[00:00:00] — Radu Plămădeală
Stimați colegi, stimați participanți, bună ziua. Vă mulțumim că ați venit astăzi la Ministerul Sănătății. Mă numesc Radu Plămădeală și astăzi voi modera consultarea publică pentru poziția de negociere pentru capitolul 28. Ne bucurăm că în sală sunt reprezentanți ai asociațiilor de pacienți, ai organizațiilor neguvernamentale, ai producătorilor și distribuitorilor de medicamente și dispozitive medicale, ai asociațiilor profesionale, ai instituțiilor publice și ai partenerilor de dezvoltare. Câteva repere înainte de desfășurarea întâlnirii. Avem la dispoziție două ore. După cuvântul de deschidere vor urma două prezentări, una generală și una pentru medicamente, după care vom avea o sesiune de jumătate de oră pentru întrebări și răspunsuri. Dacă apar întrebări pe parcurs, vă rog să le notați și să le adresați anume în această perioadă. Totul ce se spune astăzi va fi consemnat și analizat.
Și, desigur, vă rugăm să treceți telefoanele pe modul silențios. Îl invit acum să ia cuvântul pe domnul Alexandru Gasnaș, ministrul Sănătății, care va vorbi despre importanța deschiderii negocierilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană pe capitolul 28, componenta Protecției Sănătății. Domnule ministru, aveți cuvântul.
[00:01:21] — Alexandru Gasnaș
Da, mulțumesc. Doamnelor și domnilor, bună ziua. Mă bucur că deja am ajuns la etapa când putem face și audiențele publice pe anumite rezultate și cum noi ne mișcăm. Suntem destul de maturi pe anumite componente din capitolul 28 pe care să le discutăm. Înainte de a merge un pic punctual pe capitolul 28, și pentru cei care ne ascultă online, o să doresc un pic să clarificăm despre ce discutăm noi. Cu toții știm foarte bine că pe 13 octombrie la Luxemburg, anul acesta, Republica Moldova a deschis oficial negocierile pentru încă două grupuri de capitole. Vorbim de clusterul 2, Piața internă, și clusterul 3, ce ține de Competitivitatea și creșterea incluzivă.
Într-adevăr, asta reprezintă un progres important în parcursul nostru european și acum rămâne etapa să înțelegem ce urmează după. Știm bine că legislațiile Uniunii Europene acoperă numeroase domenii, începând de la economie, inclusiv pe componenta de educație și sănătate, și în procesul de aderare aceste domenii sunt organizate în capitole de negociere care sunt grupate pe clustere. Acum, fiecare capitol reprezintă un ansamblu de norme și standarde și obligații pe care Republica Moldova trebuie să le preia și să le aplice pentru a deveni stat membru al Uniunii Europene. Și totalitatea acestor norme noi le numim acquis-ul Uniunii Europene. Acum, pentru capitolul 28, discuțiile sunt în jurul regulilor europene privind protecția consumatorului și protecția sănătății. Este important să precizăm că acest capitol nu cuprinde toate politicile naționale de sănătate. De exemplu, organizarea și finanțarea sistemului medical rămân în mare parte responsabilitatea statelor membre. Capitolul 28 stabilește însă cerințele europene foarte importante privind siguranța medicamentelor și dispozitivelor medicale, sănătatea publică, prevenirea bolilor, dreptul pacienților și capacitatea de răspuns la amenințările sanitare. Republica Moldova își asumă această aliniere la legislația europeană prin poziția de negociere și prezentăm modul în care vom realiza această aliniere, toate termenele de implementare în domeniile în care există dificultăți obiective.
Ce ține de anumite situații, putem solicita anumite perioade de tranziție, adică un interval suplimentar după aderare pentru aplicarea unor cerințe specifice. Vreau să zic că aceste perioade nu se acordă automat, deci noi trebuie să le negociem și în această perioadă de tranziție trebuie să specificăm foarte clar de ce noi solicităm acest termen. Clar că noi o să discutăm acuși etapizat, pentru că noi pe o componentă am cerut o perioadă de tranziție și să vedem și s-o motivăm de ce, un pic mai tehnic. Așadar, deschiderea unui capitol nu înseamnă și închiderea negocierii asupra lui. Pentru a închide provizoriu un capitol trebuie să demonstrăm că nu doar legislația noastră este aliniată, dar și că instituțiile noastre au această capacitate de a implementa tot ce noi transpunem. De aceea, din perspectiva Ministerului Sănătății, obiectivul nu este doar această transpunere a directivelor și a regulamentelor europene. Noi trebuie să înțelegem că acest proces înseamnă și modernizarea sistemului nostru de sănătate. Deci, dacă la început noi am considerat că facem un screening al legislației și parcă nu părea complicat, pe urmă noi am înțeles și sunt mult mai mature aceste lucruri și am înțeles că este și posibilitatea noastră de modernizare a sistemului de sănătate. Acum, sunt câteva domenii din acest capitol pe care le discutăm. Primul domeniu și probabil cel mai complex din perspectiva negocierilor este cel al medicamentelor. Uniunea Europeană dispune de un sistem destul de riguros de reglementare a medicamentelor și ele cuprind autorizarea punerii pe piață, controlul calității, supravegherea reacțiilor adverse, inspecțiile și monitorizarea siguranței după comercializare. De aceea, Republica Moldova trebuie să își alinieze cadrul legislativ, instituțional anume pentru aceste cerințe. De aceea, ultima perioadă de timp am văzut foarte mult pe acest domeniu, pentru că el e și cel mai mare, anumite dereglementări, anumite schimbări în geoarhitectura cum ajunge medicamentul la noi în țară și urmează în următoarele luni la fel multe modificări în acest domeniu. Noi știm foarte bine că piața noastră farmaceutică este relativ mică și depinde semnificativ de importuri. Unele medicamente sunt autorizate prin proceduri naționale și ele vor fi necesare să se adapteze regulilor Uniunii Europene. De aceea, noi aici avem nevoie de o abordare foarte atentă, pentru că e o chestie și de securitate națională ce ține de partea de medicamente mai ales. Noi știm bine câte medicamente avem în nomenclatorul de stat, câte medicamente avem cu preț propriu-zis. De aceea, cel puțin la analiza precoce pe care colegii mei de la Agenția Medicamentului deja o să ne-o spună, vedem cel puțin necesitatea la 57%, chiar 60% să revedem medicamentele care sunt în nomenclatorul de stat. Aceasta nu înseamnă că toate medicamentele respective vor dispărea de pe piață, aici ca să încerc cumva să calmez spiritele, dar cel puțin ele vor fi negociate ce ține de partea reintroducerii, reautorizărilor și discuției cu partenerii din Uniunea Europeană. Cert este că aici este o chestie de vulnerabilitate, pentru că este și capacitatea noastră de a negocia și aici noi trebuie împreună, de asta și facem audiențele acestea publice, ca să luăm experiența, anumite temeri, vulnerabilități, oportunități pe care noi să le includem în procesul de negociere.
Faptul că medicamentele, cum ziceam, sunt de securitate națională, aici am cerut o perioadă de tranziție de cinci ani de la data aderării pentru anumite cerințe privind autorizarea medicamentelor. Cinci ani asta nu înseamnă că o să avem acești cinci ani de zile. Asta e ceea ce noi cerem inițial, dar el trebuie să fie anexat și cu un plan foarte bine determinat de acțiuni pe care noi le vom face atunci când cerem acești ani. Poate să fie cert mai puțin, deci noi suntem doar în poziția de negociere de a cere acești cinci ani, dar ei trebuie să fie foarte clari de ce. Și aici avem nevoie de ajutorul comun și părerile dumneavoastră.
Altă componentă este dispozitivele medicale și aici vorbim despre o categorie foarte largă de produse, de la instrumente și consumabile medicale până la implanturi, echipamente de diagnostic, aparate de monitorizare și tehnologii utilizate în tratamentele complexe. Și aici la fel, alinierea la cerințele europene presupune un pic reguli mai riguroase privind evaluarea conformității, trasabilității, monitorizarea incidentelor și supravegherea pieței. Pentru pacient, clar că beneficiul este reducerea riscului de utilizare a unor dispozitive. Pentru instituțiile medicale înseamnă responsabilități mai clare privind achiziția, utilizarea, întreținerea și raportarea incidentelor. Pentru autorități asta înseamnă dezvoltarea capacității de supraveghere și control. Și asta este foarte important pentru că, cum și am zis, nu doar sincronizarea legislației, dar creșterea și capacităților instituției statului să poată asigura implementarea acestor transpuneri.
Alt domeniu major în capitolul 28 privește protecția sănătății împotriva factorilor de risc și aici Uniunea Europeană dispune de un cadru de reglementare privind produsele de tutun și produsele conexe, avertismentele de sănătate, publicitatea, comercializarea și protecția populației împotriva expunerii la fumat de tutun și aerosoli. Pentru Republica Moldova acest domeniu are o importanță majoră, pentru că noi știm foarte bine care sunt factorii de risc a cetățenilor din Republica Moldova. De aceea alinierea legislativă trebuie să fie însoțită și de aplicarea efectivă a regulilor și mecanismelor de supraveghere și de politici consecvente de prevenire. Cu toții știm că legislația noastră este destul de bine aliniată. E o chestie cum o implementăm, mecanismul de control și aplicarea acestei legi.
