[00:00:08] — Speaker 1
Noi continuăm discuțiile cu o altă sesiune dedicată, așa cum ziceam înainte de pauză, primului grup de capitole de negocieri și anume clusterul 1, valori fundamentale. Vom discuta în continuare despre reforma justiției și lupta împotriva corupției. Cel care va modera discuția este Ilie Chirtoacă, director executiv, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, pe care îl invit în scenă și tot Ilie își va prezenta colegii din acest panel de discuție. Mult succes.
[00:00:43] — Ilie Chirtoacă
Mulțumesc. Bună ziua tuturor și bine ați venit la panelul plenar dedicat reformării justiției și luptei anticorupție.
Raportul Comisiei Europene ne oferă mai multe puncte de pornire: în domeniul funcționării justiției constată progrese bune, inclusiv în procesul de vetting și în consolidarea instituțiilor de autoadministrare. În același timp, identifică și anumite provocări ce țin de personal, de durata procedurilor și de rezultatele în combaterea corupției. Aș vrea să înțelegem astăzi cum citesc această evaluare instituțiile vizate care muncesc pentru a face posibil progresul pe aceste capitole.
Așadar, îi invit și îi salut pe domnul Vladislav Cojuhari, ministrul Justiției, domnul Sergiu Caraman, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, domnul Dumitru Obadă, președintele Consiliului Superior al Procurorilor, doamna Veronica Roșca, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Parlamentul Republicii Moldova, domnul Serghei Carapunarlî, director adjunct la Centrul Național Anticorupție și, nu în ultimul rând, domnul Marcel Dumbravan, procuror-șef al Procuraturii Anticorupție. Vă invit.
Așadar, propun să începem. După cum spuneam, raportul documentează anumite progrese pe care le-a înregistrat Republica Moldova pe parcursul anului 2025. Vreau să încep printr-o întrebare generală adresată tuturor paneliștilor: cum văd ei acest raport, unde punctează raportul o constatare fermă și unde poate sunt anumite provocări, la fel și care sunt planurile pentru 2026. Și vreau să încep cu domnul ministru.
[00:03:01] — Vladislav Cojuhari
Da, bună ziua. Excelențe, doamnelor și domnilor, distinși reprezentanți ai structurilor, ministerelor, agențiilor responsabile, stimate moderator, înainte de a trece propriu-zis la întrebare, dați-mi voie în primul rând să aduc sincere aprecieri pentru invitație și pentru faptul că noi împreună am reușit să atingem aceste rezultate. Cred că cuvântul-cheie ar fi cooperare pe această dimensiune, fiindcă marea majoritate a acțiunilor, obiectivelor setate au fost interdisciplinare. Deci este o onoare astăzi să mă aflu aici alături de domniile voastre, să discutăm vizavi de extinderea Uniunii Europene în fapt și despre progresele pe care am reușit să le atingem pe segmentul reformei în justiție, combaterea corupției, două domenii în principiu fundamentale pentru parcursul nostru european.
Doresc să reafirm de la bun început angajamentul Guvernului și angajamentul meu personal de a continua acele reforme asumate, asumate în cadrul unui proces complex de negociere și aderare la Uniunea Europeană.
Ca un moment de închidere a deschiderii, deschiderea clusterului I, celui mai mare cluster, în iunie a fost și o realizare, dar a fost și o mare responsabilitate asumată de către noi toți și în mod special capitolul 23, capitolul 24, instituțiile democratice, pe toate aceste dimensiuni avem de realizat încă multe activități, dar vorbim deja de activități de închidere a negocierilor și pe această cale este important să reținem importanța proceselor.
Vizavi de cât îi de complex, este foarte interesantă abordarea, dacă doriți să spunem segmentată, atunci când fiecare domeniu încearcă să redea cât este de complexă activitatea, cât este de complicată, cât este de specială și în cadrul mai multor discuții cumva justiția permanent pare a fi un lucru destul de liniștit, calm, ușor de realizat. În fapt, aș dori să aduc astăzi doar câteva cifre care cred că ar putea demonstra presiunea prin care au trecut nu doar colegii din Ministerul Justiției, cărora le mulțumesc enorm de mult de fiecare dată și astăzi în mod special, dar și tuturor actorilor implicați, reprezentanții instituțiilor pe care îi vedem cu toții astăzi aici în fața domniilor voastre.
Noi am reușit pe parcursul anului 2025 să elaborăm 80 de acte care au transpus 116 directive, regulamente UE. Niște cifre care în principiu, că-i 200, că-i 160, că-i 1000, par a fi încă destul de așa, mai puțin ancorate în realitățile cotidiene, dar dați-mi voie să le dezvolt un pic în continuare. Pentru a pregăti un set de materiale, în mediu este nevoie de a cerceta, examina, analiza și corobora aproximativ 700 de pagini de informații. Pentru ca să avem un proiect targetat, iată, acum suntem la faza finală de a transmite spre promovare două proiecte, unul pe cooperarea în materie civilă și altul, respectiv, pe cea penală. Pe materia de cooperare penală doar proiectul are 109 pagini, fără de actele care îl urmează, tabelul de divergențe, nota de fundamentare și așa mai departe. Deci presiunea pe care am avut-o este una destul de mare, dar totodată aceasta ne-a permis să ne învățăm să prețuim timpul, resursa umană și să producem acte de cea mai înaltă calitate. Mersi.
[00:07:51] — Ilie Chirtoacă
Și eu vă mulțumesc. Vreau să trecem la sistemul judecătoresc, domnul Caraman. Raportul constată că CSM este funcțional, consemnează noi numiri la Curtea Supremă de Justiție, identifică și îmbunătățiri în soluționarea cauzelor administrative. În același timp, atrage atenția că multe posturi din sistem rămân vacante și atrage atenția asupra finalizării reformei salarizării pentru a crește atractivitatea funcției de judecător. Cum privește CSM noul raport, conținutul acestuia și în special secțiunea recomandărilor?
[00:08:28] — Sergiu Caraman
Da, mulțumesc mult, Ilie. Stimați colegi, stimați reprezentanți ai instituțiilor naționale, dar și europene, dragi invitați, doamnelor și domnilor. Deci Consiliul Superior al Magistraturii apreciază raportul Comisiei Europene pentru Republica Moldova ca o evaluare, să-i spunem așa, realistă a acelor progrese care au fost înregistrate de către țara noastră în domeniul justiției. Este o evaluare care ar trebui să o privim cu responsabilitate și, ce este important, fără defensivă instituțională, dar și să nu pierdem din vedere acele progrese care au fost și s-au înregistrat datorită efortului considerabil care a fost depus în ultima perioadă, inclusiv de către reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii de comun cu reprezentanții Ministerului Justiției, Biroul de Integrare Europeană și Parlamentul Republicii Moldova. Și pe această cale vreau să mulțumesc și eu colegilor de la Consiliul Superior al Magistraturii, cei care au fost în față în toată această perioadă, dar și toți colegii care nu au fost în prima linie, dar au depus o muncă enormă pentru ca unele progrese care sunt constatate în acest raport să devină o realitate. Cred că mesajul central al acestui raport este că noi am reușit totuși să construim o parte importantă din ceea ce înseamnă arhitectura instituțională a reformei. Însă trebuie să accelerăm transformarea acestei reforme în rezultate concrete și palpabile pentru cetățenii noștri. În cadrul Consiliului Superior al Magistraturii noi primim această evaluare ca un instrument de responsabilizare, dar și de stabilire a priorităților pentru perioada următoare. Aș spune că cea mai importantă constatare din acest raport este legătura dintre deficitul de resurse umane, atractivitatea profesiei și eficiența actului de justiție. Nu putem cere instanțelor să reducă restanțele pe cauzele care le examinează, să soluționeze cauze complexe, să respecte termene și să asigure o calitate net superioară a hotărârilor care le emit fără să le asigurăm capacitatea instituțională care este necesară. Și raportul Comisiei identifică exact această contradicție. Aș vrea să nuanțez însă că, în special în ceea ce privește eficiența, în raport este indicat un progres. Avem rezultate pozitive inclusiv în ceea ce privește examinarea cauzelor de contencios administrativ la nivelul primelor instanțe. Putem observa că a crescut rata de soluționare de la 101% în 2024 la 148% în 2025, iar durata medie de examinare a unui dosar în contencios administrativ a scăzut de la 476 de zile la 209 zile. Dar aceste rezultate nu trebuie generalizate pentru că am putut observa în raport că la Curtea Supremă de Justiție, spre exemplu, durata cauzelor penale a crescut și a ajuns în anul 2025 la 1018 zile. Avem așadar o evoluție cumva diferențiată între categoriile de cauze, dar și nivelurile de jurisdicție. Mersi.
