Guvernul Republicii Moldova anunță noi măsuri economice, fiscale și de securitate după ședința din 28 octombrie 2026
Chișinău, 28 octombrie 2026 - Membrii Cabinetului de miniștri și conducerea Agenției Proprietății Publice (APP) au susținut miercuri, 28 octombrie 2026, la Chișinău, o serie de declarații de presă în urma ședinței Guvernului Republicii Moldova. Oficialii au prezentat deciziile adoptate de Executiv și au oferit clarificări privind finanțarea compensațiilor la energie, aplicarea TVA-ului pentru coletele internaționale, simplificarea procedurilor de privatizare, debirocratizarea micilor afaceri, precum și noile măsuri din domeniile apărării, securității cibernetice, educației și agriculturii.
Compensațiile la energie, proiecțiile bugetare și taxarea coletelor internaționale
Ministra Finanțelor, Belous, a precizat că Executivul a lansat un apel către toți partenerii externi pentru susținerea Fondului de vulnerabilitate energetică în această iarnă, fiind în așteptarea unui răspuns privind eventualele contribuții financiare. Pentru luna noiembrie 2026, resursele necesare compensațiilor la energie, în valoare de 550 de milioane de lei, sunt deja asigurate în bugetul de stat în urma rectificării aprobate în luna octombrie. În ceea ce privește perioada ianuarie–martie 2027, sumele suplimentare destinate Fondului de vulnerabilitate energetică sunt în curs de stabilire în cadrul proiectului legii bugetului pentru anul 2027, urmând a fi acoperite din veniturile bugetare generale în cazul în care nu vor fi identificate alte surse externe.
Referindu-se la discuțiile cu Fondul Monetar Internațional (FMI), ministra a explicat că instituția financiară nu solicită o reducere bruscă a deficitului bugetar la 3% în anii 2026 sau 2027, ci recomandă o descreștere treptată cu câte 0,5 puncte procentuale anual, pornind de la o țintă de 4,5% pentru anul 2027. În acest context, oficiala a subliniat importanța disciplinei fiscale la nivelul tuturor instituțiilor publice:
„Fiecare minister are sarcina să utilizeze eficient fiecare leu, dar pe de altă parte să ne asigurăm că implementăm măsurile pe care ni le-am asumat ca țară.”
Totodată, ministra Finanțelor a oferit detalii despre noile reguli fiscale aplicabile coletelor internaționale cu o valoare mai mică de 150 de euro. Începând cu 1 noiembrie 2026, toate coletele importate care trec prin procedura de devamare vor fi supuse taxei pe valoarea adăugată (TVA), indiferent de data la care a fost plasată comanda, în timp ce taxa de administrare de 12 lei va intra în vigoare la 1 ianuarie 2027. Măsura este estimată să aducă la bugetul de stat circa 1 miliard de lei anual, dintr-un total prognozat de 5,1 miliarde de lei aferent politicii fiscale pentru anul 2027. Legislația nu prevede în această etapă un mecanism de restituire a TVA-ului pentru coletele returnate, întrucât costurile administrative de procesare ar depăși valoarea sumelor restituite. În privința colectării taxei, autoritățile au lăsat libertate de decizie operatorilor:
„Fiecare operator poștal va decide cum este mecanismul de achitare a TVA-ului. Fie că platforma îl încasează direct, fie că operatorul îl avansează și ulterior solicită la cumpărător, fie că face opțiunea cumpărătorul – fie electronic, fie la momentul când preia coletul – să achite această taxă. Noi nu impunem reguli, deoarece fiecare business are metoda lui de a activa și ei sunt liberi de a alege metoda de declarare.”
Debirocratizarea micilor afaceri și consolidarea securității cibernetice
Ministrul Economiei și Digitalizării, Năsui, a prezentat detalii despre inițiativa guvernamentală „Start”, care schimbă filozofia de reglementare pentru micii antreprenori prin trecerea de la obligativitatea autorizării prealabile la verificarea ulterioară, proporțional cu dimensiunea firmei și cu nivelul de risc al activității. Utilizând platformele existente ale Agenției Servicii Publice (ASP), cetățenii își pot înregistra o întreprindere individuală cu calcularea automată a impozitelor și pot demara imediat activități cu risc redus, precum gastronomia casnică, fără a mai parcurge proceduri birocratice prealabile:
„După înregistrarea aceasta, nu mai ai nevoie de absolut nimic, nu mai trebuie să te duci în fața niciunei instituții de stat, nu mai trebuie să ceri absolut niciun act. Cât ești mic, începi direct să funcționezi.”