Altă componentă este securitatea sanitară și pregătirea pentru urgențe în sănătatea publică. Aceasta este la fel una din prioritățile noastre comune, pentru că noi avem experiența pandemiei COVID-19, care a demonstrat că amenințările pentru sănătate nu se opresc la frontieră. Eu cred că noi am învățat destul de multe lecții, mai avem de învățat, dar am învățat multe lecții din această pandemie. În același timp și sistemul medical din Republica Moldova s-a adaptat și s-a modernizat în consecința acestei pandemii. Iar în capitolul 28 presupune consolidarea sistemelor de supraveghere epidemiologică, a capacităților de laborator, a mecanismului de alertă și a pregătirii pentru urgențe în sănătate publică. În acest domeniu alinierea standardelor înseamnă mai bună capacitate de a identifica timpuriu a riscurilor, plus să fim pregătiți pentru orice eveniment. Cel puțin să avem acele planuri, pentru că de fiecare dată, fiecare intervenție sau riscuri, ele sunt specifice. Acuma noi le vedem că sunt mult mai complexe și cert noi trebuie să avem o capacitate și un plan pentru fiecare situație și nu doar pe hârtie. Ea trebuie simulată, ea trebuie aplicată periodic ca noi să fim pregătiți pentru aceste intervenții. Noi trebuie să consolidăm cooperarea cu instituțiile europene, inclusiv cu Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor. De asemenea, să ne integrăm și în mecanismele europene de pregătire și răspuns la amenințările în sănătate.
Altă componentă este siguranța sângelui, țesutului și celulelor și organelor de origine umană. Este un domeniu mai puțin vizibil publicului, dar are o importanță majoră ce ține de calitatea și siguranța substanțelor de origine umană. Aici discutăm despre sânge și componentele sangvine, țesuturi, celule și alte produse biologice utilizate în tratamentul pacienților. Pentru că noi avem niște norme și, bine, normele europene stabilesc cerințe ce ține de donare, colectare, prelucrare, testare, păstrare, distribuire și trasabilitatea acestora și cert Republica Moldova se aliniază la consolidarea acestor sisteme de autorizare și supraveghere, a controlului calității.
Altă componentă nu mai puțin importantă sunt drepturile pacienților și accesul echitabil la serviciile medicale. Și aici integrarea europeană are și o dimensiune importantă privind drepturile pacienților. E un subiect relevant de asistență medicală transfrontalieră, pentru că legislația europeană stabilește bine aceste reguli privind informarea pacienților, accesul la anumite servicii medicale în alte state membre și condițiile de rambursare a cheltuielilor. Și aici iarăși este o chestie sensibilă și pentru noi cum o să implementăm, pentru că de transpus o vom putea, dar implementarea este un pic mai complexă, mai dificilă. Pentru că noi trebuie să fie clar că acest mecanism nu înseamnă acces automat și nelimitat la servicii medicale garantate în orice stat al Uniunii Europene. Există anumite condiții, proceduri, reguli de finanțare care trebuie respectate. Dar noi trebuie să dezvoltăm un cadru instituțional și să avem acele mecanisme de informare și cooperare necesară.
Altă componentă din capitolul 28 este sănătatea digitală și schimbul securizat de informație medicală. De aceea transformarea digitală reprezintă o componentă importantă în modernizarea sistemului de sănătate, dar noi trebuie să îl aliniem maxim, nu că maxim posibil, trebuie să aliniem 100% cu toate rigorile și siguranța circulației informației medicale. Plus noi mai avem mai multe sisteme informaționale din Uniunea Europeană care trebuie transpuse și sincronizate în legislația noastră și să fie aplicată și să fim gata în momentul aderării să le utilizăm. Și cu siguranță ne dăm seama că noi nu putem doar, să zicem, doar să facem aceste aplicații sau să le procurăm. Ele trebuie adaptate cadrului nostru legal și utilizării de zi cu zi.
Altă componentă este cancerul, boli rare și sănătatea mintală. În capitolul 28 include domenii importante de cooperare în sănătate publică precum prevenirea cancerului, boli rare, sănătate mintală și reducerea inegalităților în sănătate. Noi deja avem anumite progrese la acest capitol. Acuma suntem, mai ales pe componenta de cancer, revizuim anumite componente pentru că e o chestie de planificare mai de lungă durată ce ține de partea de cancer, de achiziții de medicamente și numai de asta sincronizarea pe acest capitol și a legislației este extrem de importantă pentru noi ca noi să putem să mergem bine și pe aceste capitole.
De aceea probabil cel mai important la început a fost sincronizarea acțiunilor atât a Ministerului Sănătății cu agențiile conexe, atât Agenției Medicamentului, Companiei Naționale de Asigurări, deci toți cei care lucrează în domeniul sănătate, ca noi să sincronizăm agenda și acțiunile pe care noi le avem și a trebuit un pic de efort ca să facem acest lucru. Dar suntem astăzi aici ca să discutăm public despre viziunea și a dumneavoastră. Noi mai avem câteva prezentări probabil ce ține de poziția de negociere, angajamentele sectoriale și justificarea, cu siguranță, a perioadei de tranziție. Apoi chiar o să vă rog cât mai deschis orice temeri, orice sugestie, propunere, pentru că asta nu va fi ultima, nu prima și ultima noastră discuție publică pe acest subiect. Da, eu vă mulțumesc și putem să continuăm. Mulțumesc.
[00:18:51] — Radu Plămădeală
Vă mulțumim, domnule ministru. Trecem acum la prezentarea propriu-zisă a pozițiilor de negociere și o invit pe doamna Svetlana Nicolaescu, secretar general adjunct al Ministerului Sănătății și copreședinte al grupului de lucru pe capitolul 28.
[00:19:08] — Svetlana Nicolaescu
Mulțumesc frumos. Bună ziua tuturor. Vă salut în incinta Ministerului Sănătății și am să continui acest dialog cu invitații la consultările publice prin prezentarea normelor sau prevederilor principale din pozițiile de negocieri, dar înainte de aceasta să vedem cum am ajuns noi în ziua respectivă, pentru că astăzi, da, ne întrunim ca să discutăm, să avem aceste consultările publice, avem pozițiile de negocieri. Cum am ajuns să dispunem de aceste poziții de negocieri? Și de fapt pe ecran aveți etapele-cheie, dar intenționat le-am pus procesele tehnice și acolo nu sunt procese politice, da, când am obținut statut de țară candidat, vorbim de lucrul pe care l-am realizat de comun cu majoritatea dintre dumneavoastră, dar și cu mulți, mulți cei care astăzi nu sunt prezenți, dar care sunt membri ai grupului de lucru 28 și am pornit în anul '23 cu un proces foarte complex de self-screening sau autoevaluare, atunci când am, de fapt, am evaluat întreg acquis-ul european, și acest proces a continuat în anul '24 când am mers la reuniunea de screening explicativ și Comisia Europeană a prezentat cerințele legislației europene pentru Republica Moldova. În continuare, în martie '25, Republica Moldova a participat la screeningul bilateral și în această reuniune deja noi, ca țară, am prezentat progresele realizate, dar și lacunele existente și planurile cum ne propunem să asigurăm armonizarea cadrului legislativ, dar și consolidarea capacităților instituționale. Imediat după screeningul bilateral noi am înțeles mult mai bine ce avem de făcut și, de fapt, am pornit procesul de elaborare a pozițiilor de negocieri. Deci ce ne asumăm noi ca și stat, ca țară în raport cu Uniunea Europeană ca să ajungem la această finalitate. Și anul '26, de fapt, a fost marcat de un dialog tehnic mult mai intens cu Comisia Europeană, inclusiv printr-o serie de reuniuni de monitorizare a progreselor, iar momentul de referință a fost 13 octombrie, deci în 2026, atunci când s-au deschis oficial negocierile pentru clusterul 2 și clusterul 3, iar capitolul 28, pe care îl punem în discuție astăzi, face parte din clusterul 2, Piața internă.
Astfel, avem astăzi formulate pozițiile de negocieri a Republicii Moldova și în orice negocieri sunt mai multe părți, da? Și avem și poziția de negocieri, poziție comună de negocieri a statelor membre sau a Uniunii Europene în acest proces. Deci din angajamentele, dar aici pe ecran putem vedea care sunt angajamentele asumate de Republica Moldova la capitolul 28, vedem că ne-am asumat să ne aliniem la acquis-ul Uniunii Europene în domeniul protecției sănătății, la fel să aplicăm integral acest acquis până la data aderării, cu excepția domeniului pentru care Republica Moldova a solicitat în poziția de negocieri perioadă de tranziție. Acest angajament, evident că presupune un proces foarte amplu de reforme și nu doar elaborarea sau ajustarea cadrului normativ. Da, avem foarte multe noi legi de elaborat, avem mai multe legi, hotărâri de Guvern de ajustat, dar și mai important este că ne-am luat angajamentul să asigurăm și aplicarea eficientă a acestei legislații, ceea ce presupune să avem autorități consolidate, autorități de reglementare și supraveghere capabile, să dispunem de laboratoare, să dispunem de sisteme informaționale, dar și personalul calificat.