[00:13:05] — Ilie Chirtoacă
Mulțumesc și eu pentru aceste informații introductive și aprecieri asupra raportului. Trecem la Consiliul Superior al Procurorilor, unde la fel observăm că raportul apreciază funcționarea CSP ca un rezultat scontat și completarea colegiilor pentru selecția și evaluarea procurorilor. În același timp recomandă consolidarea capacității acestor instituții și indică că doar aproximativ 60% din posturile secretariatelor celor două instituții sunt ocupate. Domnule Obadă, cum ați apreciat conținutul raportului în partea ce vizează CSP și instituții?
[00:13:44] — Obadă
Da, vă mulțumesc. Bună ziua, doamnelor și domnilor, stimată audiență. Voi completa viziunea colegilor mei care sunt de asemenea membri ai Consiliului, domnul ministru al justiției, președintele CSM-ului, domnul Caraman. Strict pe raport, evident, sunt reflectate realizările la zi a Moldovei, da, în ansamblul său: executivul, puterea judecătorească, legislativul. Deci este efortul comun al tuturor celor care sunt direct implicați. Dar, evident, sunt recomandările, sunt provocările cu care se confruntă, în special vorbesc din numele Consiliului Superior al Procurorilor pe dimensiunea, aș vrea să reliefez aici dimensiunea ocupării funcțiilor vacante în sistemul procuraturii, dar, evident, și derularea optimă și în termen a procesului de vetting. Din perspectiva funcționalității Consiliului Superior al Procurorilor, țin să remarc că suntem cu organele de subordine, ambele colegii sunt funcționale, Consiliul Superior al Procurorilor este în componență deplină cu membri care au fost supuși procedurii de vetting și la turații maxime ne exercităm atribuțiile de serviciu. Da, a durat lansarea colegiilor fiindcă erau în proces de pre-vetting, după asta Adunarea Generală a Procurorilor urma să constituim organele respective. Baza normativă a fost ajustată, deci tot ce ține de regulamente, baza normativă a fost adusă la zi în conformitate cu prevederile legale. Colegiul de disciplină și etică este funcțional, iar Colegiul de selecție și evaluare, dacă nu greșesc, încă un coleg urmează să fie supus procedurii de pre-vetting. De asta așteptăm rezultatele ca să avem componența deplină de șapte membri. Însă chiar și cu șase putem activa fără impedimente.
Problematică e multă pe dimensiunea ocupării funcțiilor vacante. Iarăși țin să remarc că ne confruntăm de mulți ani cu situația interimatelor pe republică. Da, noi avem în sistemul procuraturii peste 100 și ceva de funcții vacante, dar ele sunt ocupate de procurorii șefi care dețin și o funcție de executor, de procuror de execuție, dar și funcția de procuror șef interimar. De asta focalizarea CSP-ului anul ăsta și în prima jumătate a anului viitor este de a finaliza concursurile pentru ocuparea funcțiilor de procurori șefi, respectiv vom elibera aproape 80 de funcții din republică și venim să angajăm audienții INJ, care sunt în jur de 70, care stau în registru, așteaptă numirea în funcție. Pe toate dimensiunile se lucrează. Suntem conștienți că doar prin eforturi comune vom atinge rezultatele scontate. Avem o comunicare foarte bună cu executivul, cu legislativul. De fiecare dată când ne confruntăm cu o anumită provocare, punem în discuții, evident, consensul îl găsim în dezbateri, în opinii contradictorii, dar ăsta este procesul democratic. Vă mulțumesc.
[00:16:39] — Ilie Chirtoacă
Vă mulțumesc și eu. Trecem la Parlament. Toate drumurile sau toate solicitările instituțiilor de consolidare a capacităților, de adoptare a acquis-ului comunitar până la urmă ajung la Parlament. Doamna Roșca, raportul apreciază adoptarea planului legislativ pentru 2026 și contribuția lui la transparență. În același timp, raportul spune că utilizarea procedurilor accelerate rămâne considerabilă și cere inclusiv îmbunătățirea controlului parlamentar. Înțelegem că este o avalanșă de acte legislative care vin la Parlament și un calendar care necesită un ritm destul de robust. Ce face Parlamentul? Suntem spre sfârșit de an, care sunt prioritățile pentru anul următor? Dar cel mai important, cum ați citit raportul Comisiei din acest an?
[00:17:32] — Roșca
Mulțumesc mult, domnul Chirtoacă. Apreciez organizarea acestui eveniment, doamnelor și domnilor. Mulțumesc pentru interesul pe care îl manifestați pentru acest panel. Văd în sală, chiar dacă este foarte multă lumină, văd în sală o prezență, ceea ce denotă interes față de acest panel. Cum am citit acest raport? Cred că l-am frunzărit de câteva ori să înțeleg trasabilitatea mesajului, să îi înțeleg mesajul în esență și să-mi fac tema pentru acasă. Cu siguranță toți cei prezenți de aici l-am citit cu mare atenție, deoarece raportul lansat pe data de 4 noiembrie 2026 pentru Republica Moldova, în special pentru Parlamentul Republicii Moldova este tema noastră pentru acasă. Și odată reprezentând legislativul, țin să accentuez că noi, în calitate de deputați, avem câteva funcții obligatorii. Una este funcția reprezentativă și aici mi-am amintit de acea nuanță de voință politică atunci când în luna mai 2024 am prezentat proiectul de hotărâre a Parlamentului ce ține de inițierea referendumului de modificare a Constituției și l-am prezentat exact așa, stând pe scaun, de pe loc, deoarece tribuna Parlamentului a fost blocată. A fost blocată pentru a opri din inițiativa noastră de a solicita suportul cetățenilor ce ține de integrarea europeană a Republicii Moldova. De ce accentuez acest aspect? Deoarece ceea ce discutăm noi astăzi se datorează cetățenilor Republicii Moldova în primul și în primul rând și apoi aduc mulțumiri celor care implementează și execută voința politică a cetățeanului de a apropia Republica Moldova de Uniunea Europeană și, așa cum a fost astăzi vociferat aici, 2028 este un an perfect realizabil. Noi nu avem decât a implementa tema pentru acasă. Ceea ce întrebai, domnul Chirtoacă, mai bine zis întrebați, cum ne facem noi temele pentru acasă? Într-adevăr, Parlamentul Republicii Moldova este sub o presiune a timpului și sub o presiune a executării și a adoptării solicitărilor, inclusiv din partea Ministerului Justiției și alte ministere responsabile de capitolele de integrare și atunci suntem puși în situația de a respecta procedura legislativă, dar totodată de a menține pașii cadențați necesari, deoarece nu este dezideratul Uniunii Europene, este dorința Republicii Moldova de a demonstra aceste salturi, așa cum spunea prima jumătate a zilei doamna Kos, Republica Moldova a făcut salturi enorme. Și atunci raportul pe care îl avem cu toții în față este un raport care demonstrează această voință politică, demonstrează această muncă și abnegație, dedicare din partea tuturor funcționarilor și din partea tuturor angajaților și apoi demonstrează a treia parte, datoria noastră sau obligația noastră istorică de a duce Republica Moldova în Uniunea Europeană. Este generația de funcționari, generația de angajați, generația cetățenilor care și-au asumat acest deziderat.
