verificării. În temeiul articolului 58 din Codul electoral și al punctului 15 din regulamentul privind finanțarea grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale, aprobat pe hotărârea Comisiei Electorale Centrale numărul 1185 din 2023, și punctului 46 din programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor de organizare și desfășurare a referendumului local din data de 21 iunie 2026, aprobat pe hotărârea Comisiei Electorale Centrale numărul 4465 din 10 aprilie 2026, participanții la referendum prezintă prin intermediul subsistemului informatic "Control financiar", rapoartele privind finanțarea campaniei electorale cu respectarea următoarelor termene:

A) săptămânal, după deschiderea contului cu mențiunea "Fond electoral", în zilele de luni, 25 mai, 1 iunie, 8 iunie, 15 iunie și 22 iunie 2026, și B) în termen de 3 zile după ziua votării, în ziua de miercuri după ziua votării, pentru întreaga campanie electorală (raportul final). Conform punctului 29 al programului calendaristic, perioada de depunere a documentelor pentru înregistrarea în calitate de participant la referendum a fost stabilită până la 12 mai 2026, iar potrivit punctului 30, Consiliul Electoral de Circumscripție, în decurs de 3 zile de la depunerea documentelor, adoptă o hotărâre privind înregistrarea sau refuzul de a înregistra solicitantul.

La punctele 42, 44 și 45 ale programului calendaristic se stabilesc termenele pentru confirmarea trezorierilor, informarea Comisiei despre deschiderea sau nedeschiderea contului cu mențiunea "Fond electoral". Prin hotărârea numărul 4455 din 8 aprilie 2026, Comisia Electorală Centrală a stabilit data de 21 iunie 2026 pentru desfășurarea referendumului local în comuna Coșnița, raionul Dubăsari. Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Comunale Coșnița, numărul 15/3, raionul Dubăsari, a înregistrat un singur participant la referendum, Partidul Politic "Partidul Socialiștilor din Republica Moldova", adoptând în acest sens hotărârea numărul 7 din 9 mai 2026.

Prin urmare, are obligația de a informa Comisia Electorală Centrală despre deschiderea, nedeschiderea contului bancar cu mențiunea "Fond electoral" și/sau de a depune rapoartele financiare doar participantul la referendum, Partidul Politic "Partidul Socialiștilor din Republica Moldova". Conform articolului 58 din Codul electoral, în cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale, regionale, locale și al referendumurilor, indiferent de tipul acestora, partidele politice și blocurile electorale care desemnează candidați în alegeri, participanții la referendum, grupurile de inițiativă, candidații la funcția de președinte al Republicii Moldova, precum și candidații independenți, cu excepțiile prevăzute la alineatul 4, prezintă Comisiei Electorale Centrale rapoartele despre veniturile acumulate și cheltuielile efectuate în campania electorală, săptămânal, conform graficului aprobat de Comisie în programul calendaristic.

În conformitate cu punctul 34 din programul calendaristic, campania electorală pentru participarea la referendumul local din 21 iunie 2026 a început la 22 mai 2026, iar după cum este indicat la punctul 46 din același program calendaristic, a patra zi de raportare este 15 iunie. Respectiv, participanții la referendum depun rapoartele săptămânal, în ziua de luni, până la ora 23:59:59, conform modelului din anexa numărul 6 la regulament.

La situația din 15 iunie 2026, a prezentat raportul privind finanțarea campaniei electorale singurul participant la referendum, Partidul Politic "Partidul Socialiștilor din Republica Moldova". Raportul prezentat de către participantul la referendum are completat numai registrul privind persoanele care desfășoară activitatea de voluntariat, ce conține date despre 16 voluntari, a căror activitate este evaluată la 1360 de lei. Informația detaliată despre cheltuielile suportate pentru fiecare circumscripție electorală este dată în anexă la prezentată hotărâre.

Conform articolului 26, articolului 58 din Codul electoral și punctelor 81 și 88 din regulament, rapoartele prezentate de către participanții la referendum sunt plasate pe pagina web oficială a comisiei, la compartimentul "Finanțarea partidelor", rubrica "Rapoarte financiare prezentate prin SSI Control financiar", iar informațiile privind deschiderea sau nedeschiderea contului cu mențiunea "Fond electoral" sunt plasate la compartimentul "Alegeri și referendumuri", rubrica "Referendum din 21 iunie 2026, susținere financiară", cu respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal. Voi da citire și proiectului dispozitiv.

Având în vedere articolele 26, 32, de la 50 până la 59 din Codul electoral și regulamentul privind finanțarea grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale, a programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor de organizare și desfășurare a referendumului local din 21 iunie 2026, aprobat pe hotărârea Comisiei Electorale Centrale 4465 din 2026, Comisia Electorală Centrală hotărăște: Punctul 1. Se ia act de datele din raportul privind finanțarea campaniei electorale pentru referendumul local din 21 iunie 2026, la situația din 15 iunie 2026, prezentat de către participantul la referendum menționat în subpunctul 1.1 din partea motivată a prezentei hotărâri.