La fel, după cum vedeți și după cum deja a fost menționat, în poziția de negocieri este solicitată această perioadă de tranziție de cinci ani. Ea este solicitată pentru anumite cerințe europene privind autorizarea medicamentelor și această solicitare, de fapt, urmărește ca să ne permită adaptarea graduală a autorizațiilor și a documentației aferente dosarelor pe medicamente înregistrate, astfel ca să evităm orice risc de disponibilitate redusă sau accesibilitate redusă a medicamentelor. Și un al patrulea aspect care la fel se regăsește în poziția de negocieri a Republicii Moldova sunt solicitările pentru integrarea graduală sau integrarea anticipată prin faptul că ne-am exprimat interesul să fim în calitate de observatori în mai multe grupuri tehnice sau platforme de cooperare care funcționează în cadrul Uniunii Europene. Deci, prin urmare, după cum vedem din poziția de negocieri a Republicii Moldova, avem atât dimensiune legislativă, cât și una instituțională și operațională.
Alături avem și poziția comună a Uniunii Europene, la fel pentru capitolul 28, care a fost adoptată în anul 2026 și acest document de ce este important pentru noi? Pentru că aici sunt reflectate acele progrese pe care le recunoaște Comisia Europeană la momentul adoptării poziției de negocieri, dar și stabilește principalele așteptări pentru continuarea negocierilor.
În poziția sa comună, UE recunoaște progresele realizate în armonizarea legislației naționale cu acquis-ul european, domeniile menționate fiind controlul tutunului, produsele cosmetice, siguranța sângelui și unele politici de sănătate publică. În același timp, în poziția comună este evidențiat că nivelul de aliniere diferă de la un domeniu la altul și sunt necesare eforturi suplimentare pentru a finaliza armonizarea în domenii precum medicamente, dispozitive medicale, drepturile pacienților pentru serviciile transfrontaliere, sănătatea digitală, precum și bolile transmisibile și securitatea sanitară.
Un aspect aparte în poziția comună de negocieri este pus și pe capacitatea de implementare și aplicare efectivă a legislației europene. Deci nu sunt suficiente adaptarea actelor normative, Republica Moldova trebuie să asigure și funcționarea autorităților responsabile și inclusiv prin resurse umane și mecanisme instituționale sustenabile.
Cu referire la perioada de tranziție, în poziția comună de negocieri a UE, deci UE nu adoptă încă nicio poziție definitivă și solicită Republicii Moldova să prezinte informații suplimentare pentru a evalua justificarea solicitării înaintate, duratei și domeniul de aplicare a acesteia. Prin urmare, mesajul central al poziției comune este că progresul Republicii Moldova va fi evaluat nu doar prin gradul de armonizare a legislației, ci și prin capacitatea de a implementa și de a aplica efectiv normele europene. Și această abordare este în continuare reflectată în criteriile de referință care au fost stabilite de Uniunea Europeană pentru închiderea provizorie a capitolului 28. Deci pentru fiecare capitol de negocieri, Uniunea Europeană a formulat condițiile în care negocierile pe capitolul respectiv vor fi închise în mod provizoriu. În mod provizoriu însemnând că până la momentul semnării tratatului de aderare, dar și în continuare intrării în vigoare a acestui tratat, există posibilitatea de a redeschide negocierile pe orice capitol în cazul în care prin monitorizările efectuate se demonstrează că Republica Moldova fie nu ține pasul cu legislația europeană, da, pentru că vom vorbi în continuare cât de dinamică este și legislația europeană, sau înregistrează anumite regresii. Acest punct trebuie să reținem. Nu este suficient să demonstrăm într-un anumit punct că am realizat toate condițiile formulate, este și foarte și foarte important să menținem același nivel și să asigurăm doar avansarea și doar progresul.
Aici probabil, da, deja sunt plasate aceste criterii de referință care au fost formulate la capitolul 28. Sunt trei criterii de referință. Primul se referă la domeniul protecția consumatorului și aici mai mult sunt vizați colegii care coordonează componenta respectivă în cadrul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării. Pentru sectorul de sănătate, relevanță prezintă criteriile de referință 2 și 3. După cum vedem, al doilea criteriu vizează în mod specific controlul tutunului și aici UE solicită un nivel avansat de aliniere a legislației naționale cu legislația europeană, dar și implementarea și aplicarea deplină a acestor norme. Și al treilea criteriu de referință formulat pentru capitolul 28 acoperă celelalte domenii ale protecției sănătății și pentru anumite domenii precum, din nou, drepturile pacienților la asistență medicală transfrontalieră, sânge, țesuturi, celule și medicamentele de uz uman și veterinar, UE solicită alinierea la acquis-ul european. Pentru celelalte domenii din sănătate publică este prevăzută atingerea unui nivel avansat de aliniere. Deci se acceptă nu aliniere deplină, dar un nivel avansat de aliniere. Ceea ce este foarte important că în același timp, așa cum este reflectat în criteriul 3, Republica Moldova trebuie să demonstreze și existența capacităților administrative și mecanismelor de supraveghere necesare pentru aplicarea efectivă a legislației europene. Deci aceste criterii, de fapt, confirmă că obiectivul negocierii nu este doar adoptarea legislației, dar și demonstrarea capacităților instituționale. Prin urmare, pentru următorii pași, noi avem nu doar de finalizat armonizarea legislativă, dar și să consolidăm autoritățile naționale.
Pe componenta de protecție a sănătății, capitolul 28, așa cum a relatat și domnul ministru, acest capitol acoperă domenii, un spectru destul de larg de domenii, de la reglementarea anumitor produse care au un impact direct asupra sănătății, precum sunt medicamentele, dispozitivele medicale, produsele din tutun, produsele cosmetice, până la protecția pacienților și pregătirea pentru amenințările la adresa sănătății publice. Și pentru fiecare din aceste domenii pe care le vedem pe ecran, Republica Moldova și-a asumat anumite angajamente atât de ordin legislativ, cât și de ordin instituțional. Ele toate sunt trecute în poziția de negocieri care, apropo, linkul a fost inclus și la invitația care ați primit la acest eveniment și ele pot fi consultate pe pagina web a Cancelariei de Stat și a Biroului pentru Integrare Europeană. Și ele sunt publice. Oricine care prezintă interes poate vedea la cel mai tehnic nivel ce este inclus în pozițiile de negocieri. Și astăzi, în continuare, vom vedea care sunt aceste angajamente pe care și le-a asumat Republica Moldova pentru fiecare din domenii și ce mai urmează să realizăm ca să atingem acele condiții trecute sau stabilite în criteriile de referință pentru închiderea negocierilor.
Vom începe cu medicamentele de uz uman. După cum deja a fost menționat, este unul din blocurile centrale a negocierilor. De ce? Pentru că legislația europeană are o serie de reglementări aplicabile acestui domeniu. Sunt o serie de directive și regulamente europene pe care Republica Moldova este exact în proces de transpunere. Deci esența constă în faptul că Republica Moldova trece de la un cadru național de reglementare la unul armonizat cu standardele europene. Și aceasta presupune atât pregătirea autorității naționale, în cazul respectiv Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, dar și pregătirea operatorilor farmaceutici, astfel ca să fim capabili la nivel instituțional și la nivel de business să funcționăm în aceste sisteme de reglementare a UE. Pentru că procedurile care le aplicăm astăzi vor fi mai diverse. La nivelul Uniunii Europene funcționează un șir de mecanisme care sunt coordonate și pentru care Republica Moldova trebuie să fie pregătită. Avantajul major fiind că vom putea fi parte a acestor mecanisme. Da? Și dacă, de exemplu, ne referim la același aspect de autorizare a medicamentului. Astăzi în Republica Moldova aplicăm autorizarea națională, pe când în UE aceasta este doar una din patru mecanisme de autorizare. Celelalte trei presupun coordonarea între statele membre sau statele membre și Agenția Europeană a Medicamentului. Da, astăzi Republica Moldova nu le poate aplica, dar astăzi noi construim un asemenea cadru legal care să fie coerent sau să fie aliniat cu mecanismele respective și ne pregătim instituțiile astfel ca să putem în mod eficient să le utilizăm. Referindu-ne la angajamente, da, ne-am asumat să avem un cadru legal aliniat cu această excepție pentru care solicităm perioada de tranziție. Ce am realizat? Legea-cadru de fapt este Legea privind medicamentele care a fost adoptată în 2025, dar pe parcursul anului 2026 au urmat un șir de măsuri normative, regulamente care fie deja au fost adoptate, dacă ne referim aici la regulamentul privind autorizarea medicamentelor, regulamentul pe studii clinice, regulamentul pe bunele practici de fabricație. Un alt set de dosare au trecut toate etapele de coordonare la nivel național și astăzi sunt prezentate pentru evaluarea Comisiei Europene și suntem în așteptarea feedbackului din partea Comisiei Europene. Ne referim aici la regulamente pe farmacovigilență, pe promovare etică a medicamentului și pe sistemele de monitorizare și trasabilitate. Deci invităm pe cei care sunt direct vizați, dar și interesați în aceste domenii să urmărească în continuare măsurile sau evoluțiile pe care le operăm în cadrul normativ și legislativ și aici cu siguranță vom avea nevoie de mai multe consultări privind modul de punere în aplicare a acestora.