Eu voi reveni un pic la ceea ce m-ați întrebat dumneavoastră de planul legislativ. Planul legislativ într-adevăr este coordonat sau reflectă în esență nu altceva decât aceste angajamente. Odată ce Republica Moldova și-a făcut temele pentru acasă și a adoptat cadrul strategic, nu facem altceva decât să respectăm cu strictețe acest cadru, deoarece sunt angajamentele noastre, nu sunt obligațiile. Nu îmi place să zic că sunt obligațiile Comisiei Europene sau Uniunii Europene, sunt angajamentele noastre în primul rând în fața cetățenilor și apoi a demonstra că Republica Moldova, funcționarii sistemului judiciar, dacă vorbim astăzi despre sistemul judiciar, este un sistem format din judecători europeni, este un sistem format din procurori europeni, din angajați ce pot să demonstreze că pot face cu brio acest fapt. Ceea ce m-a bucurat în acest raport este faptul că este evidențiat eficiență, este progres absolut la toate capitolele, respectiv acest progres pentru noi înseamnă apreciere, dar înseamnă și mai multă muncă. Odată ce îți demonstrezi ție că poți face acest fapt, cu siguranță în 2027, în luna noiembrie ne vom întâlni în acest format și vom încerca să înțelegem cum am implementat aceste angajamente. Spunea domnul președinte CSM, domnul Caraman, despre eficiența sistemului de justiție. Eu am interpretat pentru o temă pentru acasă, am văzut că la nivel de Curte de Apel sunt anumite aspecte și atunci noi împreună cu Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să găsim aceste soluții, trebuie să găsim soluții cum putem să ajutăm judecătorii curților de apel, cum putem să ajutăm judecătorii de la primă instanță, cum putem să facem mai atractivă profesia judecător și procuror. Astea sunt temele noastre pentru acasă. La capitolul de combatere a corupției mi-am făcut câteva notițe, deoarece noi în calitate de legiuitor într-adevăr am avut o agendă intensă, în special pe modificarea cadrului normativ ce ține de competențele Procuraturii Anticorupție și a Centrului Național Anticorupție. Sunt sigură că se va regăsi în întrebarea acordată acestor autorități, dar modificările din iunie 2026 în noiembrie 2026 deja vin cu anumite discuții, respectiv revin la a treia funcție a Parlamentului, pe lângă cea de reprezentare și funcția de legiferare, este funcția de control parlamentar. Și odată ce mutăm accentul despre o modificare de structură, să-i zic așa, mutăm accentul pe o discuție de consolidare a capacităților instituțiilor, atunci într-adevăr avem nevoie de dimensiunea controlului parlamentar pentru mai multe discuții. Și atunci nu voi intra în discuția de control parlamentar asupra sistemului judiciar, în niciun caz acest aspect, dar toate instituțiile odată fiind responsabile, respectând acel principiu de loialitate constituțională, evident că trebuie să colaboreze în spiritul constituțional. Eu îmi rezerv acest drept ca pe platforma Comisiei juridice, numiri și imunități să desfășurăm suficiente discuții și consultări cu toate autoritățile pentru a înlătura din restanță, dar în primul și în primul rând pentru a ne face această temă pentru acasă, fiindcă raportul, ziceam, lansat pe data de 4 noiembrie este temă pentru acasă pentru noi toți. Mulțumesc.
[00:24:41] — Ilie Chirtoacă
Mulțumesc și eu. Trecem într-adevăr la instituțiile anticorupție și aici drept a punctat doamna Roșca, vorbim mai mult despre cifre, dar și despre acest cuvânt pe care cred că trebuie să-l adaptăm și la noi, acest track record, da, adică o documentare concretă a succeselor în partea ce ține de prevenire, dar în special în combaterea corupției și cred că ne referim a corupției mari, dar și a celei sistemice. Vreau să încep prin a adresa o întrebare domnului Carapunarlî. Domnul Carapunarlî, raportul descrie o activitate operațională intensă a CNA. Dacă ne uităm peste cifre, suntem în ușoară creștere, aproximativ 800 de infracțiuni de corupție și conexe depistate în 2025 față de 700 în 2024. În același timp constată raportul că recuperarea efectivă a bunurilor rămâne limitată și există și anumite dificultăți între acest traseu dintre sechestru, confiscare și valorificare. Cum recunoaște CNA aceste provocări și, cel mai important, ce face pentru a le ameliora, dar și ce a făcut diferit dacă vedem acest salt? E doar o, să zic așa, o schimbare statistică sau totuși există și o schimbare de acțiune și de strategie?
[00:26:09] — Carapunarlî
Vă mulțumesc, domnule Ilie. Doamnelor și domnilor, vă salut. Excelențele dumneavoastră, în primul rând mulțumiri pentru invitație, pentru organizarea acestui eveniment, din numele domnului director Alexandru Pînzari, director general, care la moment se află în curs spre o țară europeană, spre o jurisdicție cu care urmează să încheiem parteneriate strategice absolut necesare, inclusiv prin prisma noilor competențe, noilor prerogative atribuite recent, din numele întregului corp de ofițeri, vă salut pe toți și vă mulțumim. Referitor la aprecierile care sunt nuanțate cât în raport, atât și în discursurile de astăzi a înalților oficiali din partea Comisiei Europene, comisarului pentru extindere, doamnei președinte, o primim ca o apreciere obiectivă, de încurajare pentru ca să nu derapăm din tempourile, din dinamica pozitivă pe care cu toții, în interacțiunea noastră interinstituțională pe orizontală, deci cu efortul întregului colectiv, a tuturor colegilor care cu abnegație, cu jertfire de sine sau cu devotament impecabil și-au demonstrat capacitatea de a face față și într-adevăr de a înregistra aceste progrese. Ceea ce ține de necesitatea nuanțării, în primul rând, a decalajului între investigațiile lansate versus condamnări și recuperarea efectivă a bunurilor infracționale, pe bune conștientizăm, aceste date sunt bazate pe realitate. Și aici aș menționa că centrul, inclusiv prin prisma prerogativelor noi pe care le avem, suntem concentrați nu doar pe lansarea acelor urmăriri penale de la corupția inferioară, sistemică, în domenii sociale absolut necesare de a fi sub atenția, sub lupa instituției prin prisma competențelor, care este resimțită de practic fiecare din cetățenii noștri, dar totodată ne axăm și pe documentarea corupției înalte, ceea ce ne oferă ca obligativitate ultimele modificări operate. Respectiv, ne axăm pe complexitatea. Deci, chiar dacă, cum ați menționat, domnule Ilie, datele statistice suntem în creștere statistică, dar după cifre se ascunde complexitatea și axarea noastră pe eficiență, atingerea eficacității, ridicarea eficienței, astfel excelența a tot ce facem de la lansare până la transmiterea cu colegii noștri procurori a dosarelor în instanță, obținerea deciziilor definitive, irevocabile de condamnare și respectiv de recuperare finală. Într-adevăr, dacă vorbim iarăși în cifre, vorbind despre sechestrele, indisponibilizările a bunurilor infracționale, am depășit cifra de 10 miliarde ca bunuri indisponibilizate, circa 1% doar sunt efectiv recuperate și virate către buget. Aici ne concentrăm pentru a ridica această eficiență. Suntem conștienți cu toți, depindem de evaluarea externă extraordinară a judecătorilor și ne dorim cu toții ca acest exercițiu cât mai curând posibil să fie definitivat, ca colegii judecători fiind instalați în funcție, respectiv să optimizăm procesul examinării dosarelor în instanță și obținerea acelor condamnări cu decizii de confiscare, ca urmare să avem și la capitolul recuperări finale un indicator, performanțe mai ridicate. Astfel, ne concentrăm pe realizarea acelor priorități care ne revin prin prisma atribuțiilor, prin prisma prerogativelor noastre. Suntem conștienți, responsabili și vă asigur că instituția noastră, aplicând metoda managementului prin obiective, toți din corpul de ofițeri conștientizează rolul nostru în sistemul de prevenire și combatere a corupției, prevenire și combatere mai recent cu competențe și prerogative noi în domeniul criminalității financiare, recuperării bunurilor. Vă asigur că, conștientizând acest rol, vom face față în continuare. Vă mulțumesc.
[00:30:46] — Ilie Chirtoacă
Și eu vă mulțumesc. Și la același subiect, ținând cont de acest track record care impune anchete, dar care nu neapărat depind de procuratură, având în vedere că există un lanț de instituții implicate, țineam să-l întreb pe domnul Dumbravan cum observă o schimbare de optică în conținutul raportului în partea ce ține de focusul pe creșterea valorii confiscărilor, dar și spre o orientare pentru a investiga cauze mai complexe. Țineam să vă întreb despre conținutul raportului și cum vedeți această schimbare.
