[00:00:01] — Speaker 1
Doamnelor și domnilor, bine ați venit la Casa Guvernului. Urmează conferința de presă susținută de prim-ministrul Republicii Moldova, domnul Vasile Tofan, și prim-ministrul României, domnul Luca Niculescu. Domnule Tofan, aveți cuvântul.
[00:00:19] — Vasile Tofan
Stimate domnule prim-ministru, bine ați venit la Chișinău. Vă mulțumesc că ați continuat o tradiție frumoasă a relației dintre țările noastre și ați ales Chișinăul pentru prima dumneavoastră vizită externă de la preluarea mandatului. Este un semnal important al relației noastre speciale și al dorinței comune de a continua și consolida acest parteneriat.
Dragă Luca, la Chișinău sunteți acasă și cred că acesta este cel mai firesc mod de a descrie relația dintre țările noastre, o relație în care nu avem nevoie de prea multe formalități pentru a ne înțelege și pentru a fi alături.
Pentru Republica Moldova, România este cel mai apropiat prieten, țara pe care am știut întotdeauna că ne putem baza. Ne leagă aceeași limbă, istorie, cultură, familiile și comunitățile noastre, copiii care învață în România, oamenii care muncesc, construiesc afaceri și își fac planuri de viitor împreună. Dar ne leagă, mai ales, viitorul pe care vrem să-l construim împreună.
România ne-a fost alături în momentele cele mai dificile, când am avut nevoie de sprijin rapid și concret. Ne-a ajutat să facem față crizelor energetice, să modernizăm școli și grădinițe, să dezvoltăm infrastructura și să aducem servicii mai bune în localitățile noastre. Acest sprijin se vede în viața oamenilor și este prețuit, vă asigur, de fiecare cetățean al Republicii Moldova.
În astă-dimineață am venit de la Kiev, unde am văzut încă o dată ce înseamnă să trăiești sub amenințarea permanentă a războiului. Chiar în noaptea trecută, capitala ucraineană a fost din nou ținta bombardamentelor rusești: 16 rachete balistice au lovit ținte civile într-un oraș de 3,5 milioane de oameni. Pentru oamenii din Ucraina, aceasta este realitatea din fiecare zi. Acest război crud, acest atac barbaric al Rusiei nu se oprește la frontierele Ucrainei. Atât în Republica Moldova, cât și în România, dronele rusești ne încalcă spațiul aerian și pun în pericol securitatea cetățenilor noștri. De la începutul războiului am avut peste 100 de survolări neautorizate ale spațiului nostru aerian. Condamnăm ferm aceste încălcări, precum și atacurile asupra navelor din Marea Neagră, care vă afectează direct și care amenință securitatea navigației și stabilitatea întregii regiuni.
Toate acestea ne amintesc cât de important este să rămânem uniți, să ne consolidăm capacitatea de a răspunde acestor amenințări și să continuăm să sprijinim Ucraina. Securitatea Republicii Moldova, a României și a Ucrainei este strâns legată, iar pacea și stabilitatea în regiunea noastră sunt o responsabilitate comună.
Astăzi, relația noastră a ajuns într-o etapă în care trebuie să vorbim tot mai mult despre ceea ce construim împreună și ați spus-o și dumneavoastră în discursul dumneavoastră de inaugurare și în interviul pe care l-ați dat astăzi mai devreme la TVR. Vreau să știți că România poate conta pe Republica Moldova, la fel cum noi știm că putem conta pe România în aceste proiecte. România poate conta pe noi ca pe un partener predictibil, stabil și proeuropean, care contribuie la securitatea regiunii noastre, dar și ca pe o economie care se dezvoltă și care este tot mai legată de economia românească. Ne dorim ca această relație să aducă tot mai multe beneficii pe ambele maluri ale Prutului.
În acest spirit am discutat cu domnul prim-ministru Niculescu despre proiectele pe care le putem accelera și prioritățile pentru perioada următoare.
În primul rând, vrem să fim mai bine conectați: mai multe poduri peste Prut, drumuri mai bune și puncte de frontieră mai multe și mai rapide, în special acum, când e sezonul de exporturi de perisabile, de fructe ale agricultorilor din Moldova, astfel încât oamenii și mărfurile să circule mai repede și mai ușor. Vrem să accelerăm podul de la Ungheni, inclusiv drumurile de acces și infrastructura de frontieră, și să avansăm cu controlul coordonat la Cantemir-Fălciu.