Vreau aici să menționez încă două aspecte care prezintă interes și sunt importante în contextul discuției de astăzi și mă refer la sistemul de trasabilitate și prevenire a medicamentelor falsificate. Este un sistem care este obligatoriu pentru toate statele membre, pentru toate statele europene și de fapt prezintă un sistem de verificare a autenticității medicamentelor, scopul acestuia fiind de a preveni pătrunderea produselor falsificate pe piețele, piața europeană și pe piețele din statele UE. Evident că scopul final este protejarea pacienților. Deci potrivit modelului european, acest sistem este organizat și gestionat de sectorul farmaceutic printr-o structură dedicată cu implicarea producătorilor, distribuitorilor și farmaciilor, în timp ce autoritatea competentă exercită atribuțiile de supraveghere. Deci Republica Moldova urmează să pregătească implementarea acestui model. Au fost un șir de discuții, întruniri inclusiv cu operatorii economici la acest subiect. Suntem la etapa de elaborare a regulamentului care va stabili inclusiv responsabilitățile pentru operatorii economici în gestionarea sistemului dat, dar este unul din sistemele mai noi, să zicem, da, pentru că pentru foarte multe aspecte noi ajustăm cadrul normativ sau instituțional. În cazul dat vorbim de un sistem și un element nou, dar care va asigura protejarea pieței de produsele falsificate.
Ne-am referit deja la ce se schimbă odată cu aderarea, da, vorbind că vom avea acces la aceste mecanisme noi de coordonare și provocarea specifică, evident că rămâne adaptarea autorizațiilor existente. Deci avem o parte din medicamentele care sunt prezente astăzi pe piața Republicii Moldova au fost autorizate în baza unor proceduri și cerințe care nu coincid integral cu cele în Uniunea Europeană. Respectiv, prin poziția de negocieri noi am solicitat cinci ani după aderare pentru a adapta această documentație gradual, astfel ca impactul asupra disponibilității și accesibilității medicamentelor să fie unul minimal.
Cum am menționat, poziția comună a UE-ului încă nu acceptă solicitarea, dar statele membre solicită de la Republica Moldova informații suplimentare privind structura pieței farmaceutice, privind categoriile de medicamente autorizate și aprovizionarea cu medicamentele critice și aici venim cu un mesaj că odată ce am recepționat această solicitare și poziția comună din partea UE, vom avea mai multe consultări cu mediul de afaceri, cu operatorii economici, astfel ca această poziție să fie cu adevărat din partea statului, da, și ne propunem pentru perioadele următoare să avem aceste consultări.
Un alt domeniu reglementat la fel în UE este domeniul produselor cosmetice și aici Republica Moldova a realizat deja progrese importante în armonizarea legislației, dar și punerea în aplicare. De fapt, modificările legislative au fost operate în anul 2024 când am ajustat regulamentul național, dar principala schimbare în ce constă. Deci noi am trecut de la sistemul de autorizare prealabilă a produselor înainte de punerea lor pe piață, da, anterior se solicita un aviz sanitar pentru această categorie de produse de la ANSP, și am trecut la procedura de notificare, dar și supravegherea pieței. Deci în principiu formula este următoarea: producătorul răspunde, iar statul verifică. Deci producătorul își asumă că pune pe piață un produs conform cu toate cerințele privind conținutul, dar și etichetarea acestor produse și alte cerințe care se regăsesc în, care sunt reglementate. În continuare, statul prin autoritatea de supraveghere, în cazul respectiv Agenția Națională pentru Sănătate Publică, asigură supravegherea pieței.
Deci o particularitate pentru acest domeniu este caracterul foarte dinamic al legislației europene. Regulamentul european care reglementează această categorie de produse se modifică de mai multe ori pe an, pe parcursul unui an, pentru că se obțin, pe măsură ce se obțin dovezi științifice noi privind una sau altă substanță care este fie inclusă, fie exclusă din lista substanțelor permise pentru utilizarea în aceste produse. În Republica Moldova am instituit un mecanism destul de flexibil și le aprobăm aceste liste prin ordinul ministrului Sănătății, astfel ca să ne asigurăm că păstrăm același ritm de actualizare a cadrului normativ care se aplică și în UE.
Și un alt aspect la fel de important pentru acest domeniu se referă la sistemele privind notificarea acestor produse și ce trebuie să cunoaștem, da? În anul 2025 ANSP de comun cu AGE a instituit un instrument de notificare digitală, da, pentru că în formula nouă operatorul economic notifică, în continuare statul supraveghează. Notificarea astăzi se realizează prin acest instrument digital, dar odată cu aderarea, Republica Moldova va avea, Republica Moldova, operatorii economici din Republica Moldova vor avea obligațiunea să notifice aceste produse în portalul european de notificare a produselor cosmetice, așa-numitul CPNP. Acest din nou prezintă și un avantaj, în special pentru producătorii locali, care astăzi cei care doresc să fie prezenți pe piața europeană, acest lucru trebuie să se întâmple într-o țară europeană, trebuie să existe o persoană responsabilă desemnată într-o țară din statul UE. Odată ce obținem și noi statut de țară europeană, producătorii locali vor avea această posibilitate. Dar pentru ca și angajament pe care ni l-am asumat să fim pregătiți să utilizăm aceste sisteme.
În continuare vom aborda și subiectul controlul tutunului, care este unul din domeniile în care Republica Moldova de fapt a înregistrat progrese importante în alinierea legislației europene. Cadrul legislativ este fundamentat de Legea privind controlul tutunului 278 și această lege a fost consolidată progresiv, astfel că astăzi practic toate normele stabilite în Directiva europeană, Directiva 40, sunt transpuse în legislația națională. La fel, un progres important a fost și revizuirea acestei legi în anul 2025, când am preluat recomandările noi care au fost adoptate în anul 2024 la nivelul Uniunii Europene privind protecția populației de fumul de produse din tutun și aerosoli, prin care am extins interdicția pentru consumul acestor produse într-un șir de spații publice deschise, exact așa cum recomandă, da, menționez aici că nu este o normă din directivă, dar vine din recomandările Comisiei Europene și Republica Moldova deja le-a preluat în legislația națională.
Cu referire la ajustările care din nou ne-am asumat și deja și le-am și realizat, au fost aprobate anumite standarde tehnice pentru țigările electronice și flacoanele de reumplere, care de fapt asigură protecția mai bună a acestor produse, în special atunci când devin accesibile copiilor, și la fel am implementat, am adoptat cerințe privind notificarea și raportarea acestor produse. Din nou, foarte similară situația: odată cu aderarea la UE, notificările și raportările pe care le realizează operatorii economici către autoritățile statului se vor face prin sistemul, prin platforma comună, așa-numitul EU-CEG sau EU Common Entry Gate. Este o platformă unică în care operatorii economici raportează către statele membre în conformitate cu cerințele, da, ce se solicită. Am revizuit cadrul normativ, aceleași cerințe se aplică și astăzi în Republica Moldova, doar că din nou, noi până când le raportăm într-un sistem național. Pe viitor vom utiliza sistemele comune.
Și un alt aspect important care trebuie să menționăm la acest capitol este sistemul de trasabilitate a produselor din tutun și aici vorbim de cadrul normativ care a fost elaborat de către Ministerul Finanțelor și aprobat de Guvern privind instituirea și operarea acestui sistem. Sistemul presupune aplicarea unor marcaje unice pe fiecare pachet de produs și înregistrarea informațiilor relevante pe întreg lanț, de la fabricant la importator, distribuitor, astfel ca să existe posibilitatea de a urmări întreg traseul al produsului. Din nou, sistemul de fapt asigură implementarea Protocolului pentru combaterea comerțului ilicit, că acesta este scopul sistemului. În Republica Moldova, conform cadrului instituțional elaborat, Serviciul Vamal a fost desemnat ca autoritatea națională responsabilă de acest sistem de trasabilitate, iar Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe este responsabil de generarea și emiterea marcajelor unice de identificare. Ministerul Finanțelor are responsabilități privind depozitarea datelor, iar celelalte autorități au acces la datele respective pentru a avea posibilitatea de a realiza anumite verificări. Deci acestea sunt angajamentele pe care urmează încă să le asigurăm pentru a îndeplini criteriul de referință pe componenta dată.
