Lansarea Agendei de acțiune pentru Europa și Asia Centrală privind îngrijirea 2026–2030

Transmis live  

Guvernele din Europa și Asia Centrală au adoptat la Chișinău agenda regională de acțiune privind îngrijirea pentru perioada 2026–2030

CHIȘINĂU, 2 noiembrie 2026 — Miniștri, parlamentari, înalți oficiali guvernamentali și reprezentanți ai organizațiilor internaționale din peste 15 țări s-au reunit luni, 2 noiembrie 2026, la Chișinău, pentru lansarea și adoptarea „Agendei de acțiune pentru Europa și Asia Centrală privind îngrijirea 2026–2030”. Evenimentul la nivel înalt, organizat de Guvernul Republicii Moldova prin Ministerul Muncii și Protecției Sociale și de Oficiul Regional UN Women pentru Europa și Asia Centrală, cu sprijinul Guvernului Suediei, marchează formarea unei coaliții regionale menite să transforme angajamentele politice în investiții concrete în serviciile de îngrijire, să creeze locuri de muncă decente și să asigure o distribuție echitabilă a responsabilităților casnice între femei și bărbați, stimulând creșterea economică incluzivă și egalitatea de gen.

Reuniunea de la Chișinău continuă dialogul regional inițiat în mai 2026 la Istanbul, în cadrul primului Forum regional privind îngrijirea pentru Europa și Asia Centrală, și răspunde provocărilor presante generate de schimbările demografice, îmbătrânirea populației, migrație, deficitul de forță de muncă și crizele de securitate din regiune.

În deschiderea evenimentului, ministra Muncii și Protecției Sociale a Republicii Moldova, Natalia Plugaru, a subliniat că dezvoltarea sistemelor de îngrijire avansează agenda de integrare europeană a țării și pune în practică valorile demnității umane, solidarității și egalității. Ministra a evidențiat că inactivitatea pe piața muncii din cauza responsabilităților de îngrijire afectează în proporție de 95% femeile din Republica Moldova, motiv pentru care Guvernul a prioritizat extinderea serviciilor de creșă prin programul național „Părinți angajați, copii la creșă”. Datorită acestor investiții, rata de ocupare a femeilor cu copii cu vârste cuprinse între 0 și 6 ani a crescut în ultimii ani cu 10 puncte procentuale, de la 39% la 50%.

„Investițiile în îngrijire creează locuri de muncă și le permit altora să muncească, consolidând veniturile gospodăriilor și economiile locale. Valoarea lor se măsoară însă și în demnitate: un copil care primește un început bun în viață, o persoană vârstnică ce poate rămâne acasă, o persoană cu dizabilități care își câștigă independența. Îngrijirea reprezintă, așadar, o infrastructură socială și economică esențială, iar politicile noastre – și în special bugetele – trebuie să o recunoască drept atare”, a declarat Natalia Plugaru, ministra Muncii și Protecției Sociale.

În cadrul reuniunii, Republica Moldova și-a asumat două angajamente naționale majore până în anul 2030: extinderea rețelei de creșe prin crearea a 3.000 de locuri noi pentru copii, cu obiectivul de a crește rata de ocupare a femeilor la 55,7%, și aducerea muncii bonelor în economia formală, prin elaborarea unui cadru legal accesibil care să le asigure contracte de muncă, protecție socială, instruire și certificarea competențelor profesionale.

Vicepreședinta Parlamentului Republicii Moldova, Doina Gherman, a atras atenția asupra dezechilibrelor reflectate de Studiul privind utilizarea timpului din 2025, conform căruia femeile din Republica Moldova petrec în medie 4 ore și 35 de minute pe zi în activități casnice și de îngrijire neremunerate, comparativ cu 2 ore și 49 de minute în cazul bărbaților – o diferență echivalentă cu aproape o lună întreagă pe an. Vicepreședinta legislativului a trecut în revistă măsurile adoptate pentru echilibrarea acestor responsabilități, inclusiv flexibilizarea concediului parental, extinderea concediului paternal plătit la 15 zile – de care au beneficiat peste 4.300 de tați în 2025 –, reglementarea serviciilor alternative de îngrijire a copiilor sub trei ani și investițiile în creșele publice pentru peste 3.100 de copii până în 2027.