În al doilea rând, continuăm să construim împreună securitatea noastră energetică. România a avut un rol esențial în aprovizionarea Republicii Moldova cu energie. Acum construim infrastructura care ne va oferi mai multă siguranță pe termen lung. Am discutat despre accelerarea interconectărilor electrice, inclusiv linia Bălți-Suceava, iar din sezonul rece următor vom putea conta și pe gaze din Neptun Deep, din Marea Neagră.
În al treilea rând, vrem mai multe investiții românești în Republica Moldova. România este deja unul din cei mai importanți parteneri economici, dar potențialul este mult mai mare în industrie, energie, tehnologie, infrastructură. Vrem ca firmele românești să investească și să creeze locuri de muncă în Republica Moldova, inclusiv folosind țara noastră ca platformă pentru a participa la eventuala reconstrucție a Ucrainei.
Dragă Luca, România este cel mai puternic susținător al parcursului nostru european. Țara noastră a avansat mult și știm foarte clar ce avem de făcut mai departe. Responsabilitatea principală este a noastră și nu o transferăm nimănui. Trebuie să ne facem temele acasă și să demonstrăm prin rezultate că Republica Moldova este pregătită pentru aderare. Dar integrarea europeană este și un proces politic. De aceea avem nevoie ca progresul pe care îl facem la Chișinău să fie transpus în decizii politice la nivel înalt și aici contăm foarte mult pe România.
Domnule prim-ministru, dumneavoastră veniți în această funcție cu o experiență diplomatică foarte mare. Ați reprezentat România la Paris și ați coordonat un proces dificil de aderare a României la OCDE. Știți foarte bine că în asemenea proces nu este suficient să ai argumente bune. Trebuie să construiești susținere pentru ele și contăm inclusiv pe această experiență personală a dumneavoastră pentru a fi un campion, un ambasador, un susținător al parcursului nostru european.
Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană va fi o reușită nu doar pentru țara noastră, ci și pentru România și pentru întreaga regiune. Și cred că va fi un moment cu o semnificație aparte pentru oamenii noștri. Prutul va rămâne doar un râu, nu și o frontieră care separă două state românești.
Vă mulțumesc, domnule prim-ministru, pentru vizită, pentru deschidere și pentru prietenia dumneavoastră, pentru prietenia României.
[00:08:00] — Luca Niculescu
Domnule prim-ministru, dragă Vasile, mulțumesc pentru cuvintele extrem de calde, pentru primirea foarte călduroasă pe care ne-ați făcut-o echipei Guvernului României și mie și, după cum știți, este prima mea deplasare externă de la debutul mandatului de prim-ministru în urmă cu exact o săptămână. Am vrut să fiu la Chișinău cât mai repede. Prezența colegilor mei și a mea reconfirmă că România și Republica Moldova cooperează la cel mai înalt, la cel mai strâns nivel din perioada recentă și apoi intenția noastră de a consolida aceste relații istorice pe care le avem, aceste relații profunde într-o Uniune Europeană, acolo unde este locul Chișinăului. Deci sprijinul României pentru Republica Moldova reflectă un angajament constant pentru o Republică Moldova mai stabilă, mai sigură, mai bine conectată la România și la Uniunea Europeană.
Discursul dumneavoastră a fost perfect, așa că trebuie să mai scurtez din discursul meu, pentru că unele elemente erau foarte asemănătoare. Voi spune câteva lucruri despre agenda bilaterală.
O parte semnificativă a discuțiilor noastre de azi s-a concentrat pe avansarea rapidă a proiectelor strategice de pe agenda comună și evident că îmi doresc să dinamizăm agenda sectorială pentru a obține rezultate cât mai concrete, deoarece este ceea ce așteaptă și cetățenii noștri. Am discutat în detaliu stadiul proiectelor de interconectare în domeniul transporturilor, în domeniul energiei. Sunt două domenii esențiale pentru reziliența Republicii Moldova și pentru conectarea cu Uniunea Europeană prin România și, înainte de a continua programul de întâlniri oficiale, vom vizita împreună, domnule prim-ministru, Stația Electrică Chișinău, care este un pilon central pentru obținerea independenței energetice depline a Republicii Moldova, deoarece știm că de multă vreme și de prea multe ori energia este folosită ca un element, ca o armă de șantaj geopolitic. Deci vom continua să sprijinim în beneficiul cetățenilor extinderea acestei independențe energetice.