Cu referire la domeniul drepturile pacienților în asistența medicală transfrontalieră. Aici, după cum s-a menționat, este un domeniu important pentru că astăzi Republica Moldova clar că nu dispune de acest cadru legislativ. Directiva europeană, Directiva privind drepturile pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere, stabilește condițiile în care persoanele asigurate într-un stat membru pot beneficia de servicii medicale în alt stat membru UE, precum și mecanismele de rambursare a costurilor suportate. În Republica Moldova, deci cadrul care este în elaborare și noi din nou cu proiectul de lege am trecut toate etapele de consultări și proiectul respectiv de lege a fost de două ori deja consultat cu Comisia Europeană. Noi suntem în așteptarea ultimelor comentarii și sperăm foarte mult să avansăm cât de curând cu adoptarea acestei legi în Guvern, în continuare în Parlament. Și a fost stabilit în această, de fapt este o lege care modifică cadrul legal existent, dar prin care se stabilesc condițiile de bază ce vor fi aplicate în cazul acestui mecanism. Deci unul din elementele centrale de fapt de asemenea este instituirea și Punctului Național de Contact pentru Asistența Medicală Transfrontalieră, pentru că orice persoană asigurată în primul și în primul rând trebuie să dispună la informarea corespunzătoare, dar și acest punct național de contact va asigura cooperarea cu alte puncte naționale de contact din alte state membre, astfel ca această mobilitate a pacienților să fie facilitată. În proiectul de lege este prevăzut că Compania Națională de Asigurări va avea acest rol și la fel important să menționăm că mecanismul dat, mecanismul de mobilitate a pacienților, va funcționa în ambele sensuri. Adică atât cetățenii Republicii Moldova vor avea posibilitate în condițiile stabilite de lege să beneficieze de serviciile medicale în alte state UE, dar și invers, cetățenii statelor UE, aplicând același mecanism, vor putea beneficia de serviciile medicale în Republica Moldova, ceea ce deschide noi avantaje și oportunități, inclusiv pentru turism medical.
Un aspect important referitor la rambursarea costurilor: în aplicarea acestui mecanism, costurile se rambursează la nivelul tarifului din țara gazdă. Da, ca să fie mai simplu spus, pentru cetățenii moldoveni, costurile de rambursare vor fi la nivelul tarifelor stabilite în Republica Moldova, fără a depăși costul achitat de fapt. Da, din nou, mai multe condiții sunt stipulate în acest proiect de lege. În continuare, de comun cu Compania Națională de Asigurări în Medicină, urmează să elaborăm și cadrul sublegislativ, astfel ca în momentul aderării atât CNAM-ul, cât și prestatorii de servicii medicale să cunoască, să fie familiarizați cu acest mecanism, având anumite responsabilități, după cum am zis, în ambele sensuri. Acest cadru urmează să devină aplicabil doar din momentul aderării, da? Deci noi pregătim cadrul legal, pregătim capacitățile instituționale, dar îl vom putea aplica doar după obținerea statutului de țară UE.
Un alt domeniu la fel reglementat în Uniunea Europeană se referă la sânge, țesuturi, celule și organe. Bine, în jargonul european noi îl numim regulamentul SoHO, Substances of Human Origin, și acest regulament este un regulament relativ nou în Uniunea Europeană. El a fost adoptat în anul 2024 și punerea în aplicare a regulamentului începe din anul 2027, ceea ce înseamnă că și la ora actuală și statele Uniunii Europene abia se pregătesc să asigure punerea în aplicare a acestei noi legislații, pentru că, comparativ cu reglementările anterioare care erau la nivelul directivelor, deci nu exista un regulament, existau directivele care reglementau aspectele date, dar prin regulament s-a extins aplicabilitatea acestor cerințe. Sunt cuprinse nu doar sânge, celule și țesuturi, prin acest nou regulament se aplică și celulelor reproductive, se aplică celulelor stem, dar și altor substanțe de origine umană utilizate în scopuri terapeutice. La fel, ce ne-am asumat noi în poziția de negociere pentru transpunerea acestui regulament, să elaborăm un plan de acțiuni, un roadmap foarte detaliat, care este abordarea și viziunea Republicii Moldova de a pune în aplicare normele din acest regulament. Am și elaborat acest plan de acțiuni. A fost din nou elaborat, agreat la nivel național și transmis Comisiei Europene pentru consultare. După comentariile Comisiei vedem dacă se agrează modalitatea propusă de Republica Moldova. Un aspect esențial aici este și o nouă arhitectură instituțională, pentru că regulamentul prevede și autorități naționale care asigură autorizarea entităților respective, entităților SoHO, lucru care astăzi în Republica Moldova încă nu este asigurat, dar urmează să decidem care este acest model instituțional pe care îl vom pune în aplicare în conformitate cu prevederile din regulament.
Și pe domeniul dat, din nou, au fost adoptate, pentru că cuprinde nu doar SoHO, dar și transplant, și aici la fel ne-am luat mai multe angajamente pentru a consolida vigilența sistemelor noastre de transplant, inclusiv la nivelul european este reglementat și schimbul de organe și țesuturi pentru transplant. Republica Moldova a aliniat, a ajustat și pe această componentă cadrul normativ. Agenția de Transplant la fel a instituit mecanisme prin care vom asigura și acest schimb de organe. La ora actuală el se întâmplă doar în baza acordurilor bilaterale. Odată cu intrarea în UE, vom beneficia de acest mecanism aplicabil pentru toate statele membre.
Cu referire la domeniul de boli transmisibile și securitate a sănătății. Este unul din domeniile strategice al Capitolului 28 și, după cum a fost menționat, anume experiența pandemiei COVID-19 a demonstrat importanța cooperării între state, cooperării internaționale în identificarea timpurie a riscurilor, dar la fel și schimbul rapid de informații și coordonarea măsurilor. Deci, de fapt, lecțiile din pandemie au determinat Uniunea Europeană să își revadă și să consolideze semnificativ cadrul de reglementare în acest domeniu. A fost adoptat în anul 2022 Regulamentul european privind amenințările transfrontaliere grave la adresa sănătății. Acest regulament la fel a prevăzut extinderea atribuțiilor Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, ECDC, dar și atribuțiile pentru Agenția Europeană pentru Medicamente pe componenta asigurării contramăsurilor și medicamentelor în situații de criză. În Republica Moldova ce am reușit și ce ne-am asumat în poziția de negocieri. Deci ne-am asumat că ajustăm cadrul normativ și asigurăm punerea în aplicare. Din nou, o parte din mecanisme devin posibile doar după aderare, după momentul aderării. În anul 2024 a fost revizuit Regulamentul de supraveghere epidemiologică a bolilor transmisibile și acesta a transpus parțial cerințele europene și la fel prin acest regulament s-au introdus și mecanisme de alertă precoce, notificare și răspuns coordonat. În cadrul ANSP funcționează un centru operativ de coordonare în urgențe de sănătate publică, care este disponibil 24 din 24, iar în poziția de negocieri ne-am asumat finalizarea alinierii cadrului juridic în acest domeniu, dar și consolidarea capacităților instituționale. Din nou, schimbare esențială care va veni odată cu obținerea statutului de stat membru UE: Republica Moldova va participa la Comitetul pentru Securitate Sanitară al Uniunii Europene, așa-numitul Health Security Committee. În cadrul acestui comitet, toate statele membre își coordonează măsurile de prevenire, pregătire și răspuns la amenințările transfrontaliere, dar de asemenea comunică, prin acest mecanism se comunică riscurile și măsurile de gestionare a crizelor. Este important să menționăm că și la ora actuală Republica Moldova cooperează cu ECDC, cu Centrul European de Control al Bolilor, inclusiv prin asigurarea schimbului de date epidemiologice. La fel, astăzi Republica Moldova participă la rețele și platforme gestionate de ECDC, precum este platforma EpiPulse, și odată cu aderarea, această cooperare va evolua către participare deplină. Deci noi astăzi participăm, dar cu responsabilități nu ca un stat membru. Odată cu aderarea, Republica Moldova va avea și alte responsabilități pe care din nou le-am prevăzut în cadrul normativ, în cadrul legal, urmează să fie puse în aplicare. Un alt sistem european care este stabilit pe această componentă este Sistemul de alertă precoce și răspuns, EWRS. Acest sistem permite schimbul rapid de informații între statele membre, Comisia Europeană și ECDC. Există o deosebire dintre sistemele internaționale gestionate de Organizația Mondială a Sănătății vizavi de aceste sisteme europene, deosebirea fiind că în cadrul sistemelor europene se coordonează și răspunsul. Deci nu se limitează sistemele date doar la schimbul de informații, dar tot aceste sisteme sunt utilizate, prin intermediul lor se coordonează și măsurile de răspuns între statele membre.
