Antreprenorii de pe ambele maluri ale Nistrului explorează noi oportunități de export pe piața europeană la Moldova Trade Forum 2026
Chișinău, 29 octombrie 2026 - Antreprenori și producători de pe ambele maluri ale Nistrului, reprezentanți ai autorităților publice, organizații de suport în afaceri și parteneri internaționali de dezvoltare s-au reunit joi, 29 octombrie 2026, la Chișinău, în cadrul celei de-a șasea ediții a evenimentului Moldova Trade Forum 2026. Organizat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), cu sprijinul Uniunii Europene și al Suediei, forumul s-a desfășurat sub genericul „Calea Moldovei către piața unică europeană”, având drept scop facilitarea integrării companiilor autohtone în lanțurile valorice europene, reducerea barierelor comerciale și stimularea parteneriatelor durabile de export.
În deschiderea evenimentului, oficialii și partenerii de dezvoltare au subliniat că avansarea parcursului european al Republicii Moldova deschide accesul direct la o piață de 450 de milioane de consumatori. Datele prezentate în cadrul forumului arată că, în anul 2025, peste 67% din exporturile moldovenești au fost orientate către piața Uniunii Europene, în timp ce peste 54% din importuri au provenit din spațiul comunitar.
„Integrarea europeană pentru Republica Moldova nu înseamnă doar schimbarea regulilor. Înseamnă, înainte de toate, noi oportunități pentru companiile noastre. Oportunitatea de a ajunge la mai mulți consumatori, de a avea mai multe investiții, de a dezvolta produse mai competitive și de a deveni parteneri în lanțurile valorice europene. [...] Succesul integrării economice se va măsura, în cele din urmă, prin succesul întreprinderilor moldovenești, prin succesul companiilor noastre”, a declarat Cristina Ceban, secretară de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.
Reprezentanta rezidentă PNUD în Republica Moldova, Daniela Gasparikova, șefa secției cooperare pentru dezvoltare a Ambasadei Suediei, Maria Tropp, și lidera de echipă a portofoliului de creștere competitivă și incluzivă din cadrul Delegației Uniunii Europene, Julda Kielyte, au evidențiat importanța unei creșteri economice incluzive, care să sprijine atât exportatorii consacrați, cât și întreprinderile mici și mijlocii (IMM), afacerile conduse de femei, producătorii din zonele rurale și antreprenorii din stânga Nistrului. Deschiderea oficială a negocierilor de aderare pentru Clusterul 2 (Piața internă) și Clusterul 3 (Competitivitate și creștere incluzivă) în luna octombrie 2026, alături de Planul de Creștere susținut de UE, aderarea la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) și eliminarea tarifelor de roaming („Roam like at Home”), oferă mediului de afaceri instrumente concrete pentru reducerea costurilor tranzacționale și creșterea competitivității.
Primele două paneluri de discuții, moderate de Mariana Rufa, directoare executivă a Asociației Businessului European (EBA), au abordat progresele legislative și vamale menite să simplifice comerțul transfrontalier. Printre realizările recente se numără extinderea contingentelor tarifare la exportul de prune, cireșe și mere, obținerea dreptului de a exporta carne de pasăre pe piața UE în anul 2026, precum și pregătirile pentru semnarea Acordului privind evaluarea conformității și acceptarea produselor industriale (ACAA) și aderarea cu drepturi depline a Institutului Național de Standardizare la organizațiile europene CEN și CENELEC începând cu 1 ianuarie 2027.
Pe dimensiunea fiscală și vamală, Lidia Ababii, secretară generală adjunctă a Ministerului Finanțelor, și Sergiu Chițanu, șef adjunct al Departamentului venituri și control vamal din cadrul Serviciului Vamal, au trecut în revistă beneficiile aderării la Convenția privind regimul de tranzit comun și ale utilizării Noului Sistem Computerizat de Tranzit (NCTS), digitalizarea completă a 17 decizii vamale începând cu 1 iulie 2026, eliberarea electronică a certificatelor de origine și acordarea statutului de Operator Economic Autorizat (AEO) pentru 158 de companii autohtone. Totodată, până la sfârșitul anului 2026 urmează să fie implementat sistemul de înregistrare și identificare a operatorilor economici prin codul unic european EORI, iar pentru anul 2027 este planificată lansarea Ghișeului unic vamal. În completare, Roman Laduș, expert în cadrul Secretariatului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, a prezentat impactul pachetelor de dereglementare promovate de autorități, care generează economii anuale estimate la peste un miliard de lei pentru mediul de afaceri, iar Natalia Calenic, vicepreședintă a Camerei de Comerț și Industrie (CCI), a anunțat digitalizarea carnetului ATA pentru exportul temporar de mărfuri începând cu anul viitor. La rândul lor, Olesea Cazacu, specialistă de programe la PNUD Moldova, Grigore Constantinov, manager import-export în cadrul companiei Transtest, și Daniel Baciu, manager logistică la Forward International, au ilustrat modul în care asistența tehnică și certificările vamale reduc timpii de așteptare la frontieră și consolidează schimburile comerciale dintre cele două maluri ale Nistrului.