„O femeie nu ar trebui să fie nevoită să aleagă între a avea grijă de familia sa și a-și construi o carieră, iar nicio familie nu ar trebui să înfrunte singură responsabilitățile de îngrijire. Acesta este tipul de Moldovă pe care dorim să îl construim și ceea ce trebuie să ofere viitorul nostru european”, a afirmat Doina Gherman, vicepreședinta Parlamentului Republicii Moldova.

Triplul dividend al investițiilor în economia îngrijirii

La nivel global, femeile prestează 76% din totalul muncii neremunerate de îngrijire și casnice, alocând în medie 4 ore și 25 de minute zilnic (echivalentul a 201 zile lucrătoare pe an), față de o oră și 23 de minute în cazul bărbaților (63 de zile lucrătoare pe an). În regiunea Europei și Asiei Centrale, femeile efectuează de 3,4 ori mai multă muncă de îngrijire neremunerată decât bărbații și reprezintă peste trei sferturi din forța de muncă plătită din acest sector, adesea marcat de salarii mici și informalitate.

Directoarea regională UN Women pentru Europa și Asia Centrală, Belén Sanz Luque, a evidențiat că investițiile în sistemele de îngrijire generează un triplu dividend: creștere economică, egalitate de gen și reziliență socială. Potrivit datelor prezentate, investițiile în acest sector creează de două până la trei ori mai multe locuri de muncă decât investițiile similare în alte domenii, iar atingerea parității de gen pe piața muncii în Europa și Asia Centrală ar putea crește produsul intern brut regional cu până la 1,1 trilioane de dolari, respectiv cu aproximativ 23%.

„Îngrijirea nu este un cost, ci una dintre investițiile cu cel mai mare randament pe care le poate face un guvern. Atunci când sistemele de îngrijire sunt insuficiente, nevoia de îngrijire nu dispare, ci costul se mută în gospodărie, unde cade de obicei pe umerii femeilor. Aceasta nu este o chestiune privată, ci o alegere de politici publice”, a punctat Belén Sanz Luque.

La rândul său, Paul Ladd, directorul Diviziei pentru Dezvoltare Durabilă și Populație din cadrul Comisiei Economice a ONU pentru Europa (UNECE), a subliniat necesitatea unei abordări integrate la nivelul întregului guvern și al întregii societăți pentru a gestiona tranzițiile demografice – de la îmbătrânirea populației și migrația forței de muncă în Europa de Est și Balcanii de Vest, până la creșterea populației tinere în Asia Centrală. Acesta a anunțat că UNECE va dezvolta în următorii doi ani un set de instrumente practice pentru îngrijirea pe termen lung și că agențiile ONU își vor coordona eforturile pentru a sprijini prioritățile naționale ale statelor membre.

„Există o ambiție mai amplă aici, și anume aceea de a dezvolta economii mai orientate spre îngrijire. Aceasta înseamnă să analizăm dacă organizarea vieții economice în ansamblu le permite oamenilor să aibă grijă unii de alții fără a-și sacrifica propria securitate sau propriile oportunități”, a menționat Paul Ladd.