O schimbare la fel de importantă privește și raportarea și evaluarea periodică a capacităților naționale. Ori, regulamentul european la care am făcut referință anterior presupune că o dată la trei ani, cel puțin, fiecare stat membru este evaluat privind cât de bine este pregătit pentru a răspunde la o eventuală urgență de sănătate publică și aceste evaluări sunt coordonate de către ECDC. La fel, în cadrul acestor evaluări sunt formulate recomandările către statele membre. Ce am făcut până la moment? Noi am adoptat un cadru de evaluare care este compatibil sau este similar. Practic, am stabilit că și sistemele noastre de supraveghere sunt evaluate pe aceleași componente. Din nou, astăzi nu avem această responsabilitate, dar am prevăzut în cadrul legislativ modul în care vom face și astăzi putem să o facem, doar că încă nu există această cerință o dată la trei ani, respectând intervalul. Și la acest domeniu un element important este și disponibilitatea medicamentelor, vaccinurilor și altor contramăsuri medicale în situații de criză. Și aceste aspecte sunt reglementate și sunt coordonate la nivelul Uniunii Europene. În poziția de negocieri am prevăzut măsuri de dezvoltare a cadrului național pentru asigurarea contramăsurilor medicale și pentru pregătirea și gestionarea situațiilor de criză în domeniul medicamentelor și dispozitivelor medicale. Odată cu aderarea, Republica Moldova va participa prin reprezentanții desemnați. Deci noi, ca fiecare stat membru, vom desemna participanții la mecanismele europene de coordonare a acestui răspuns, inclusiv grupuri în cadrul Agenției Europene pentru Medicamente, care sunt responsabile de monitorizarea și gestionarea penuriilor de medicamente și dispozitive medicale, așa-numitul Health Crisis Board. Din nou, cunoaștem, trebuie să cunoaștem care vor fi responsabilitățile și obligațiunile noastre în aceste platforme de coordonare și ne pregătim ca să participăm eficient la ele.
Un alt domeniu acoperit de legislația la capitolul 28 vizează domeniul e-sănătate. Și aici cu certitudine putem spune că este unul din cele mai importante domenii de reformă la capitolul 28, pentru că prezintă o prioritate atât pentru Republica Moldova, cât și pentru Uniunea Europeană. Obiectivul acestei reforme este nu doar informatizarea acelor procese pe care le avem astăzi în sistem. Ceea ce ne propunem este cu adevărat să dezvoltăm un sistem integrat în care informațiile medicale să fie disponibile, dar să fie disponibile în mod securizat, astfel ca profesioniștii din sănătate să poată utiliza eficient informațiile date. În poziția de negocieri, Republica Moldova și-a asumat dezvoltarea unui cadru strategic, normativ și instituțional coerent pe e-sănătate. La nivel de cadru strategic avem un Program național digitalizare și inovare în sănătate aprobat și care este la etapă de implementare. La nivel de cadru normativ, la fel au fost realizate o serie de măsuri normative, dar cu referire la regulamentul european, în Uniunea Europeană în anul 2025 a fost adoptat Regulamentul privind spațiul european al datelor pentru sănătate, așa-numitul EHDS. Din nou, este un regulament relativ recent. Punerea lui în aplicare este una etapizată și graduală și sunt stabilite termene de punere în aplicare chiar dincolo de '31. Vorbesc de statele UE, da? Deci el se pune gradual în aplicare. Similar cu Regulamentul SoHO, Republica Moldova a analizat în detaliu acest regulament și a dezvoltat un plan de acțiuni sau un roadmap, care este viziunea Republicii Moldova să asigure punerea în aplicare a regulamentului dat. El are, sigur că este unul foarte voluminos, dar sunt două componente mari. Prima componentă este utilizarea primară a datelor în sănătate, ceea ce înseamnă că pacienții și profesioniștii din sănătate au acces la datele, la informațiile medicale necesare pentru acordarea îngrijirilor medicale, și componenta a doua este utilizarea secundară a datelor în sănătate, ceea ce presupune că sunt datele de interes public, datele care sunt folosite în special în diferite proiecte de cercetare, în elaborarea politicilor publice sau diferite evaluări ale sistemului, dar și în anumite intervenții inovative. Respectiv, ne-am propus să asigurăm punerea în aplicare în mod securizat atât a utilizării eficiente a datelor primare, cât și a datelor secundare. Sunt componente mai dificil de asigurat și mizăm foarte mult și aici la cooperarea cu statele membre în procesul punerii în aplicare a acestor angajamente.
Un alt domeniu care se regăsește și în care ne-am asumat anumite angajamente în poziția de negocieri se referă la evaluarea tehnologiilor medicale. Este un mecanism esențial pentru fundamentarea deciziilor privind accesul pacienților la medicamente și tehnologii medicale inovatoare. Cunoaștem că tempoul cu care apar anumite tratamente noi sau terapii oncologice, medicamente pentru boli rare sau alte tehnologii au costuri ridicate, iar sistemele de sănătate, pe de altă parte, trebuie să asigure acest echilibru dintre accesul pacienților la terapii inovatoare și utilizarea eficientă și sustenabilă a resurselor care sunt disponibile în sectorul public. Acestui scop servește evaluarea tehnologiilor medicale și aici cu mare satisfacție menționăm că au fost depuse eforturi considerabile, dar care au rezultat – da? – colosale, dar avem la ora actuală și cadrul legal, normele stabilite în lege, dar și regulamentul aprobat prin hotărâre de Guvern care reglementează acest domeniu. La nivelul Uniunii Europene există un regulament pe acest domeniu, Regulamentul privind evaluarea tehnologiilor medicale. A fost adoptat în anul '21 și este pus în aplicare începând cu anul '25. Acest regulament presupune utilizarea evaluărilor clinice comune și avantajul major este că toate statele membre în continuare folosesc rezultatele acestor evaluări clinice comune pentru a finaliza analiza deja la nivel național privind rambursarea medicamentelor sau tehnologiilor respective. Prin proiectul adoptat la nivel național am stabilit un mecanism similar, la fel am stabilit că vor fi recunoscute aceste evaluări clinice comune, dar și am transpus în continuare, am reglementat în detaliu și componenta de evaluare națională care va fi stabilită. Deci, odată cu aderarea la UE, și Republica Moldova va participa la acest mecanism european. Astăzi noi doar am preluat anumite elemente din acest mecanism. Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale este desemnată drept autoritatea națională responsabilă pentru acest domeniu, pentru evaluarea tehnologiilor medicale, iar pentru pacienții din Republica Moldova dezvoltarea mecanismului ETM de fapt poate reprezenta un progres important în îmbunătățirea accesului la tratamente inovatoare, în special în domenii precum oncologia, boli rare, tratamentul afecțiunilor severe. Și menționez aici că domeniul dat este inclus și în agenda de reforme și de fapt ceea ce ne-am propus prin agenda de reforme, care este parte a Planului de Creștere, ca până la finele acestui an să avem două poziții, două medicamente inovative pentru bolile oncologice incluse în acest mecanism de rambursare. Iar în ansamblu obiectivul acestei reforme este trecerea către un sistem de decizii care este bazat pe dovezi științifice, pe evaluări riguroase și pe criterii transparente. Ori transparența este elementul esențial și în Regulamentul Național pe care l-am adoptat recent.
Și un domeniu cu care vom finaliza prezentarea angajamentelor noastre pe poziția de negocieri se referă la promovarea sănătății, reducerea inechităților și prevenirea bolilor transmisibile. Pe aceste componente la nivelul Uniunii Europene nu există legi sau regulamente, dar există un spectru destul de larg de așa-numite acte fără putere legislativă sau soft acquis. Da? Vorbim de orientări, recomandări, comentarii, dar care toate sunt orientate pentru a ghida politicile naționale a statelor membre. Și în cazul respectiv noi vorbim de așa domenii precum este controlul cancerului, sănătatea mentală și bolile rare. Scopul este să fie asigurată o convergență a politicilor naționale cu prioritățile europene. Pe componenta de cancer suntem la etapa foarte avansată de adoptare a noului program de control a cancerului și am asigurat că elementele de bază sunt aliniate cu politicile europene, accentul major fiind pe prevenirea precoce, bine, pe prevenirea, pe depistarea precoce, inclusiv programele de screening, dar la fel sunt prevăzute și îmbunătățirea accesului la diagnostic și tratament, inclusiv prin apropierea anumitor servicii oncologice de pacienți și dezvoltarea capacităților instituțiilor medicale. Ne dorim cât mai rapid să-l avem aprobat și acest program și, apropo, un alt element care la fel este una din prioritățile în politicile europene se referă la registrul de cancer, da? Deci noi ne-am asumat și acest lucru în poziția de negocieri și sunt convinsă că îl vom realiza.
Un alt domeniu prioritar pe această componentă este sănătatea mentală și aici Republica Moldova este la etapa de implementare a Programului național privind sănătatea și bunăstarea mentală. La fel el este orientat în conformitate cu politicile europene pe dezvoltarea serviciilor comunitare, pe îmbunătățirea accesului la îngrijiri și prevenirea tulburărilor mentale. Menționăm aici că, în concordanță cu abordarea europeană, o atenție specială este acordată și sănătății mentale și stării de bine a copiilor și adolescenților, inclusiv în contextul utilizării tehnologiilor digitale și utilizării tot mai intense a mediului digital. Aici ne-am propus să abordăm aceste riscuri prin expunerea la un conținut nociv digital și în cooperare cu sectorul educației, în cooperare cu profesioniștii din domeniu, suntem la etapa de elaborare a unor intervenții focusate pe componenta dată. Un alt element la fel prioritizat în politicile europene se referă la reducerea stigmei și din nou programul nostru național prevede componenta separată, suntem la etapa de implementare și a unor campanii țintite pe acest element.