Aveți, după cum ați spus, companii românești în Republica Moldova, sunt multe companii din Republica Moldova în România. Avem schimburi comerciale de 4,5 miliarde de euro aproximativ anul trecut, ceea ce reprezintă o sumă considerabilă. Investițiile românești au creat 12.000 de locuri de muncă în Republica Moldova, ceea ce iar ne bucură și sigur îi bucură și pe cei care ocupă aceste locuri de muncă. Mă bucură și ce ați spus, deschiderea pe care ați arătat-o pentru a primi și mai multe companii românești aici și pentru a depăși orice eventuală barieră birocratică sau administrativă care poate apărea.
Un alt subiect important pe care l-am discutat azi a fost integrarea europeană a Republicii Moldova, evident o prioritate strategică pentru România. Locul Republicii Moldova, locul Chișinăului este fără nicio îndoială în Uniunea Europeană și v-am felicitat și vă felicit pentru rezultatele obținute, care sunt pe deplin meritate și aș dori să spun foarte ferm că susținem intens și deschiderea ultimelor două clustere rămase până la sfârșitul acestui an pentru aderarea la Uniunea Europeană. Și vă asigur încă o dată, domnule prim-ministru, dragă Vasile, că România va fi pe mai departe cel mai vocal susținător al Republicii Moldova la nivel european în toate formatele. Vom intensifica și furnizarea de expertiză tehnică, inclusiv cu experți români care să continue să sprijine Chișinăul în toate domeniile de aliniere la legislația comunitară.
Și nu în ultimul rând, sprijinul României vizează și securitatea cetățenilor Republicii Moldova, mai ales în această perioadă în care Federația Rusă continuă să testeze constant felul nostru de a reacționa, reziliența noastră, atât a Republicii Moldova, cât și a noastră, a României. Ați spus-o atât de bine, nu voi mai insista.
Deci vă reînnoiesc mulțumirea față de această vizită excelentă, față de aceste contacte foarte bune pe care le-am avut la nivelul celor două echipe guvernamentale și evident, domnule prim-ministru, dragă Vasile, te invit la București pentru a continua acest dialog strategic.
[00:12:40] — Vasile Tofan
Cu mare drag. Vă mulțumesc foarte mult.
[00:12:42] — Speaker 1
Vă mulțumim mult. Urmează sesiunea de întrebări și răspunsuri.
[00:12:47] — Iulia Sarivan
Bună ziua, Iulia Sarivan, corespondentă Deutsche Welle la Chișinău. Întrebarea mea este pe domeniul securității. Înțeleg că ați discutat acest lucru în cadrul întrevederii. Domnule premier, vreau să ne spuneți cum își protejează România cetățenii săi de pe teritoriul Republicii Moldova, în contextul în care drone rusești survolează spațiul aerian al Republicii Moldova, dacă nu zilnic, atunci săptămânal, iar nu există nicio umbrelă de securitate pentru toți cetățenii de pe teritoriul Republicii Moldova? Și tot în acest context, domnule Tofan, ați semnat ieri un acord în Ucraina, bilateral, pe partea de securitate. Ce prevede acest acord mai exact?
[00:13:42] — Luca Niculescu
Mulțumesc pentru întrebare. Într-adevăr, atacurile rusești sunt inacceptabile, iar protecția trebuie să fie pentru toți cetățenii români și pentru toți cetățenii, fie că sunt în Republica Moldova, fie că sunt în România. Avem discuții foarte aplicate pentru a întări colaborarea noastră în domeniul apărării. Există și programul SAFE pe care îl cunoașteți foarte bine și care va întări industria din România, dar vor exista și beneficii comune și vom lucra, vă dați seama, foarte aplicat pentru a întări apărarea cetățenilor noștri.
[00:14:28] — Vasile Tofan
Vă mulțumesc, domnule prim-ministru, pentru parteneriatul pe care îl avem. Inclusiv în cadrul SAFE purtăm negocieri pentru a stimula acel parteneriat, inclusiv în planul schimburilor de tehnologie de securitate. Adresând întrebarea dumneavoastră, într-adevăr ieri la Kiev am semnat un memorandum de cooperare tehnico-militară. Din start vreau să spun, nu este un tratat de securitate, da? Pentru a nu da apă la moară propagandiștilor. Moldova rămâne o țară neutră. În același timp, neutralitatea nu înseamnă că trebuie să fim neputincioși și să nu ne pese de apărarea noastră. Astăzi Ucraina este o țară care luptă în fiecare zi, testează tehnologii noi în fiecare zi, nu în laboratoare, dar în câmpul de luptă și noi, ca o țară cu resurse limitate, vrem să ne asigurăm că ne achiziționăm tehnologii testate și tehnologii la costuri reduse. Multe din aceste tehnologii sunt la moment inclusiv dezvoltate, testate, produse de companii din Ucraina. Deci ne dorim intensificarea acestei colaborări, dar încă o dată vreau să repet: Moldova rămâne o țară neutră și nu ține de un acord de securitate. Este un acord de cooperare tehnico-militară care ne va da acces la tehnologii, inclusiv interceptoare de drone de care avem atât de mult nevoie.