[00:31:29] — Dumbravan
Bună ziua tuturor, distinși oaspeți. Procuratura Anticorupție a studiat cu responsabilitate raportul Comisiei și a citit cu atenție recomandările care au fost formulate în număr de trei pentru Procuratura Anticorupție. În aprecierile Comisiei au fost unele pozitive față de activitatea Procuraturii Anticorupție, fiind apreciat inclusiv faptul creșterii sumei amenzilor și confiscărilor din anul 2020 până în recent, care au crescut de circa cinci ori față de anul 2024, dar dacă să urmărim din anul 2020, suma confiscărilor și a amenzilor aplicate la solicitarea Procuraturii Anticorupție a crescut de 20 de ori. Raportul Comisiei a evidențiat și unele nuanțe, și anume aplicarea și încetarea unor cauze penale în instanța de judecată cu aplicarea termenului de prescripție. Aici noi am tras o atenție deosebită și vom implementa un mecanism de monitorizare a acestor cauze și tot ce depinde de Procuratura Anticorupție, inclusiv de înaintarea cererilor de accelerare în instanța de judecată, prioritizarea acestor cauze va fi primordial pentru noi. Dar vreau să menționez că perindarea acestor dosare în instanța de judecată nu a fost doar vina Procuraturii Anticorupție, a fost și un efect al vettingului, unde mai mulți judecători au plecat din sistem. Ulterior alți judecători au plecat la pensionare în legătură cu împlinirea vârstei. Astfel avem cauze penale care s-au perindat în trei sau patru complete de judecată. La compartimentul respectiv Comisia mai recomandă ca Procuratura Anticorupție să efectueze urmăriri penale proactive. Deci vreau să menționez la acest capitol că noi am învățat lecția pentru acasă și dacă în anul 2020, unde se baza exclusiv pe plângeri și pe denunțuri, actualmente, în ultimii ani, Procuratura Anticorupție nu se mai bazează doar pe plângeri și denunțuri. Deci ne bazăm inclusiv și pe investigațiile proprii, pe autosesizări. Ne autosesizăm inclusiv din presă, din investigațiile efectuate de presă, alte surse, și vreau să vă spun că la moment 78% din dosarele pornite a Procuraturii Anticorupție sunt în baza autosesizării Procuraturii Anticorupție. Dacă să tragem atenția la numărul cauzelor penale nemijlocit de corupție de nivel înalt pornite de Procuratura Anticorupție, practic suntem la un număr constant. Astfel în 2023 am avut pornite 114 dosare, în anul 2024 am avut la fel 114 dosare, 116 în 2025, iar recent în 2026 Procuratura Anticorupție are pornite 122 de cauze penale, deja mai multe decât în tot anul trecut, dintre care 57 au fost pornite în iulie și august împreună cu Centrul Național Anticorupție. La acest capitol, la fel o recomandare prevăzută în raport este colaborarea PA cu CNA și la acest capitol o să vin la fel cu careva cifre concrete. Astfel, ca rezultat al colaborării PA cu CNA în patru luni de când au revenit în subordinea procesuală, Procuratura Anticorupție a pornit 189 de cauze penale, dintre care 80 de cauze penale în privința la 94 de persoane, astea sunt doar cauzele care am lucrat în patru luni cu Centrul Național Anticorupție, au fost remise instanței de judecată pentru examinare. La fel, Comisia atrage atenție și referitor la sentințele pronunțate, inclusiv de prima instanță, inclusiv de instanța de apel, care sunt sentințe deja decizii definitive, și pot să menționez la acest capitol că doar în aceste 10 luni ale anului 2026, Procuratura Anticorupție are 88 de sentințe de condamnare în privința la 128 de persoane.
Vreau să mai menționez referitor la duritatea pedepselor solicitate de Procuratura Anticorupție și aplicate de către instanțele de judecată pe cauzele de corupție. Astfel, dacă în anul 2020 doar 6% din cauzele penale examinate de instanța de judecată se finisau cu sentință cu executare reală cu închisoarea, la moment această cifră a depășit 38%. Prin urmare, ca să fie pe înțelesul tuturor, nu se mai tolerează comiterea infracțiunilor de corupție ca în anii precedenți și severitatea pedepselor urmează concomitent cu fapta comisă. Prin urmare, la momentul de față, doar anul acesta avem condamnate 51 de persoane cu închisoare cu executare reală. La fel, au fost aplicate pedepse cu amenzi 37 de persoane și, dacă observăm și comparăm, pedeapsa cu închisoarea a fost prioritară, pedeapsa cu amendă a fost una în minoritate, și la fel au fost încetate 32 de cauze penale datorită efectelor anterior care le-am comunicat: termen de prescripție, perindarea dosarelor de la un complet la altul, multitudinea acestor cauze complexe. Și trebuie să înțelegem că elementul de extraneitate persistă la Procuratura Anticorupție, prin urmare orice cauză practic penală necesită investigații financiare paralele, comisii rogatorii internaționale în alte state. Este bine că avem o conlucrare foarte bună cu statele europene, însă sunt state unde sunt offshore-uri, unde Procuratura Anticorupție nu are o asemenea colaborare și necesită timp ca să obținem aceste rezultate, aceste rulaje sau audieri de martori ca să putem remite în instanța de judecată o cauză penală și să avem o soluție bine așteptată de societate. Deci aș mai trage atenția în final că raportul, nu am văzut în raport ce ține de încasarea prejudiciilor și admiterea acțiunilor civile în favoarea statului, unde statul este parte civilă la noi pe dosare. Aceste sume uneori depășesc cu mult confiscările. Recent, acest an, doar pe două cauze penale, judecătorii din prima instanță au admis acțiuni civile în favoarea statului de peste 2,4 miliarde de lei. Mulțumesc. Noi am înțeles recomandările Comisiei, noi o să le implementăm și tot ce ține de Procuratura Anticorupție în sensul dat, cu personalul pe care îl avem, și pe această cale mulțumesc personalului Procuraturii Anticorupție, de la specialiști, consultanți și procurori, pentru lucrul efectuat, pentru introducerea datelor statistice în e-Platforma, pentru soluțiile dispuse pe cauze penale. Așa cum suntem noi cu deficit de personal, însă facem, în opinia mea, un lucru frumos pentru societate. Mulțumesc.
[00:39:57] — Ilie Chirtoacă
Și eu vă mulțumesc. Am atins câteva teme, subiecte destul de importante, complexe fiecare prin ele, de la vetting, de la vacanțele funcțiilor, de la acest track record și presiune cu care se confruntă instituțiile. Vreau să facem un zoom in, da, de la toate aceste teme generale spre a discuta poate chestiuni mai specifice, iar pentru asta am nevoie de ajutorul sălii. Organizatorii o să pună acum în față un QR cod. Tot ce aveți nevoie este de un telefon mobil. Vă rog foarte mult să scanați acest QR cod. Veți avea opțiunea să alegeți opțiunea sesiunea plenară, da, pentru că ne aflăm aici, și vreau să ne ajutați să direcționăm această discuție spre un subiect care este considerat important de către dumneavoastră. Fie că vorbim despre vetting, fie că vorbim despre investigații, vreau să ne ajutați cu opțiunile de răspuns, astfel încât sesiunea să devină și mai interactivă, iar prioritățile pe care le discutăm să reflecte și interesul dumneavoastră, a celor din sală. Așadar, vă mulțumesc pentru cei care deja au reușit. Eu vreau să citesc opțiunile pentru care urmează să continuăm discuțiile. Deci am întrebat în sală: care considerați că este prioritatea numărul unu pentru reforma justiției până la aderarea Republicii Moldova la UE? Și avem câteva opțiuni de răspuns: atingerea unui număr cât mai mare de condamnări definitive în cauzele de corupție de nivel înalt; vorbim despre transparentizarea și digitalizarea justiției; finalizarea procesului de vetting; dar și asigurarea resurselor suficiente pentru instituțiile de drept, la fel o temă recurentă. Haideți să mai așteptăm un pic, 30 de secunde, până se identifică prioritățile din sală. Vedem deja că se atestă un învingător, deci discuția rămâne la CNA și Procuratura Anticorupție, dar de ce nu și la politicile din justiție? Așadar, sala a ales. Prioritatea numărul unu pentru a face un zoom in este atingerea unui număr cât mai mare de condamnări definitive în cauzele de corupție la nivel înalt.
Am să merg la domnul Carapunarlî, pentru că domnul Dumbravan a răspuns, îi dăm un pic de răgaz până la următoarea intervenție, dar din perspectiva CNA-ului, cum credeți că această prioritate poate fi realizată având în vedere că avem în sală Parlamentul, instituțiile din justiție, Ministerul Justiției care face politici în justiție? De ce ajutor aveți nevoie pentru ca această prerogativă să fie îndeplinită?