Pe segmentul securității digitale, în contextul atacurilor cibernetice semnalate începând cu 19 octombrie, ministrul a menționat că Republica Moldova se află sub un asediu cibernetic constant și că instituțiile abilitate investighează breșa tehnică pentru a aplica măsuri punctuale de remediere. De asemenea, Executivul pregătește o hotărâre de Guvern pentru actualizarea standardelor de siguranță ale echipamentelor și softurilor utilizate de instituțiile statului și vizează organizarea unui Centru Național de Securitate Cibernetică în cadrul structurilor existente, în conformitate cu recomandările europene.
Referindu-se la datele personale asociate unui număr de peste 700.000 de cetățeni, vizate de recentele incidente, ministrul a precizat că informațiile respective nu permit sustragerea directă a banilor din conturi, dar pot fi folosite în tentative de fraudă de tip phishing, adresând un apel public la vigilență:
„Mesajul meu este foarte clar: banca n-o să vă sune niciodată să vă dați coduri personale. Lucrurile acestea sunt ale dumneavoastră, nu le dați absolut niciodată și [...] trebuie fiecare dintre noi să avem această educație digitală și să știm să nu ne dăm informațiile la telefon.”
Simplificarea privatizărilor și eficientizarea întreprinderilor de stat
Conducerea Agenției Proprietății Publice și cea a Ministerului Economiei și Digitalizării au anunțat modificări menite să faciliteze accesul investitorilor la licitațiile publice, după ce procedura de privatizare a Hotelului „Zarea” nu s-a soldat cu vânzarea activului. Reprezentantul APP, Dodon, a explicat că noile reglementări vizează reducerea acontului de participare — care în cazul Hotelului „Zarea” a ajuns la aproape 11 milioane de lei —, extinderea termenului actual de 30 de zile pentru achitarea bunului, astfel încât investitorii să aibă timp să acceseze credite bancare, precum și preluarea de către stat a sarcinii de a obține în avans actele permisive necesare dezvoltării imobilului:
„Tot ce este posibil să obținem acum o să facem noi ca stat, ca să aibă cel care va investi necesitatea de a face cât mai puțină birocrație.”
În paralel, APP a elaborat un proiect de hotărâre pentru lichidarea a opt întreprinderi de stat inactive. Din totalul de 168 de întreprinderi aflate în gestiunea agenției, doar 75–76 sunt active, restul fiind în procedură de insolvabilitate, lichidare sau fără activitate. În anul 2025, peste 20 de întreprinderi de stat au înregistrat un profit cumulat de 3,1 miliarde de lei, însă 87% din această valoare a fost generată de primele cinci companii, printre care Aeroportul Internațional Chișinău, Loteria Națională a Moldovei, Moldtelecom și Energocom. Autoritățile pregătesc o viziune integrată de reformare și reorganizare a companiilor de stat, inclusiv în vederea listării unor întreprinderi la viitoarea Bursă Internațională a Moldovei, care urmează să devină operațională la sfârșitul acestui an sau la începutul anului viitor.
„Noi trebuie să facem ordine în registrele statului, trebuie să fie disciplină și claritate. Dacă întreprinderea nu activează, ea nu are ce să caute în registre.”
Acordul de cooperare tehnico-militară cu Ucraina și apărarea spațiului aerian
Ministrul Apărării, Nosatîi, a respins falsurile lansate în spațiul public pe marginea noului acord de cooperare tehnico-militară semnat recent la Kiev, amintind că instituția pe care o conduce are încheiate peste 120 de tratate militare cu diverse state partenere, dintre care 11 acorduri bilaterale cu Ucraina, suplimentare acordului de bază din anul 1993.