[00:16:25] — Florentina Lazăr
Bună ziua, Florentina Lazăr, jurnalistă Euronews România. Aș avea o întrebare tot referitoare la drone pentru ambii premieri. Domnule Niculescu, când vor ajunge în România primele sisteme antidronă și dacă luați în calcul o achiziție comună cu Republica Moldova? Iar pentru dumneavoastră, domnule Tofan, v-aș întreba în contextul acestui acord semnat cu cei de la Kiev, pregătiți o colaborare mai bună cu România în ceea ce privește dronele și în ce să constea mai exact?
[00:16:58] — Luca Niculescu
Vă mulțumesc pentru întrebare. După cum știți, dezvoltarea programului de drone în România este una dintre prioritățile din programul de guvernare. Avem discuții foarte aprofundate și foarte apropiate de final pentru a avea rapid sisteme antidrone în țara noastră. În primul rând vor fi cele pe care le cunoașteți și apoi vor fi cele pe care le vom produce în România și discutăm cu partenerii din Republica Moldova pentru a lucra în comun și la programe antidrone pentru că, după cum spunea și colega dumneavoastră mai devreme, cetățenii trebuie apărați oriunde s-ar afla. Iar ce spunea domnul prim-ministru legat de faptul că în Ucraina se testează dronele la scară reală este un exercițiu pe care ucrainenii, din păcate, îl cunosc foarte bine și vom colabora și colaborăm deja și cu ei pentru a dezvolta industria de drone în România.
[00:17:59] — Florentina Lazăr
Aveți un termen?
[00:18:01] — Luca Niculescu
O să fie cât mai curând.
[00:18:07] — Vasile Tofan
În cadrul Parteneriatului Strategic cu România, și cred că este cel mai strâns parteneriat pe care îl avem ca țară, avem o încredere deplină între cele două guverne și evident inclusiv aspecte de schimb de experiență de apărare fac parte din agenda noastră bilaterală. România are o industrie de apărare proprie, România face parte din programul SAFE și inclusiv în acest context purtăm negocieri cu prietenii, partenerii din România pentru a extinde acest program, inclusiv pe domenii ce țin de securitate, pentru a fortifica apărarea Republicii Moldova. Încă o dată, dar cu această ocazie vreau să repet că rămânem o țară neutră. Este un subiect foarte sensibil în societatea noastră și vreau să mă asigur că nu este exploatat de neprietenii Moldovei și avem destui.
[00:19:11] — Daniela Danilova
Daniela Danilova, TVR Moldova. Vă rog să ne spuneți cu privire la incidentele grave de securitate. Deci urmărim incidente grave de securitate și în România, și în Republica Moldova. În România, Serviciul Român de Informații a identificat o rețea de sabotaj coordonată direct de către serviciile secrete ale Federației Ruse, care a încercat să incendieze o fabrică de armament, iar în Republica Moldova avem ample atacuri cibernetice. Datele a aproximativ 750.000 de cetățeni au fost extrase. În ambele cazuri, întrebarea este dacă au fost luate măsuri care să prevină aceste incidente și care anume, iar în cazul atacului cibernetic, ce vulnerabilitate a permis acest lucru și dacă putem vorbi de un război hibrid dus de Federația Rusă?
[00:19:56] — Luca Niculescu
Da, mulțumesc pentru întrebare. În ceea ce privește incidentul despre care vorbiți în România, l-am condamnat imediat. Vreau să felicit Ministerul de Interne, SRI, DIICOT pentru felul prompt în care au reacționat. Cei trei suspecți au fost identificați. Ați urmărit ce s-a întâmplat și evenimentele sunt în desfășurare. Am întărit imediat paza la obiective strategice, la platforme strategice. Populația am invitat-o să fie cât mai vigilentă. Am și prevenit multe alte incidente și acum am reacționat foarte rapid. Încă o dată, cu mulțumiri instituțiilor implicate.
[00:20:42] — Daniela Danilova
Și în cazul atacului cibernetic, dacă nu vă supărați.