Sunt foarte aproape de final. Deci pe domeniul bolilor rare la fel suntem la etapa de implementare a programului național. Ne-am asumat în poziția de negocieri să implementăm sistemul internațional de clasificare a bolilor rare și codificarea ORPHA, ceea ce ne va permite să identificăm mai precis, dar și să îmbunătățim evidența acestora. E prevăzut și elaborarea și instituirea registrului național pentru aceste categorii de boli. Și deci, per ansamblu, aceste angajamente reflectă orientarea comună a politicilor de sănătate a Republicii Moldova și ale Uniunii Europene: trecerea de la o abordare predominant centrată pe tratament pe una care acordă importanță tot mai mare prevenției, depistării precoce, echității, dar și îngrijirilor centrate pe nevoile pacientului.
Aceste... totul ce ne-am asumat în pozițiile de negociere, angajamentele foarte succint redate. Din nou menționez că pozițiile acestea, pozițiile de negocieri sunt publice, pentru orișicare capitol pot fi consultate de cei care au interes, dar interesul nostru este să avem cât mai multă implicare, pentru că angajamentul este al țării. Suntem absolut convinși că realizarea acestor angajamente nu poate avea loc decât printr-un efort comun. Și aici vreau să spun un mare mulțumesc și recunoștință tuturor membrilor grupului de lucru 28, care au parcurs etape foarte intense, foarte tehnice, uneori punând întrebări, dar știm că merită, știm acel obiectiv comun pe care ne-am stabilit la nivel național, dar îmi pare rău să spun că pe acest drum, pe acest parcurs noi avem și anumite pierderi, consecințe. Îmi vine greu să vorbesc, dar noi vedem cum colegii sunt epuizați, cum se ard profesional și de aceea de fapt mesajul este să contribuim cât mai mult, astfel ca cu adevărat să reușim prin efortul consolidat să realizăm toate angajamentele pe care ni le-am asumat. Noi astăzi dorim foarte mult să cunoaștem unde și cum vedeți și cei prezenți la această discuție, unde putem alinia anumite resurse, anumite forțe în așa fel ca calendarul pe care ne-am propus ca și țară să fie respectat. Ne oprim.
[01:17:24] — Alexandru Gasnaș
Da, eu doar un mic, foarte scurt comentariu. Volumul este enorm și pentru mine îs zeci de subiecte care necesită discuții. Cert, eu cred că noi trebuie să, pe lângă acest format public, acuma doar să zicem niște subiecte de interes a fiecărei persoane care este aici să expunem, dar eu cred că noi trebuie să facem și un format să expediem niște informații și lumea să scrie post-factum neapărat, pentru că acuma e pur și simplu imposibil așa volum mare să-l putem discuta. Noi o să găsim o formulă în care să ajungă informația la fiecare. Cred că o să punem pe un site, pe un drive sau ceva, ne găsim o formulă și fiecare să poată expune pe fiecare din aceste domenii. Da, mulțumesc.
[01:18:14] — Radu Plămădeală
Vă mulțumim, doamna Nicolaescu, pentru prezentarea atât de cuprinzătoare. După cum s-a menționat, Republica Moldova a solicitat doar o singură perioadă de tranziție în domeniul sănătății și este pentru medicamente. Despre această solicitare ne va vorbi domnul Constantin Nedelea și va oferi încă careva detalii. Este directorul adjunct al Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Vom afla de ce am cerut această tranziție, ce impact se așteaptă asupra pieței farmaceutice și asupra accesului la medicamente, ce măsuri de adaptare sunt prevăzute și care este calendarul de implementare. Domnule Nedelea, vă rog.
[01:18:54] — Constantin Nedelea
Mulțumesc foarte mult. În primul rând, bună ziua, stimate doamne și domni participanți. Din perspectiva Directivei 2001/83, Codul comunitar cu privire la medicamente, articolul 8 alineatul 2 prevede un lucru, s-ar părea la prima vedere, simplu: deținătorul autorizației de punere pe piață a unui medicament trebuie să fie stabilit în Uniunea Europeană. Dacă analizăm din perspectiva listei tuturor medicamentelor autorizate la moment în Republica Moldova, și aici m-am străduit să fiu cât mai, să furnizez cât mai actualizate date, practic 47 de procente din pozițiile de medicamente pe care le avem astăzi în nomenclator au deținător din țară care nu este membru al Uniunii Europene. 10% orientativ reprezintă din deținători din Republica Moldova și practic 43 de procente din una din țările membre UE. Un medicament poate avea doar un singur deținător. Acuma tot efortul nostru al statului în următoarea perioadă trebuie să fie concentrat pe identificarea alternativelor pentru fiecare din pozițiile critice și esențiale pentru aceste 47 de procente pentru care deținătorul este non-UE. Fiindcă odată ce devenim stat membru sau dacă reușim totuși să convingem Comisia Europeană să ne ofere acea perioadă de tranziție, sunt un șir, o multitudine de cerințe care se înaintează în raport cu deținătorul autorizației punerii pe piață a medicamentului. Sunt o multitudine de sisteme informaționale în care trebuie să fie înregistrată, de exemplu, persoana responsabilă de farmacovigilență, persoana responsabilă de eliberarea seriei fabricate a medicamentului și din analizele noastre și cum vedem evoluția tendințelor, practic înțelegem că nu putem să ne permitem acest lux să respectăm totalmente prevederile directivei, în special în partea ce ține de deținător.
Un alt aspect important ține de locul de fabricație, de fabricantul care este responsabil de eliberarea seriei. Articolul 51 alineatul 1 din Directiva 2001/83 prevede că acest fabricant trebuie să fie neapărat stabilit în Uniunea Europeană și practic chiar dacă medicamentul a fost controlat și pentru el seria a fost emisă într-un alt stat din lume și dacă acest stat nu este în UE, atunci repetat trebuie medicamentul să fie supus unui control al calității și seria trebuie oricum să fie emisă de un fabricant din Uniunea Europeană. Am analizat și din această perspectivă și din datele noastre se reliefează același procent de 47. Avem 47 de procente de poziții pentru care avem cel puțin un fabricant din țări non-membre UE și respectiv iarăși va fi necesar un efort atât din partea mediului de afaceri pentru a actualiza datele, dosarul de autorizare, cât și un efort administrativ din partea Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. La momentul de față n-avem atât de multe resurse umane pe acest segment, dar credeți-mă, ăsta e un lucru enorm intelectual și care necesită o implicare foarte activă din ambele sensuri.
Și al treilea lucru important, în mare parte doamna Nicolaescu deja l-a menționat, ține de trasabilitatea medicamentelor, acele elemente de siguranță. Practic prin ce e atât de deosebit acest sistem informațional? În mod clasic, sistemele informaționale ca proprietar este statul, Republica Moldova, și de regulă deținător, dacă vorbim de domeniul sănătății, Ministerul Sănătății este cel care este proprietarul, adică statul și proprietar. În cazul sistemului informațional de trasabilitate a medicamentelor, aici va trebui de un efort din partea mediului de afaceri, fiindcă practic este Regulamentul 2016/161 care prevede expres: deținătorii autorizațiilor de punere pe piață și fabricanții medicamentelor se asociază, creează acel organism non-guvernamental care practic ține mâna pe puls pentru tot ce ține de serializare. Acest mecanism este instituit pentru a împiedica pătrunderea în lanțul legal de aprovizionare a medicamentelor falsificate. Și noi ca stat evident că suntem toți cointeresați să avem medicamente sigure, calitative și inofensive. Această cerință vizează doar medicamentele care sunt eliberate în baza prescripției medicale, adică din categoria Rx.
Ce s-a reușit până la momentul de față? Practic prin modificarea cadrului normativ Republica Moldova a facilitat calea de acces a medicamentelor care sunt originare din Uniunea Europeană. Noi avem acea procedură accelerată, practic în 10 zile lucrătoare un medicament din Uniunea Europeană poate fi autorizat la nivel național și acesta e un pas considerabil în vederea remodelării pieței farmaceutice, ceea cu ce ne ocupăm practic în prezent și ce ne așteaptă în următorii ani. Din perspectiva elementelor de siguranță avem deja anumite prevederi în Legea cu privire la medicamente, dar urmează încă să mai apară o hotărâre de guvern care va reglementa conceptul și regulamentul sistemului informațional de trasabilitate a medicamentelor.
Și ultima ce voi menționa ține de obligațiunea de eliberare a seriei medicamentului. Practic la momentul de față este Laboratorul pentru Controlul Calității Medicamentelor din cadrul AMDM care își asumă acest rol și această abordare este de fapt incorectă din perspectiva cadrului normativ UE și începând cu 1 ianuarie 2029 se preconizează că acest rol va fi asumat de importatori. Or în prezent se atestă că rolul de importator și distribuitor angro de medicamente nu este delimitat. Practic, acestea fiind spuse, aici mă opresc cu intervenția. Mersi mult.
[01:26:13] — Radu Plămădeală
Vă mulțumesc, domnule Nedelea, pentru detaliile oferite. Acum ajungem la partea cea mai importantă, la discuțiile cu dumneavoastră. Ne interesează întrebările, opiniile, sugestiile pe care le aveți. Vă rog să ridicați mâna, așteptați microfonul și succint, în două minute, vă rog să veniți cu o propunere sau o întrebare. Dacă nu sunt întrebări, da.