[00:42:59] — Carapunarlî
Mulțumesc. Mulțumesc, domnule Ilie. Într-adevăr ați menționat și susțin că Parlamentul este foarte receptiv. Prin intermediul Ministerului Justiției am avut inițiative pentru a consolida cadrul legal, în primul rând, în sistemul de prevenire și combatere a corupției, recuperării bunurilor infracționale. Recente modificări operate într-adevăr au optimizat procedura, deci procesual suntem înzestrați cu instrumente aplicabile, respectiv am menționat despre coruperea, corupția sistemică, dar reieșind din ultimele patru luni, ceea ce a menționat domnul procuror-șef, într-adevăr am înregistrat succese și la capitolul corupției mari. Am fost publici atunci când am menționat despre aceste rezultate. Suntem ca subiecți în procesul de documentare a actelor de corupție și la nivelul secretarului de stat, nivelul procurorilor, judecătorilor; de la trafic de influență s-a ajuns la subiecți destul de importanți, fapt care denotă că s-au optimizat și procedurile și conlucrarea cu Procuratura Anticorupție, deci revenirea la acea cooperare a fost o decizie corectă. Cred că rezultatele ulterioare la fel vor demonstra acest lucru. Respectiv aș reitera că conlucrarea cât la nivelul Ministerului Justiției, Parlamentului pentru a consolida cadrul legal, atât și interinstituțional între toți acei actori ai sistemului de prevenire și combatere a corupției, recuperării bunurilor infracționale, celelalte competențe, deci succesul depinde într-adevăr de interacțiunea eficientă între noi, actorii de bază, actorii cheie.
Suntem preocupați în continuare de a ridica eficiența pe fiecare din dimensiunile menționate, pentru a atinge acele rezultate scontate, așteptate de către societate. Astfel, prin asistența nominalizată, inclusiv susținerea partenerilor, cei care ne sunt alături, inclusiv societatea civilă în sistemul de monitorizare a realizării prevederilor documentelor de planificare strategică la nivel de țară în aceste domenii – vorbesc aici, mă refer la Programul Național de Integritate și Anticorupție, Programul Național de Recuperare a Bunurilor Infracționale, recent, cunoașteți, domnule Ilie, am lansat elaborarea Programului Național în domeniul prevenirii și combaterii infracționalității economico-financiare –, deci, cu suportul tuturor celor nominalizați, evident că eficiența așteptată, despre care ați menționat, va fi ridicată și obiectivele vor fi atinse neapărat. Mulțumesc.
[00:46:07] — Ilie Chirtoacă
Mulțumesc. Domnul Dumbravan, aceeași întrebare. Cum atingem un număr cât mai mare de condamnări definitive în cazurile de corupție de nivel înalt?
[00:46:20] — Dumbravan
Deci, în opinia mea, pentru a ajunge un număr cât mai mare de condamnări definitive în cazurile de corupție de nivel înalt, este în primul și în primul rând – îmi cer scuze că o să arunc mingea și în partea domnului Caraman – este suplinirea posturilor vacante de judecător în prima instanță, colegiilor specializate care au arătat un randament foarte bun, deoarece în 2024 noi dacă am început cu 504 dosare în instanța de judecată, la momentul de față în prima instanță noi avem circa 202 cauze penale spre examinare, dar să nu uităm că în '24, '25 și '26 noi am mai remis în fiecare an circa în jurul la 100 de cauze penale spre examinare primelor instanțe. Acum miza este pe curțile de apel, unde, după câte cunoaștem, la fel sunt probleme de suplinire a posturilor vacante. Avem patru complete care examinează cauzele penale, dacă nu mă greșesc, și la momentul de față noi am ajuns ca în Curtea de Apel să avem pe rol spre examinare mai multe cauze penale decât în prima instanță.
Aș mai veni cu careva cifre aici, și anume că dacă în 2025 au fost pronunțate decizii pe cauze penale de corupție la un nivel înalt în 62 de decizii de către Curtea de Apel, doar în primele șase luni ale anului 2026 noi avem pronunțate pe cauzele Procuraturii Anticorupție deja 74 de decizii definitive. Eu cred că ele sunt mult mai multe, la momentul de față însă nu am statisticile după șase luni de zile, și eu cred că pentru a atinge un număr mai mare de condamnări definitive este suplinirea posturilor vacante cu judecător la prima instanță și la Curtea de Apel. Mersi.
[00:48:39] — Ilie Chirtoacă
Mulțumesc, domnul Dumbravan. Practic ați ridicat mingea la fileu către cea de-a doua întrebare și mă îndrept spre domnul Caraman. Vorbim despre alocarea de resurse, și în primul rând de capital uman, dar nu doar. Și am o întrebare. Știu că CSM-ul încă în 2025 a realizat un studiu în partea ce ține de salariile și garanțiile sociale pentru judecători, dar și în programul instituției dumneavoastră ați prevăzut drept prioritate acest obiectiv de asigurare a resurselor pentru instituțiile de drept, dar în special pentru sistemul judecătoresc ne referim acum. Care credeți că sunt cele două-trei priorități pe care vi le asumați sau de care aveți nevoie de suport din partea colegilor pentru a asigura că există resurse suficiente, astfel încât ca efect de domino în final să avem și un număr mai mare de condamnări, dacă există o legătură dintre aceste două?
[00:49:41] — Sergiu Caraman
Da, mulțumesc. Evident că există acea legătură și spuneam chiar în debut că din raport am sesizat că se face acea interdependență între atractivitatea profesiei, posturile vacante care sunt și eficiența justiției. Și când vorbim de numărul de sentințe emise, nu putem să nu facem referire la acele provocări care astăzi sunt în justiție, și anume posturile vacante de judecători, în special la nivelul instanțelor de apel. Vorbea și doamna președinte Roșca ceva mai devreme despre instanțele de apel și că ar trebui să găsim o soluție în vederea ocupării posturilor vacante pentru ca să putem asigura o bună funcționare la nivelul instanțelor de apel. Situația, conform raportului, este una complicată și la Curtea Supremă de Justiție și aici iarăși trebuie să depunem tot efortul pentru ca să putem și să ocupăm aceste posturi vacante, dar evident că atunci când organizăm concursuri – și raportul face referire de altfel la acest fapt că au fost organizate foarte multe concursuri pe parcursul anului 2025 de către Consiliul Superior al Magistraturii – problema este că nu de fiecare dată reușim să ocupăm toate funcțiile vacante, inclusiv și la nivelul instanțelor de prim nivel. Chiar dacă avem aparent mulți candidați incluși în Registrul candidaților, totuși chiar și ultimul concurs care a fost desfășurat săptămâna trecută a demonstrat că doar 39 din cei 103 de candidați incluși în registru au ajuns să fie propuși de către Consiliul Superior al Magistraturii pentru a fi numiți în funcție. Asta deși numărul funcțiilor care au fost scoase în concurs era mult mai mare decât cifra de 39. Prin urmare, au rămas posturi neocupate. Situația este și ceva mai complicată la instanțele de apel și la Curtea Supremă, pentru că nu avem nici măcar atâți candidați câte posturi vacante avem. Și aici, evident că vorbim de o problemă mult mai profundă, și anume atractivitatea profesiei de judecător. Evident că atunci când vorbim și discutăm despre atractivitate și cum o îmbunătățim, una din principalele provocări este remunerarea pe măsură sau pe potrivă a judecătorilor. Evident, ați făcut referire la acel studiu al Consiliului Superior al Magistraturii. Da, este adevărat, în anul 2025 noi am publicat un asemenea studiu. Concluzia studiului respectiv ar fi că independența financiară a justiției nu poate și nu trebuie să fie negociată anual odată cu aprobarea legii bugetului și nici aceasta nu ar trebui să depindă de disponibilitatea bugetului. Trebuie să întreprindem tot posibilul pentru ca să putem asigura independența financiară a judecătorilor. Da, este și o reformă salarială în derulare. Discutăm cu Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor, Guvernul, Parlamentul despre necesitatea ajustării legii astfel încât să putem asigura această independență financiară a judecătorilor și să facem funcția și profesia de judecător mult mai atractivă pentru ca să putem atrage, dar, ce este mai important, menține buni judecători în sistemul judecătoresc pentru ca să putem arăta progres inclusiv în ceea ce privește eficiența justiției, așa cum ne cere Comisia Europeană prin acest raport.
[00:54:32] — Ilie Chirtoacă
Mulțumesc. Propunem să rămânem la același subiect, dar să vedem și perspectiva CSP. Domnule Obadă, recent Consiliul Superior al Procurorilor de asemenea a lansat un studiu în partea ce ține de garanțiile procurorilor și a identificat, cred că la fel, această provocare de alocare suficientă a resurselor. Cum vedeți dumneavoastră rolul CSP, dar și posibilitățile statului de a implementa acele recomandări din studiu pentru, iarăși indirect, în calitate de obiectiv strategic, să atingem un număr mai mare de condamnări definitive în cauzele de corupție de nivel înalt?