Punctul 2. Prezenta hotărâre se transmite spre informare participantului la referendum, Partidului Politic "Partidul Socialiștilor din Republica Moldova". Și punctul 3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale și poate fi contestată în decurs de 3 zile, fără respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Centru. Raport încheiat. Rog susținerea proiectului, nu înainte de a răspunde la întrebări. Vă mulțumesc.

[Angela Caraman] Mulțumim, domnule Catărău. Colegi, întrebări, propuneri la proiect, dacă sunt? Nu avem. Supunem votului. Cine este pentru, rog să votați.

Unanim. Hotărârea este aprobată.

În continuare, colegi, urmează proiecte de hotărâri care vizează atribuiri de mandate. Le va prezenta doamna Munteanu și eu doar voi da citirii titlului. Primul proiect este cu privire la atribuirea unui mandat de consilier în Consiliul Municipal Chișinău.

[Dana Munteanu] Stimați colegi, Comisia Electorală Centrală a recepționat cererea de demisie a consilierului Crețu Sergiu, ales pe lista Partidului Politic "Partidul Acțiunii și Solidaritate" în Consiliul Municipal Chișinău. Conform documentelor electorale pe care le deține CEC, mandatul de consilier în Consiliul Municipal Chișinău revine candidatului supleant Melnic Vasile de pe lista Partidului Politic "Partidul Acțiunii și Solidaritate". Prin urmare, vă propun spre aprobare următorul proiect de dispozitiv.

Punctul 1. Se ridică în baza cererii de demisie mandatul consilierului Crețu Sergiu, ales pe lista Partidului Politic "Partidul Acțiunii și Solidaritate" în Consiliul Municipal Chișinău. Punctul 2. Se atribuie mandatul de consilier în Consiliul Municipal Chișinău candidatului supleant Melnic Vasile de pe lista Partidului Politic "Partidul Acțiunii și Solidaritate". Punctul 3. Se preavizează consilierul Melnic Vasile asupra obligației de a respecta termenul de 30 de zile pentru a înlătura starea de incompatibilitate în cazul apariției acesteia.

Și punctul 4. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe pagina web oficială a comisiei și poate fi contestată în decurs de 30 de zile de la comunicare prin depunerea cererii prealabile la Comisia Electorală Centrală. Raport încheiat. Stimați colegi, rog susținerea proiectului.

[Angela Caraman] Mulțumim. Colegi, întrebări, propuneri? Punem la vot. Cine este pentru, rog să votați.

Unanim. Hotărârea este aprobată. Următorul subiect, cu privire la atribuirea unui mandat de consilier în Consiliul raional Cantemir.

[Dana Munteanu] Stimați colegi, Comisia Electorală Centrală a recepționat cererea de demisie a consilierului Coval Anatolie, ales pe lista Partidului Politic "Partidul Acțiunii și Solidaritate" în Consiliul Raional Cantemir. Conform documentelor electorale pe care le deține CEC, mandatul de consilier în Consiliul Raional Cantemir revine candidatului supleant Mocanu Gheorghe de pe lista Partidului Politic "Partidul Acțiunii și Solidaritate".

La adoptarea hotărârii privind atribuirea mandatului, comisia reține declarația de refuz a candidatului supleant Bulgaru Daniela, precum și de adeverința primăriei comunei Țiganca, raionul Cantemir, privind imposibilitatea identificării pe teritoriul localității a candidatului supleant Sîrbu Liudmila de pe lista aceluiași partid. Prin urmare, vă propun spre aprobare următorul proiect de dispozitiv.

Punctul 1. Se ridică în baza cererii de demisie mandatul consilierului Coval Anatolie, ales pe lista Partidului Politic "Partidul Acțiunii și Solidaritate" în Consiliul Raional Cantemir. Punctul 2. Se atribuie mandatul de consilier în Consiliul Raional Cantemir candidatului supleant Mocanu Gheorghe de pe lista Partidului Politic "Partidul Acțiunii și Solidaritate". Punctele 3 și 4 se referă la preavizare, intrarea în vigoare a hotărârii, publicare și contestare. Raport încheiat. Stimați colegi, rog susținerea proiectului.

[Angela Caraman] Mulțumim. Colegi, întrebări sau propuneri la proiect? Nu avem. Supunem votului. Cine este pentru, rog să votați.

Unanim. Hotărârea este aprobată. Următorul subiect, cu privire la atribuirea unui mandat de consilier în Consiliul sătesc Ustia, raionul Dubăsari.

[Dana Munteanu] Stimați colegi, Comisia Electorală Centrală a recepționat extrasul de pe actul de deces al consilierului Bejenari Ion, ales pe lista Partidului Comuniștilor din Republica Moldova în Consiliul Sătesc Ustia, raionul Dubăsari. Conform documentelor electorale pe care le deține CEC, mandatul de consilier în Consiliul Sătesc Ustia îi revine candidatului supleant Tabuncic Iurie, de pe lista Partidului Comuniștilor din Republica Moldova.

Prin urmare, vă propun spre aprobare următorul proiect de dispozitiv. Punctul 1: Se declară vacant un mandat de consilier în Consiliul Sătesc Ustia, raionul Dubăsari. Punctul 2: Se atribuie mandatul de consilier în Consiliul Sătesc Ustia, raionul Dubăsari, candidatului supleant Tabuncic Iurie, de pe lista Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. Punctele 3 și 4 se referă la preavizare, intrare în vigoare a hotărârii, publicare și contestare.