Conform articolului 3 din noul document, cooperarea vizează modernizarea și exploatarea în siguranță a tehnicii militare și a armamentului, logistica, sistemele de comunicații, instruirea specialiștilor, protecția infrastructurii critice, transferul de cunoștințe și tehnologii, proiectele comune de cercetare și dezvoltare, apărarea cibernetică și tehnologiile de supraveghere a spațiului aerian. Ministrul a dat citire prevederilor documentului, subliniind că acesta are exclusiv caracter de consultare, analiză și schimb de informații tehnico-științifice și bune practici:
„Acțiunile realizate în contextul implementării respectivului acord nu vor putea fi interpretate ca acordare de asistență militară directă unui stat aflat în conflict armat. [...] Scopul parteneriatului este exclusiv protejarea populației și a spațiului aerian de drone rusești și alte pericole și amenințări la securitatea națională.”
Acordul va fi transmis prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe către Parlament pentru ratificare, etapă în care textul integral va fi publicat pe pagina web a Legislativului. Totodată, Ministerul Apărării poartă discuții cu România și cu alți parteneri internaționali pentru dotarea cu sisteme de protecție, inclusiv antidronă, și analizează oportunitatea accesării unor prețuri avantajoase la echipamente de apărare prin intermediul programului european SAFE.
Stimulente pentru profesorii relocați în Găgăuzia și Taraclia și cursuri de integritate academică
Ministrul Educației, Perciun, a anunțat aprobarea unui mecanism financiar menit să încurajeze profesorii cu experiență să se mute în UTA Găgăuzia și în raionul Taraclia pentru a acoperi posturile vacante, în special pentru predarea limbii române în școlile alolingve și în învățământul primar. Cadrele didactice selectate vor beneficia de o indemnizație de 200.000 de lei, achitată în două tranșe, asumându-și angajamentul de a activa în regiune timp de cinci ani. Ministerul estimează atragerea a 10–15 profesori prin acest instrument în anul viitor.
De asemenea, pentru învățământul superior a fost introdus un curs obligatoriu de etică și integritate academică adresat studenților din anul I. Cursul este disponibil în format asincron pe platformele universitare și cuprinde lecții video, suport de lectură și teste privind regulile de citare și utilizarea softurilor antiplagiat, obținerea certificatului final fiind o condiție obligatorie pentru admiterea la sesiunea de examene. În bilanțul primelor 100 de zile ale actualului Guvern, ministrul a mai menționat creșterea numărului de studenți admiși la licență în 2026, încadrarea unui număr sporit de pedagogi în școli și grădinițe, avansarea lucrărilor la rețeaua școlilor model, accesarea a 50 de milioane de euro pentru încă 20 de școli model și semnarea unui contract de 80 de milioane de euro cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru modernizarea școlilor profesionale și a colegiilor.
Prelungirea licențierii la importul de cereale și susținerea producătorilor agricoli
Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Osmochescu, a anunțat aprobarea avizului pentru prelungirea cu două luni a regimului de licențiere la importul de cereale și plante oleaginoase. Măsura se întemeiază pe o analiză economico-financiară a primelor trei trimestre din anul 2026, care a evidențiat în trimestrul al treilea o scădere accentuată a prețurilor de import la floarea-soarelui sub costul de producție al fermierilor locali, pe fondul congestiei logistice din bazinul Mării Negre și al lipsei spațiilor de depozitare.
Cu toate acestea, ministrul și-a reiterat poziția că, pe termen lung, piața internă trebuie protejată prin mecanisme juridice comerciale — precum măsurile antidumping sau de salvgardare solicitate de sectorul privat — și nu prin prelungirea automată a restricțiilor netarifare:
„Părerea mea este că nu trebuie să licențiem mecanic. [...] Trebuie să utilizăm alte instrumente juridice disponibile Republicii Moldova pentru protecția pieței interne.”
În ceea ce privește rezultatele înregistrate în primele 100 de zile de activitate guvernamentală, ministrul Agriculturii a evidențiat reducerea angajamentelor financiare față de fermieri de la circa 2 miliarde de lei la 1,7 miliarde de lei, alocarea a circa 29 de milioane de lei din Planul de creștere pentru subvenționarea per kilogram de carne în sectorul zootehnic, precum și prioritizarea proiectelor de acces la apă și a procesului de aliniere la standardele Uniunii Europene.