[00:55:16] — Obadă
Da, vă mulțumesc. De fapt, răspunsul la prima întrebare sunt celelalte trei, da? Atingem numărul de condamnări prin asigurarea resurselor suficiente pentru instituțiile de drept, transparentizarea și digitalizarea justiției și finalizarea procesului de vetting. Sunt toate trei răspunsuri, de fapt, care vin să favorizeze înfăptuirea justiției, hai să spunem, penale acum, da, dacă din întrebarea care a acumulat 41 de procente. Evident, subscriu celor afirmate de colegul meu, domnul președinte Caraman, din perspectiva conceptului pe dimensiunea bugetară, dar suntem conștienți de realitățile economice ale țării și da, noi insistăm pe modelul care a fost reflectat de Curtea Constituțională: să fie o formulă prestabilită, rata inflației, puterea de cumpărare economică și așa mai departe, da? Asta noi am reiterat de fiecare dată în discursurile și discuțiile cu executivul, cu legislativul. Dar pe de altă parte suntem conștienți că trebuie toți să punem umărul pentru a consolida statul pe dimensiune economică prin aceleași condamnări, prin confiscările extinse, confiscările speciale, responsabilitățile inerente procuraturii și sistemului de justiție.
De asemenea, ar fi foarte important pentru atractivitatea profesiei de a ne gândi nu doar la salarizare, dar și la garanțiile sociale de care dispun magistrații, procurorii. Aici vorbim și despre asigurarea cu condiții de trai în situația în care se exercită atribuțiile de serviciu în afara reședinței sau domiciliului permanent. Plus la asta, formula de pensionare, de asemenea, ar fi o discuție interesantă și optimă de a fi valorificată și pusă în valoare. Modelele europene au fost reflectate în studiul care a fost recent lansat, de asta optăm și noi pentru discuții mult mai largi pe dimensiunea asigurării resurselor suficiente. Mă refer aici nu doar la procurori, judecători, dar la toți angajații sistemului de justiție: grefieri, asistenți, consultanți, specialiști, toți funcționarii care ne ajută, că, de fapt, fără ei până la urmă se oprește mașina în loc, nu? De asta este extrem de important să avem o viziune de ansamblu. Și noi avem acest dialog cu executivul, cu Ministerul Finanțelor, cu Comisia juridică, cu legiuitorul pentru a echilibra interesele de țară și a vedea care este formula bugetară care vine inclusiv să asigure resurse suficiente pentru instituțiile de drept.
Evident, digitalizarea justiției, alt obiectiv major care trebuie realizat. Operaționalizarea resurselor cibernetice, IT, de management al justiției este extrem de importantă, interconexiunea dintre bazele de date ale statului este iarăși un reper important. Și eu aș spune că trebuie să avem acest centru unic de comandă pe digitalizare, ca să nu fie o abordare fragmentată, să construim un sistem IT funcțional și interoperabil. Din perspectiva CSP-ului, pe această dimensiune suntem destul de avansați, am avut și suportul statului care a alocat bani din buget pentru a dezvolta e-CSP-ul cu componentele e-Disciplină, e-Carieră, e-Management și acum deja suntem la etapa dezvoltării de către două companii dezvoltatoare a sistemului respectiv. Sperăm în primul semestru anul 2027 să putem pilota deja noul sistem digital.
Câteva cuvinte pe vetting cred că ar fi rezonabil să menționăm. Țin să constat că în ultima perioadă al doilea semestru al anului curent s-au accelerat lucrurile. Comisia vetting, inclusiv, livrează rezultate, sunt rapoartele pe care le recepționăm. În întârziere noi nu suntem, de regulă ne străduim în 30 de zile de la recepționare să ne expunem pe fondul rapoartelor Comisiei vetting. Am avut ședințe bilaterale, trilaterale pe platforma Ministerului Justiției, a favorizat dialogul dintre CSP, Comisia vetting și Ministerul Justiției, plus organizăm ședințe bilaterale informale, tehnice, să spunem așa, ca să putem cristaliza o metodologie unică de interpretare a situațiilor identice. Or, principiul tratamentului echitabil este specificat în Legea 252, este un fundament constituțional, de asta este important să avem o lungime de undă și să înțelegem standardul de probă, de calitate, și pe această cale avem discuții și dialog constant cu Comisia numărul trei.
Provocarea este destul de mare pusă pe umerii Comisiei numărul trei. Sunt încă mulți subiecți care urmează să fie notificați din perspectiva Legii 252. Sperăm cu eforturi consolidate ale executivului, da, ale partenerilor de dezvoltare să reușim împreună. Din perspectiva noastră, CSP-ul rămâne ferm ancorat în angajamentul de țară pentru a livra și avem în componența consiliului exponenții tuturor puterilor în stat cu care avem dialog și o înțelegere unică care este sarcina noastră comună: să finalizăm reforma și să lansăm procesele firești de la sine deja, da? Asanarea justiției să pornească pe calea corectă. Vă mulțumesc.
[01:00:46] — Ilie Chirtoacă
Mulțumesc și eu. Domnule ministru, propun să revenim la dumneavoastră. Însăși denumirea Ministerul Justiției, cel puțin în accepțiunea cetățenilor, înseamnă deseori că acest minister ar fi responsabil de toate domeniile: de atingerea unui număr mare de condamnări, de alocarea resurselor, de transparentizare și digitalizare. Însă în calitate de manager de instituție care face politici în justiție, privind de la acest top, care credeți că sunt acei pași pe care instituția dumneavoastră poate să-i facă pentru a progresa? Dar și mă interesează specific vorbind despre a treia prioritate: transparentizare, digitalizare. Cunoaștem că există și o instituție responsabilă în domeniul digitalizării și administrării judecătorești și vreau să ne deschideți un pic planurile pentru 2027 sau să ne vorbiți despre anumite constrângeri care există, pentru că suntem aici la masă reprezentanți ai diverselor foruri care, cred eu, pot ajuta pentru acest obiectiv. Vă rog.
[01:01:56] — Vladislav Cojuhari
Da, vă mulțumesc. Dacă ne referim la denumire, cred că cea mai simplă și clară asociere ar fi că Ministerul Justiției în marea majoritate a cazurilor este perceput ca înfăptuitor al justiției și noi trebuie să marcăm că doar prin acea regulă a celor 3C, așa denumită 3C: comunicare, coordonare, colaborare, doar în această paradigmă putem să reușim să contribuim la acea înfăptuire a justiției cu adevărat. Deci iată noi am vorbit și chiar de acele cazuri de corupție la nivel înalt sau măsurile care s-au realizat erau ancorate exact asupra elementelor sofisticate sau mai complicate unde trebuiește o intervenție, noi utilizăm acest cuvânt așa mai des, holistică, dar dacă să vorbim mai simplu, cred că este... Pe alocuri am văzut că compară, da? Tu nu poți să compari niște cauze sau niște dosare care pot fi finalizate odată cu o expertiză judiciară de orice domeniu, sau biologică sau traseologică, cu o cauză unde ai nevoie de a, numai pentru latura subiectivă ai nevoie să realizezi niște volume informaționale extraordinar de mari. Și iată aici anul curent, prin Legea 111/2026 respectiv, noi am reușit să aducem o abordare așa mai inovativă în trei blocuri de contrapunere a muncii analitice, a echipelor comune de investigații, fiindcă este o realitate din care noi trebuie să reieșim, și anume faptul că avem experți foarte buni în diferite domenii, în diferite ministere și trebuie să ne asigurăm că avem suficiente mecanisme ca să-i punem pe toți în contact ca să putem beneficia de acea expertiză atunci când este nevoie. Să nu vorbim despre crearea unor noi instituții sau noi agenții, ci să fim foarte targetați și excelenți în partea de colaborare, calitate, timp.
Totodată, pentru a vorbi de, ați menționat și de acele linii directorii, cred că noi evident că ne vom focaliza, în primul și în primul rând vom continua modernizarea segmentului de justiție. E evident că Ministerul Justiției ca voluntar și-a asumat și pe Raportul de extindere din 2025, unde am instituit și un grup de lucru interinstituțional cu o foaie de parcurs de unde am preluat toate recomandările pe partea de anticorupție și indiferent de ce capitol, de ce agenție, de ce subdiviziune, ne-am asumat acel rol de, să-i spunem, negociator șef, astfel încât să putem interveni prompt și eficace pe fiecare subiect. Al treilea domeniu este să nu uităm de condițiile de detenție, asupra cărora am demonstrat și rezultate anul curent, a fost și apreciat de către experții CPT, și nu în ultimul rând vorbim de acea, mie îmi place să vorbesc de respectul profesiilor din sistemul de justiție și solemnitatea acesteia. Doar atunci putem vorbi de atractivitatea profesiei. Și acestea sunt liniile așa directorii.