[Angela Caraman] Întrebări, colegi, sau propuneri la proiect? Nu avem. Supunem votului. Cine este pentru, rog să votați.

Unanim. Hotărârea este aprobată. Următorul subiect, cu privire la atribuirea unui mandat de consilier în Consiliul raional Florești.

[Dana Munteanu] Stimați colegi, Comisia Electorală Centrală a recepționat cererea de demisie a consilierului Groza Igor, ales pe lista Partidului Politic "Mișcarea Respect Moldova" în Consiliul Raional Florești. Conform documentelor electorale pe care le deține CEC, mandatul de consilier în Consiliul Raional Florești revine candidatului supleant Belei Liuba, de pe lista Partidului Politic "Mișcarea Respect Moldova".

La adoptarea hotărârii privind atribuirea mandatului, comisia reține declarațiile de refuz ale candidaților supleanți Mobila Valeriu, Culac Mihail, Chefu Ghenadie și Podborschi Oleg, de pe lista aceluiași partid. Prin urmare, vă propun spre aprobare următorul proiect de dispozitiv. Punctul 1: Se ridică în baza cererii de demisie mandatul consilierului Groza Igor, ales pe lista Partidului Politic "Mișcarea Respect Moldova" în Consiliul Raional Florești.

Punctul 2: Se atribuie mandatul de consilier în Consiliul Raional Florești candidatului supleant Belei Liuba, de pe lista Partidului Politic "Mișcarea Respect Moldova". Punctele 3 și 4 se referă la preavizare, intrare în vigoare a hotărârii, publicare și contestare. Raport încheiat. Stimați colegi, rog susținerea proiectului.

[Angela Caraman] Mulțumim. Colegi, întrebări, propuneri? În lipsa acestora, pun la vot proiectul prezentat. Cine este pentru, rog să votați.

Unanim. Hotărârea este aprobată. Următorul subiect, cu privire la atribuirea unui mandat de consilier în Consiliul Sătesc Ciulucani, raionul Telenești.

[Dana Munteanu] Stimați colegi, Consiliul Sătesc Ciulucani, raionul Telenești, prin decizia numărul 6/4 din 14 mai 2026, a ridicat mandatul consilierului Josanu Timofei, ales pe lista Partidului Politic "Platforma Demnitate și Adevăr", în legătură cu absența fără motive întemeiate de la trei ședințe consecutive ale Consiliului. Conform documentelor electorale pe care le deține CEC, mandatul de consilier în Consiliul Sătesc Ciulucani revine candidatului supleant Matei Ina, de pe lista Partidului Politic "Platforma Demnitate și Adevăr".

Prin urmare, vă propun spre aprobare următorul proiect de dispozitiv. Punctul 1: Se ia act de vacanța unui mandat de consilier în Consiliul Sătesc Ciulucani, raionul Telenești. Punctul 2: Se atribuie mandatul de consilier în Consiliul Sătesc Ciulucani, raionul Telenești, candidatului supleant Matei Ina, de pe lista Partidului Politic "Platforma Demnitate și Adevăr". Punctele 3 și 4 se referă la preavizare, intrare în vigoare a hotărârii, publicare și contestare. Raport încheiat. Stimați colegi, rog susținerea proiectului.

[Angela Caraman] Mulțumim. Colegi, întrebări, propuneri la proiect? Supunem votului. Cine este pentru, rog să votați.

Unanim. Hotărârea este aprobată. Și ultimul subiect de pe ordinea de zi, cu privire la atribuirea unui mandat de consilier în Consiliul Sătesc Hinești, raionul Telenești.

[Dana Munteanu] Stimați colegi, Consiliul Sătesc Hinești, raionul Telenești, prin decizia numărul 3/18 din 7 mai 2026, a ridicat mandatul consilierului Dică Dinu, ales pe lista Partidului Liberal Democrat din Moldova, în legătură cu absența fără motive întemeiate de la trei ședințe consecutive ale Consiliului. Conform documentelor electorale pe care le deține CEC, mandatul de consilier în Consiliul Sătesc Hinești revine candidatului supleant Fetescu Alexei, de pe lista Partidului Liberal Democrat din Moldova.

Prin urmare, vă propun spre aprobare următorul proiect de dispozitiv. Punctul 1: Se ia act de vacanța unui mandat de consilier în Consiliul Sătesc Hinești, raionul Telenești. Punctul 2: Se atribuie mandatul de consilier în Consiliul Sătesc Hinești, raionul Telenești, candidatului supleant Fetescu Alexei, de pe lista Partidului Liberal Democrat din Moldova. Punctele 3 și 4 se referă la preavizare, intrare în vigoare a hotărârii, publicare și contestare.

[Angela Caraman] Stimați colegi, am examinat toate chestiunile de pe ordinea de zi. La final de ședință, dacă avem de comunicat informații? Nu avem. Declar ședința închisă. Vă mulțumesc tuturor pentru participare.