Guvernul Republicii Moldova propune instituirea stării de urgență în sectorul energetic și anunță optimizări instituționale majore
În cadrul ședinței din 22 septembrie 2026, Guvernul Republicii Moldova a aprobat un pachet de decizii strategice menite să asigure securitatea cetățenilor în sezonul rece și să accelereze modernizarea infrastructurii naționale. Printre cele mai urgente măsuri se numără propunerea către Parlament de a institui starea de urgență în sectorul energetic și hidrologic pentru o perioadă de 60 de zile, concomitent cu o reducere semnificativă a cheltuielilor aparatului de stat pentru a finanța compensațiile destinate populației.
Proiectul privind starea de urgență, care ar urma să intre în vigoare la 26 septembrie, este un răspuns direct la riscurile externe și la seceta severă care a afectat grav bazinele hidrografice Nistru și Prut. Deși rezervele de gaze naturale sunt contractate în proporție de peste 90%, incertitudinile generate de instabilitatea din regiunea Golfului și atacurile asupra infrastructurii de rafinare din Ucraina necesită măsuri preventive.
În acest context, reprezentanții Ministerului Energiei au subliniat importanța acțiunilor rapide pentru protejarea consumatorilor: „Avem nevoie ca autoritățile să poată reacționa rapid la riscurile identificate pentru aprovizionare și pentru funcționarea sistemului energetic, prevenind penuriile și asigurând continuitatea serviciilor esențiale, fără a grăbi ajustarea tarifelor înainte de a pregăti răspunsul statului”.
Pentru a susține efortul financiar uriaș necesar compensațiilor pentru energie, estimat între 2,5 și 3,5 miliarde de lei pentru iarna viitoare, Executivul a lansat un proces amplu de eficientizare a instituțiilor publice. Măsurile includ fuzionarea mai multor agenții de stat, inclusiv în domeniul transporturilor, și reducerea efectivului de personal și a bugetelor cu 10% până la 30%.
Pentru a da un exemplu de asumare la nivel înalt, prim-ministrul a anunțat o reducere cu 39% a funcțiilor din cadrul propriului cabinet. „Înțeleg că aceste lucruri sunt nepopulare și grele, și înțeleg că există rezistență în sistem. Totuși, acest exercițiu este mai important ca niciodată. Trebuie neapărat să facem aceste economii pentru a genera resurse destinate cetățenilor în perioada de iarnă. Solidaritatea ține nu doar de reducerea de personal, ci de o eficientizare reală, de la care șefii de instituții trebuie să dea dovadă”, a declarat șeful Executivului.
Pe lângă gestionarea crizei imediate, Guvernul a adoptat Programul Național de Infrastructură Feroviară pentru anii 2026-2030, o inițiativă menită să reabiliteze complet căile ferate din țară. Cu o alocare de 300 de milioane de lei direct din bugetul de stat pentru anul 2026 și proiecte internaționale în desfășurare de peste 200 de milioane de euro pentru tronsoanele de Sud și Nord, obiectivul este de a avea o rețea feroviară deplin funcțională. Reprezentanții Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale au precizat că aceste investiții majore transformă un sector aflat anterior în pragul falimentului într-un motor de dezvoltare economică a țării.
Agenda ședinței a inclus și adoptarea unor măsuri cu un profund impact social și normativ. Executivul a aprobat noi standarde pentru protecția, asistența și reabilitarea victimelor infracțiunilor, extinzând categoriile de beneficiari pentru a include victimele violenței în familie, ale traficului de ființe umane și pe cele cu dizabilități. Tot în sfera socială, a fost aprobat un sprijin financiar familial dedicat pregătirii elevilor pentru noul an școlar, vizând peste 4.600 de copii aflați în situații de vulnerabilitate.
Nu în ultimul rând, Guvernul a avizat măsuri de armonizare a legislației fiscale și vamale cu directivele Uniunii Europene, a aprobat noi cerințe de etichetare energetică pentru electrocasnice și a inițiat demersurile legale pentru înregistrarea Arcului de Triumf în proprietatea publică a statului, pas esențial pentru începerea lucrărilor de restaurare a monumentului istoric.