Când vorbesc de modernizare, evident că digitalizarea stă în capul mesei, doar că noi vrem să ne asigurăm împreună și cu Delegația Uniunii Europene ca să avem acea balanță între securitate și digitalizare. Totodată, am mai oferit acest exemplu: pentru noi este important ca cetățenii, având niște situații pe civil, pe administrativ, să nu facă drum întreaga țară ca să ajungă la instanță, ci să putem beneficia de acel e-cabinet digital prin intermediul căruia pot fi depuse, realizate și respectiv economisite atât resursele financiare și de timp, cât și astfel să asigurăm accesul tuturor la justiție. Iată, ăsta este momentul de modernizare. Totodată, avem și un grup de lucru interinstituțional unde discutăm despre condițiile de muncă, eficientizarea proceselor, astfel încât să reușim prin intermediul Agenției Digitalizare în Justiție și Administrare Judecătorească să acordăm acel sprijin instanțelor ca să modernizăm și să îmbunătățim în fond condițiile de muncă.
Dacă vorbim de transparentizare și anticorupție, eu aș lega aceste două momente. Cel mai eficient catalizator, desigur, din nou este aspectul de digitalizare și atunci când excludem factorul uman, reducem respectiv și riscurile. Dar totodată, chiar și reușind în 2026 să obținem acel proiect de 9 milioane de euro asupra digitalizării justiției, vreau încă o dată să reiterez: trebuie să investim foarte mult, foarte mult timp și trebuie să o începem de la instituțiile noastre, de la igiena cibernetică, ca să ne asigurăm că, da, mergem în pas cu digitalizarea, totodată mergem și în pas cu securitatea cibernetică.
În succint, acestea ar fi liniile directorii. Noi am aprobat și o foaie de parcurs în comun cu toți colegii prezenți aici în acest panel, unde am trasat niște linii pe care le considerăm strategice, asupra cărora vom putea elabora pentru a ocupa acele funcții vacante, pentru a spori acea solemnitate și atractivitatea tuturor profesiilor din sistemul de justiție. Mersi mult.
[01:09:04] — Ilie Chirtoacă
Mulțumesc și eu. Pentru că nu mai avem foarte mult timp, în curând deschidem runda de întrebări și răspunsuri, așadar cei din sală veți avea posibilitatea de a adresa întrebări atât prin intermediul QR codului Slido, dar și avem microfoane în ambele colțuri ale sălii, respectiv vrem să încurajăm foarte mult pe cei care ne privesc, dar și cei care ne urmăresc acum din sală să adreseze întrebări.
Până spargem gheața și adunăm câteva întrebări, vreau să o rog pe doamna Roșca, pentru că revenim în Parlament, acolo unde vocea cetățeanului este reprezentată, și vreau să o întreb cum privește, cum alege Parlamentul dintre atâtea priorități. Am discutat anterior despre alocarea de resurse eficiente, atât umane, cât și resurse materiale. Când discutăm despre digitalizare, la fel știm că digitalizarea costă. Când discutăm despre vetting, despre finalizare, înțelegem că acel termen-limită la fel poate fi schimbat de Parlament. Știu că nu e o sarcină ușoară să răspundeți la toate aceste întrebări, dar din interacțiunea cu cetățenii, care din aceste măsuri credeți că sunt pe măsură să se îndeplinească sau pe ce accent pune Parlamentul până la sfârșit de an sau în 2027 pentru a face ca aceste priorități care au fost semnalate și aici sunt ameliorate prin intervenții legislative, buget, de ce nu, dar în special prin intervenții legislative?
[01:10:45] — Roșca
Complicată întrebare. Atât timp cât au intervenit colegii mei de platou, mă gândeam în ce măsură Parlamentul își afirmă rolul de legiuitor și în primul și în primul rând de cel care pune la îndemână, prin intermediul controlului parlamentar, asigurarea din partea cetățeanului că se urmărește implementarea legii în esență.
Una din prioritățile noastre este atitudinea cetățeanului față de actul de justiție, dar modalitatea cum ați formulat dumneavoastră întrebările au fost cumva percepute ca un tot întreg, deoarece fiecare prioritate cumva era un lanț logic în ceea ce ați întrebat. M-a surprins că mai mult de o treime din sală, adică 41 de procente, totuși își doresc finalitate în dosarele de mare corupție. Este o așteptare sau un sentiment de dreptate al tuturor, inclusiv al celor din sală, cât și al cetățeanului simplu. Cum percepe el actul de justiție? Este în primul și în primul rând un act de dreptate și atunci când colegii mei vorbeau despre independența sistemului judiciar, m-am gândit la partea monedei ce ține de responsabilitatea actului de justiție, fiindcă în primul rând acest moment și-l dorește cetățeanul: ca independența sistemului judiciar să nu fie percepută ca imunitate sau impunitate, ca să nu se intervină din punct de vedere al ingerințelor, fie că sunt ingerințe oligarhice, sau sunt ingerințe politice, sau sunt ingerințe ale criminalității transfrontaliere, spre exemplu, fiindcă cetățeanul deține această busolă de sentiment când este intervenție pe actul de justiție.
Ce poate face legiuitorul? Legiuitorul, evident că prima impresie este că are la îndemână doar mecanismul de modificare a legii și mecanismul de control parlamentar, dar eu am să revin la acea primă funcție a Parlamentului de funcție reprezentativă și atunci noi nu avem decât să măsurăm temperatura, să zic așa, din partea cetățeanului, ce își dorește cetățeanul propriu-zis pentru a prioritiza intervențiile noastre legislative. Dar ele trebuie să fie cuplate cu realitățile și posibilitățile actorilor din justiție, inclusiv ceea ce zicea domnul Caraman sau domnul Obadă de garanțiile sociale ale judecătorilor și ale procurorilor, garanțiile ofițerilor de urmărire penală, care nu sunt mai puțin importante. Noi ca Parlament am fost de fiecare dată deschiși și îmi amintesc că în martie 2026 am adoptat modificări la Codul penal și Codul contravențional ce țin de garanții pentru procurori și judecători și ofițeri de urmărire penală, pentru că este nevoie de sentimentul de securitate, inclusiv pentru a-ți asuma un act de curaj. Ar părea simplu că și judecătorii, și procurorii, ofițerii merg la serviciu și își exercită obligațiile de serviciu, dar au nevoie de aceste garanții de intervenție, au acasă o familie care trebuie întreținută și de fiecare dată am zis că nu trebuie să coborâm mai jos de demnitatea umană. De aceea în Parlament, colegii cunosc, este suficient suport, înțelegere și deschidere.
Ce ține de resursa umană: resursa umană nu este doar o presiune pentru judecători și procurori. Resursa umană este o presiune pentru noi, pentru toți, inclusiv în cadrul Comisiei juridice, numiri și imunități, din opt funcții de consilier, de consultant în cadrul comisiei, trei sunt vacante. Asta este o realitate cu care ne confruntăm toți și nu cred că este diferit în alte instituții. Îmi amintesc de ceea ce a zis domnul Carapunarlî și se reflectă și în raport: în iunie 2026 Centrului Național Anticorupție i-au fost acordate anumite responsabilități, în primul rând ce ține de articolul 243, 244 alineatul (2), (3), ce ține de spălarea de bani și evaziune fiscală, și atunci ni s-au cerut 150 de unități. Prin hotărârea Parlamentului s-a intervenit, s-a alocat. Nu cunosc la moment ce a reușit Centrul Național Anticorupție. Noi așteptăm solicitarea Centrului Național Anticorupție de a susține prin vot un director adjunct responsabil pe această dimensiune. De ce accentuez acest aspect? Deoarece este o presiune din partea tuturor autorităților și din partea tuturor celor care și-au asumat să își îndeplinească în raport cu cetățeanul obligațiile.
Complicată întrebare ați acordat: cum prioritizăm? Prioritizăm în dependență de ceea ce ne-am asumat în raport cu cetățeanul, dar în nici într-un caz nu putem în defavoarea actorilor din justiție. Mersi.
[01:16:13] — Ilie Chirtoacă
Mulțumesc și eu. Cred că am încălzit deja sala și aș vrea să alocăm câteva minute pentru două-trei întrebări. Avem și pe ecran câteva, dar vreau să prioritizăm pentru cei care vor să le adreseze în public. Rugămintea foarte mare este foarte pe scurt să ne spuneți numele, prenumele, instituția sau afilierea și, dacă este posibil, pentru cine adresați întrebarea. Văd în partea dreaptă, da, vă rog.
Microfonul nu se aude. Să rog colegii să intervină, organizatorii.