[00:20:45] — Vasile Tofan
Da, trăim într-o epocă în care avem și vom avea tot mai multe astfel de incidente. Este o realitate pe care nu putem s-o ignorăm. Cu ascensiunea puterii de procesare a inteligenței artificiale, într-adevăr, vulnerabilități în codul sursă care nu puteau fi identificate de oameni pot fi identificate de capacitatea de procesare a algoritmilor de inteligență artificială. De asta, apărarea cibernetică va rămâne o prioritate. Este o prioritate pentru toate țările Uniunii Europene. Ați văzut statistica Agenției de Securitate Cibernetică din UE, care a publicat un raport pe 22 septembrie, care a spus că doar în statele UE am avut peste 8.000 de incidente de securitate cibernetică compromise, dintre care aproape 2.500 din ele afectând sectorul public. Este o realitate cu care trăim. Într-adevăr, și în cazul nostru au fost afectate datele la circa 750.000 de IDNP-uri, cu anumite categorii de date care au fost accesate în acest proces, și de partea noastră ne-am asigurat că pentru serviciile critice, circa 82 de servicii au fost monitorizate, au fost acolo unde este posibil reparate, acolo unde nu suntem încă gata să le readucem în live, ele sunt închise pentru moment. Este un subiect de mare prioritate pentru noi și vom continua să ne focusăm pentru a proteja datele cetățenilor și a nu permite astfel de incidente în viitor. Pentru asta trebuie să investim în securitatea noastră, inclusiv securitatea cibernetică.
În ce ține dacă ține sau nu de un atac hibrid, cred că toată lumea înțelege că atacurile hibride nu s-au început astăzi, nu s-au început ieri. Suntem de ani buni de zile ținta atacurilor și realitatea este că, inclusiv în plan cibernetic, trebuie să fim gata că astfel de atacuri se vor înteți.
[00:23:04] — Florentina Lazăr
Aș mai avea o întrebare pe zona economică. Domnule Niculescu, care sunt domeniile în care impozitarea la noi în țară nu a fost modificată în ultimii ani și am putea avea noi reglementări? Impozitul pe profit s-ar putea modifica sau TVA-ul în industria HoReCa? Iar domnule Tofan, v-aș întreba și pe dumneavoastră, în contextul în care anul viitor va începe exploatarea gazului în perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, cât gaz românesc vreți să cumpărați în anul 2027 și câți megawați, având în vedere că va fi pusă în funcțiune luna viitoare și acea linie de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești-Chișinău?
[00:23:45] — Luca Niculescu
Mi-ați pus o întrebare din actualitatea internă a României. În general, prefer când sunt în străinătate, și asta ca regulă generală, să vorbesc despre subiectele care au legătură cu obiectul vizitei. Apropo de modificări de taxe și impozite, cred că am mai spus-o și astăzi la întâlnirea cu investitorii români, și vreau să le mulțumesc pentru prezența extrem de dinamică pe care o au aici și extrem de solidă, că acest guvern nu dorește în niciun caz mărirea taxelor, a impozitelor, introducerea unor taxe noi și că vom avea datele în curând și atunci ne vom putea pronunța. Deci nu voi intra în alte detalii, pur și simplu pentru că n-avem toate detaliile răspunsului, dar în mare parte știți care este poziția noastră și nimeni nu-și dorește în România să existe alte taxe, alte impozite. Noi vrem să aducem prosperitate, nu să prelungim austeritatea.
[00:24:50] — Vasile Tofan
Da, va fi un moment extraordinar ca impact pentru piața regională a gazului și chiar piața europeană a gazului momentul în care Neptun Deep va intra în exploatare. Felicitări, domnule prim-ministru, că suntem atât de aproape de acest moment. România produce circa 8 miliarde de metri cubi de gaz pe an. Acum, cu intrarea în exploatare a Neptun Deep, acest volum se va dubla. România va deveni cel mai mare producător de gaz natural din Europa și sunt bucuros că noi am reușit să alocăm un volum important pentru consumul nostru intern de gaz, care va fi adus din Neptun Deep pentru beneficiile consumatorilor noștri. Este gaz care este mai aproape de țara noastră, ceea ce înseamnă că cheltuielile de transport sunt mai mici și este un parteneriat care este avantajos atât pentru furnizorul din România, cât și pentru cetățenii din Republica Moldova. Intrarea în exploatare a acestui proiect este planificată, din ultimele informații pe care le avem, pentru vara viitoare. Deci, începând cu toamna viitoare, când intrăm în anul gazier, vom începe să aducem gaz românesc din Marea Neagră.
[00:26:18] — Speaker 1
Aici se încheie conferința de presă. Vă mulțumim pentru participare și vă dorim o zi frumoasă.
[00:26:25] — Luca Niculescu
Mulțumesc mult.