Opt domenii prioritare și angajamente regionale până în 2030

Prezentată de Dominika Stojanoska, reprezentanta de țară UN Women în Republica Moldova, „Agenda de acțiune pentru Europa și Asia Centrală privind îngrijirea 2026–2030” constituie un cadru regional voluntar și o platformă de implementare menită să accelereze îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Documentul este structurat pe opt domenii prioritare de acțiune:

  • consolidarea guvernanței și a coerenței politicilor pentru sistemele de îngrijire;
  • creșterea finanțării durabile pentru servicii, infrastructură și forța de muncă;
  • extinderea serviciilor accesibile, convenabile ca preț, de calitate și integrate pe tot parcursul vieții;
  • consolidarea forței de muncă din sectorul îngrijirii prin formalizare, drepturi de muncă și condiții decente de lucru;
  • reducerea și redistribuirea echitabilă a muncii de îngrijire neremunerate între femei și bărbați;
  • transformarea normelor sociale discriminatorii și consolidarea participării și reprezentării;
  • dezvoltarea sistemelor de date, a indicatorilor și a mecanismelor de monitorizare și responsabilitate;
  • integrarea sistemelor de îngrijire în răspunsul la crize, schimbări climatice și migrație.

Oficiul Regional UN Women va asigura secretariatul regional al inițiativei, facilitând un program online de învățare reciprocă și schimb tehnic de experiență între guverne și parteneri, în sinergie cu Alianța Globală pentru Îngrijire și Strategia Europeană privind Îngrijirea.

În cadrul dialogului politic la nivel înalt, reprezentanții guvernelor din regiune au prezentat reformele naționale și angajamentele asumate în baza noii agende:

  • Lituania, prin ministra Securității Sociale și Muncii, Inga Ruginienė, a prezentat un pachet de politici familiale în valoare de aproape 800 de milioane de euro și dezvoltarea unui sistem integrat de îngrijire pe termen lung, anunțând că reziliența, securitatea socială și schimbările demografice vor figura pe agenda președinției lituaniene a Consiliului Uniunii Europene din 2027.
  • Serbia, reprezentată de ministra fără portofoliu responsabilă de egalitatea de gen, Tatjana Macura, a evidențiat înființarea Fondului de pensie alimentară și măsurile legislative de sprijin financiar pentru părinții-îngrijitori ai copiilor cu dizabilități severe.
  • Albania, prin intervențiile viceministrei Sănătății și Protecției Sociale, Denada Seferi, și viceministrei Economiei și Inovării, Olta Manjani, s-a angajat să implementeze până la sfârșitul anului 2027 un pachet evaluat financiar de politici de îngrijire și priorități de investiții în baza articolului 32 din noua Lege privind egalitatea de gen, axat pe îngrijirea copiilor și servicii comunitare pentru vârstnici și persoane cu dizabilități.
  • Ucraina, prin viceministra Politicii Sociale, Familiei și Unității pentru Integrare Europeană, Ilona Havronska, a expus reformele adoptate în condiții de război și angajamentul ca, începând din 2027, să asigure finanțare permanentă de la bugetul de stat pentru serviciile sociale de bază și intervenția timpurie destinate copiilor și persoanelor cu dizabilități.
  • România, prin ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Petre-Florin Manole, a subliniat importanța combaterii izolării sociale a vârstnicilor și a persoanelor cu dizabilități prin proiectul de servicii comunitare integrate derulat în 2.000 de comunități rurale, propunând totodată construirea unei agende sociale comune și extinderea proiectelor bilaterale cu Republica Moldova.
  • Reprezentanții guvernamentali din Turcia, Republica Kârgâză, Muntenegru, Azerbaidjan, Uzbekistan, Kazahstan, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina și Spania au prezentat, la rândul lor, măsuri naționale privind extinderea concediilor de maternitate și parentale, digitalizarea serviciilor sociale prin ghișee unice și hărți digitale ale familiilor, formalizarea lucrătorilor casnici, aplicarea bugetării sensibile la gen și dezvoltarea cooperativelor sociale și a serviciilor de îngrijire la domiciliu.

Sesiunea plenară s-a încheiat cu adoptarea oficială, prin aclamații, a „Agendei de acțiune pentru Europa și Asia Centrală privind îngrijirea 2026–2030”, desemnată de participanți drept „Agenda de la Chișinău privind îngrijirea”.[]

Acest text este generat cu AI pe baza înregistrării evenimentului. Verifică informațiile și citatele în video; textul nu reprezintă un comunicat furnizat de organizator.