[01:27:08] — Mihai Pîslă
Da, mulțumesc mult, Mihai Pîslă, Școala Națională de Management în Sănătate Publică. Deci nu atât întrebare ca o problemă, ce ține de aspectul ce ține de managementul urgențelor în sănătate publică. La noi în Moldova acum s-a creat o situație când noi avem un șir de mecanisme bine, destul de bine puse la punct și reglementate cu acte normative, bazate în primul rând pe Legea numărul 10 privind supravegherea de stat a sănătății publice, care prevede un șir de definiții, de termeni, de mecanisme și ele sunt corelate și cu mecanismele Organizației Mondiale a Sănătății și a Uniunii Europene. Acuma pe spațiul, să spunem așa, normativ a apărut o altă lege, 248 din 2025, care se cheamă cu privire la managementul crizelor. Și această lege nu că nu concordează, dar absolut nu ține cont de prevederile Legii numărul 10. S-a primit o discordanță, nu știu cum s-o numesc, pentru că ea e ultima lege și această lege prevede și deci ea e foarte promovată și susținută de Centrul Național de Management al Crizelor, care are o autoritate acuma foarte mare. Și acuma noi o să avem o problemă, pentru că noi dintr-o parte suntem obligați să ne racordăm la cerințele Uniunii Europene, care are deja alte definiții. Acolo crizele nu-s în primul loc. În primul loc merg urgențele în sănătate publică sau merg urgențele, dezastrele, situațiile de dezastru. Crizele îs foarte la modă în Moldova. De aceea, nu știu, colegii din ANSP sunt la curent probabil cu problema aceasta, dar unele acte care noi o să încercăm să le promovăm, noi n-o să putem ocoli Centrul Național de Management al Crizelor. Eu cunosc băieții de acolo, îs foarte ambițioși și în afară de criză ei nu văd nimic, adică deci criza la dânșii e tot, dar urgențele în sănătate publică nu se încadrează în noțiunea de criză care ei o dau în legislația lor. De aceea eu nu știu cum va fi soluționată această întrebare, probabil mulți colegi știu de dânsa, dar ca un fel de avertizare să fie că o să ne ciocnim și o să avem probleme cu termenii de realizare. Asta ce am vrut să spun.
[01:29:24] — Radu Plămădeală
Da, vă mulțumim, am notat comentariul. Cineva din colegi?
[01:29:29] — Svetlana Nicolaescu
Da, un scurt comentariu și mulțumim domnului Pîslă pentru această relatare. Situația cu adevărat este un cadru legislativ care este în dezvoltare și cadrul național la fel se ajustează și se elaborează reieșind din anumite realități. Cert este că pe un domeniu care este unul atât de important, urgențe de sănătate publică, trebuie să se cunoască din timp cine și cum și când ia anumite acțiuni, trebuie să existe claritate. În cadrul Ministerului Sănătății, colegii din Direcția de profil de comun cu Agenția Națională pentru Sănătate Publică sunt exact în procesul de revizuire, ajustare a cadrului sectorial, a Legii 10 în cazul dat, astfel ca mecanismul stabilit la nivel național să fie unul coerent și să existe compatibilitate și, în primul rând, claritatea acțiunilor care trebuie să fie întreprinse. Din perspectiva alinierii la cadrul european, menționez că atât legea privind crizele, acuma îmi scapă titlul, managementul crizelor, da, a fost la fel evaluată de Centrul de Armonizare a Legislației și ea a fost privită și prin prisma principiilor și cerințelor legislației europene, ceea ce avem de realizat la moment, cadrul național să fie unul absolut compatibil pe mai multe sectoare. Și apropo, în cazul în care există anumite propuneri, contribuții la acest domeniu, și cunoaștem expertiza dumneavoastră pe filiera dată, vor fi foarte bine venite, pentru că suntem exact în procesul de revizuire a legislației. Și aici contribuția mediului academic de fiecare dată este bine apreciată.
[01:31:42] — Mihai Pîslă
Dar suntem ONG acum.
[01:31:46] — Svetlana Nicolaescu
ONG-ul la fel este un partener foarte activ.
[01:31:53] — Bîrsan
Bună ziua tuturor. Reprezint Fondul ONU pentru Populație astăzi în cadrul acestui eveniment. În primul rând, aș vrea să felicit echipa Ministerului Sănătății și conducerea pentru efortul semnificativ, cum și a menționat domnul ministru, întreprins pe parcursul ultimilor ani, fiindcă într-adevăr și epuizarea sau arderea profesională a personalului este determinată și de timpul foarte restrâns și de efortul considerabil care a fost întreprins. Din prezentarea foarte complexă și holistică făcută de către doamna Nicolaescu, este foarte vădit faptul că o pondere mare a angajamentelor asumate de către Republica Moldova prin prisma vectorului de integrare europeană corespunde cu angajamentele anterioare asumate în contextul realizării Agendei pentru Dezvoltare Durabilă. Și în acest context, cu siguranță a fost menționat la final că este un angajament al tuturor actorilor care sunt la nivel național. Deci, în contextul ăsta, noi ca agenție ONU, și în contextul ăsta mă refer la Fondul ONU pentru Populație, dar sunt și colegii de la alte agenții, cu siguranță că suntem alături de partenerii noștri naționali și vom susține toate intervențiile prin prisma mandatului pe care îl avem. Și aici cu siguranță că și am contribuit pe parcursul ultimilor ani și la fortificarea componentei de securitate transfuzională, la fel contribuim prin prisma reducerii discrepanței în accesul la servicii dintre mediul rural-urban, la fortificarea componentei de asistență medicală primară și în continuare vom susține și alte componente de promovare a sănătății, prevenirea maladiilor, controlul cancerului, în particular cancerul de col uterin, dar și altele din domeniul sănătății reproductive. Sănătatea mintală, deci, este o prioritate și cu toții am înțeles în contextul crizelor de ultimii ani cât este de importantă și nu doar în acest context, dar și în contextul schimbărilor demografice prin care trece nu doar Republica Moldova, dar și alte țări din regiune. Este foarte important să punem accent pe nu doar să contribuim la creșterea speranței de viață, dar și la numărul de ani calitativi. Deci, și în acest context, asigurarea unei îmbătrâniri sănătoase și active este foarte importantă și din perspectiva cost-eficienței utilizării resurselor la nivel național. Vă suntem alături și cu siguranță rolul fiecăruia dintre noi, prezența astăzi în sală, și nu doar în această sală, este foarte importantă.
[01:34:27] — Svetlana Nicolaescu
Da, mulțumesc foarte mult doamnei Bîrsan pentru acest comentariu. Cu siguranță UNFPA este unul din partenerii cu care de comun reușim să elaborăm, dar și să implementăm o serie de inițiative. Vreau să menționez aici cu satisfacție că și atunci când pregătim rapoartele pentru pachetul de extindere, noi includem toate inițiativele, bineînțeles, care sunt relevante agendei UE, dar în cazul dat pe componentă de reducere a inechităților, atât geografice, cât și pe intervențiile care sunt axate pentru anumite grupuri vulnerabile, de fiecare dată, în fiecare raport al nostru anual obligatoriu se regăsesc și intervențiile care sunt susținute de UNFPA. Dar aici poate către toți partenerii, noi am vorbit anterior că la moment avem stabilite aceste criterii de referință care trebuie să le realizăm. Totodată, la etapa de evaluare cum Republica Moldova le-a realizat, pe unele componente se vor solicita inclusiv evaluări sau studii care să vină cu dovezi. Pentru că, când vorbim de cadrul normativ, verificarea este mai simplă, da? Dar atunci când vorbim în special de politici, dar nu de cadrul legislativ, da, unde avem soft-acțiuni, avem intervenții pe aceste domenii, evidențele pe care le vom pune la dispoziția Comisiei Europene pentru a demonstra realizarea acestor angajamente la fel vor presupune un anumit efort adițional. Și aici vom miza pe disponibilitatea partenerilor în realizarea acestor studii, da? Vorbim și de un grup care cumva este în evidență în politicile europene, sunt serviciile disponibile pentru romi, pentru copii, și noi chiar la etapa de justificare sau de prezentare a situației curente întâmpinăm dificultăți din considerentul că nu dispunem de date actuale și atunci abordând acest subiect în dialog cu Comisia Europeană uneori ne este dificil, pentru că trebuie să facem referință la unele date care nu mai sunt actuale. De aceea implicarea partenerilor pe această filieră rămâne importantă și pe etapa de realizare a angajamentelor.
[01:37:28] — Radu Plămădeală
Ridicăm mâna, vă rog. Dacă nu sunt întrebări, știți că mai aveți ocazia să le puneți în scris. În invitația pe care ați primit-o este anexată și poziția de negocieri. În anunț este adresa de e-mail unde puteți să transmiteți întrebările, comentariile și sugestiile în decurs de două-trei zile lucrătoare, după care Ministerul va face un tabel de sinteză pe care îl vom publica și veți face cunoștință cu rezultatele ședinței de azi. Acestea fiind spuse, vreau să vă mulțumesc pentru prezență și declar sesiunea de consultare publică închisă. Mulțumim.