Trecerea de la exportul de materie primă în vrac la produse cu valoare adăugată înaltă și necesitatea asocierii producătorilor pentru a onora comenzi mari au constituit temele centrale ale celei de-a doua părți a conferinței. Prezentând parcursul companiei viticole Frudova, care livrează struguri de masă ambalați către rețele majore de retail din România și Polonia, antreprenorul Vlad Vedrașco a atras atenția asupra importanței planificării strategice, a adoptării tehnologiilor moderne și a cooperării în cadrul clusterelor.
„Înainte să plantăm ceva sau să construim ceva, sau să dezvoltăm ceva, mergeți și întrebați cumpărătorul dacă o să cumpere. [...] Nu trebuie să ne focusăm să vindem astăzi un kilogram de struguri ca să-l vindem, să scăpăm de el. Trebuie să avem viziunea ca să vedem peste zece ani ce se va întâmpla, adică să avem programe de livrări și cantități suficiente ca să ne listăm în tot mai multe rețele comerciale. Și nu exporta singur. Nu există potențial și nu există viitor în a face totul singur”, a subliniat Vlad Vedrașco, reprezentantul companiei Frudova.
În cadrul celui de-al treilea panel, moderat de Cristina Tîșcul, expertă în cadrul Secretariatului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, Dan Nuțiu, președinte executiv al Asociației Investitorilor din România în Republica Moldova (AIR), a menționat că schimburile comerciale bilaterale dintre România și Republica Moldova au atins valoarea de 4,5 miliarde de euro și a prezentat în premieră datele unui barometru de opinie realizat în rândul a 514 companii de pe ambele maluri ale Nistrului, potrivit căruia 48,6% dintre antreprenori se consideră pregătiți pentru integrarea în lanțurile valorice europene. Exemple practice de scalare a producției au fost oferite de Andrei Mîrza, președintele clusterului textil Sorintex — care reunește 31 de companii și instituții de învățământ și pregătește tranziția de la producția în regim lohn la branduri proprii și implementarea Pașaportului Digital al Produsului —, precum și de Carmina Vicol, fondatoarea companiei Monicol, care colaborează cu peste 200 de fermieri mici pentru a exporta fructe uscate și nuci sub brand propriu în rețele internaționale de retail.
Ultimul panel al forumului a analizat instrumentele de finanțare a comerțului și alinierea la standardele de mediu, sociale și de guvernanță (ESG). Vladislav Caminschi, director executiv al Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova (CNPM), și Olga Ilin, reprezentantă a companiei producătoare Santino Service, au explicat că respectarea criteriilor de sustenabilitate și economia circulară devin condiții esențiale solicitate de partenerii europeni pe întregul lanț de aprovizionare. Pentru a facilita această tranziție fără a împovăra birocratic întreprinderile mici și mijlocii, Dorel Noroc, președintele Asociației Băncilor din Republica Moldova (ABM), a anunțat aprobarea unui chestionar ESG unic și simplificat, format din doar 24 de întrebări, care va fi utilizat de toate cele zece bănci comerciale din țară. Totodată, Olesea Moșneaga, șefa grupului tranzacții documentare din cadrul maib, a prezentat modul în care instrumentele de finanțare a comerțului (Trade Finance), precum scrisorile de garanție bancară și acreditivele, ajută exportatorii să își acopere decalajele de lichiditate și să își securizeze contractele externe.
Lucrările conferinței de la Chișinău s-au încheiat cu sesiuni de întâlniri directe (B2B) între producătorii autohtoni și rețelele naționale de retail, organizate în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova. Moldova Trade Forum 2026 continuă vineri, 30 octombrie, în format online, cu sesiuni de matchmaking între companiile moldovenești și cumpărători internaționali.