[01:16:47] — Arina Spătaru
Acum?
[01:16:48] — Ilie Chirtoacă
Da.
[01:16:49] — Arina Spătaru
Arina Spătaru, președinta Partidului Politic ALDE Moldova. Da, doamna Roșca, ați observat prezența masivă în sală, deci pentru noi este foarte importantă lupta cu corupția în Republica Moldova. Eu, de fapt, am un vis: ca Republica Moldova să se învețe să lupte cu corupția mare. Și da, aveți dreptate că noi toți resimțim un fel de injustiție. Și eu, ca colegă a dumneavoastră a Blocului ACUM încă din 2019, simt această, parcă nu ni s-a făcut dreptate până la sfârșit. Doar că aici cumva la noi drumurile s-au despărțit: dumneavoastră la guvernare, eu în opoziție. Dumneavoastră în 2023 urmăreați indiferent la cum Șor cumpără deputați în Parlamentul în care erați deputată, dar eu m-am implicat în gruparea criminală Șor. Am zis că-ți pun umărul. Vreți să vorbim despre cifre? Haideți să vorbim despre cifre. Doamna Roșca, unde-i miliardul?
Și a doua întrebare pentru domnul Dumbrăveanu, desigur. Domnul Dumbrăveanu, eu îmi doresc un singur lucru: ca cauza penală la care am lucrat în calitate de investigator sub acoperire să fie dusă până în sfârșit în instanța de judecată, pentru că acolo unde cineva s-a temut, eu am mers și împreună cu colegii dumneavoastră din Procuratura Anticorupție și din CNA, și ofițerii SIS am muncit foarte mult. Și uitați-vă că timp de trei ani Șor, cel care și-a dezvoltat structurile, care a reușit deja în timp de acești trei ani să cumpere deputați în parlamentele României, în multe țări europene, stă la libertate, iar dosarul așa și nu a ajuns în instanță. Domnule Dumbrăveanu, ce așteptăm? Garanții din partea statului, salarii mai mari sau alegeri care acuși au să mai vină? Vă mulțumesc frumos.
[01:18:44] — Ilie Chirtoacă
Mulțumesc. Mai sunt întrebări? Haideți să mai luăm o întrebare, după care neapărat răspundem. Eu am notat două cel puțin.
[01:18:54] — Nichita Pavlienco
Da, bună ziua. Mă numesc Nichita Pavlienco, reprezint Platforma Națională a Tineretului pentru Participare Activă și aș vrea să aduc la fel și o perspectivă de tineret. Ne interesează, adică, în primul rând, generația de tineri juriști, oportunitățile, fiindcă mulți absolvenți de drept și tineri care activează deja în sistem își doresc să se implice activ și să aducă o energie nouă în instanțe și procuraturi. Și o întrebare către ambii președinți, către domnul ministru și către, la fel, domnul procuror-șef: ce oportunități și programe concrete de sprijin sunt pregătite sau sunt discutate astăzi pentru tineri juriști, astfel încât să-și poată construi cu încredere o carieră în sistemul de justiție? Vă mulțumesc.
[01:19:35] — Ilie Chirtoacă
Mulțumim și noi. Haideți să răspundem la aceste întrebări, după care, dacă vor mai fi, vom prelua. Vreau să încep cu întrebarea adresată despre finalitatea în dosare. Domnule Dumbravan, de la dumneavoastră zic că e mai oportun să începem.
[01:19:49] — Dumbravan
Da, mulțumesc mult de întrebare. De fapt, chiar mi-am notat de la primul panel întrebarea și eram pregătit să o răspund și, chiar dacă să nu îmi fi fost acordată, eu avea să intervin să dau răspuns, cumva simțeam că era neacoperită această întrebare, primul panel nu a putut să răspundă, că nu era de competența lor. Și vă mulțumesc mult pentru întrebare. În primul rând, vă mulțumesc pentru colaborarea eficientă de la urmărirea penală. A fost, într-adevăr, un dosar destul de complex și cu anumite riscuri pe care doamna Arina Spătaru și le-a asumat.
Noi cunoaștem că pe această cauză penală au fost expediate și disjunse în judecată mai multe persoane care au fost condamnate, inclusiv și un ex-deputat care a fost condamnat la închisoare cu executare, deși este în căutare națională și internațională. Ce ține de dosarul restant în privința lui Șor, el nu a fost abandonat sau lăsat în nelucrare. Vreau să vă menționez că, conform modificărilor de la Codul de procedură penală, în general, anterior nu era posibil de remis în instanța de judecată un dosar atât timp cât persoana era în căutare națională sau internațională. Cu ajutorul legislativului, au fost efectuate modificări la Codul de procedură penală și, la momentul de față, noi suntem în putință de a trimite cauza penală în judecată în lipsa persoanei, dar trebuie de respectat niște proceduri prealabile. Și aicea vreau să vă anunț că Șor a fost pus sub învinuire. Deoarece noi cunoaștem unde se află Șor în Federația Rusă, legislația prevede aducerea la cunoștință a învinuirii. Și, deci, noi am făcut o comisie rogatorie în Federația Rusă pentru a-i fi adusă la cunoștință lui Șor învinuirea pe dosarul numit generic „Finanțarea ilicită a Partidului ALDE”, da? Deci, iată, în premieră vă anunț acum că am primit răspuns de la Federația Rusă, după luni de așteptare, că ni se refuză în aducerea la cunoștință a acestei ordonanțe către Șor din motive de securitate. Dar, uitați, anume acest răspuns ne deschide calea în continuare de a expedia cauza penală în judecată și Procuratura Anticorupție a înaintat demers judecătorului de instrucție de a verifica legalitatea actelor din dosar și de a ne permite expedierea în instanța de judecată a acestei cauze penale. Și avem încheierea judecătorului de instrucție. Suntem pe ultima sută de metri. Dacă nu va fi contestată încheierea la Curtea de Apel și intră în vigoare, noi suntem gata de a remite cauza penală în judecată. Rămâne etapa să facă cunoștință avocații cu materialele acestei cauze. Iată care-i situația pe această cauză penală.
[01:22:43] — Ilie Chirtoacă
Mulțumim. Mulțumim inclusiv pentru informații în premieră. Propun să luăm cea de-a doua întrebare referitoare la furtul miliardului, dacă am înțeles bine. Nu știu în ce măsură Parlamentul poate răspunde, poate răspunde la fel instituțiile de forță.
[01:23:01] — Dumbravan
Da, o să răspund la fel eu, fiindcă cauza penală este în gestiunea Procuraturii Anticorupție. Într-adevăr, este o cauză penală foarte complexă și complicată. Deci, ca să înțelegeți volumul acestei cauze penale, deci această cauză penală ocupă un birou întreg. Deci el are peste 1 000 și ceva de volume. Dar această cauză penală la fel nu este lăsată în nelucrare. Noi nu pot să dau anumite detalii în baza articolului 212 Cod de procedură penală, însă noi cunoaștem că din această cauză penală au fost disjunse alte cauze penale care se află pe rolul instanței de judecată. Numele sunt cunoscute în presă, îmi cer scuze: Drăguțanu, da, restul, Victoriabank, Politova-Cangaș, Ghimpu. Aceste cauze penale au fost remise recent în instanța de judecată. Pe toate aceste dosare avem asigurate sechestre. Și mai sunt și alte persoane care așteaptă acum rândul, noi avem și comisii rogatorii internaționale pentru a aplica sechestre pe aceste cauze penale cu noi actori. Noi avem persoane puse sub învinuire, inclusiv pe acest dosar, și persoane juridice. Vă asigur că pe acest dosar se muncește. Deși s-au schimbat grupurile de urmărire penală, unii conducători ai acestor grupuri de urmărire penală pe dosarul numit generic „Furtul miliardului” s-au dus în demisie, însă niciodată acest dosar nu a fost lăsat în nelucrare. A fost instituit un grup nou în frunte cu adjunctul procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, deoarece cele mai complicate dosare sunt în gestiunea adjuncților procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, care monitorizează lucrul. Grupul a fost reînnoit și pe dosar se lucrează.
[01:24:53] — Ilie Chirtoacă
Mulțumim.
[01:24:54] — Dumbravan
Mulțumesc.
[01:24:55] — Ilie Chirtoacă
Mulțumim frumos. Vrea să adauge ceva doamna Roșca?
[01:24:58] — Roșca
Dacă îmi permiteți o scurtă intervenție. În primul rând, apreciez mesajul transmis de către domnul procuror-șef al Procuraturii Anticorupție ca răspuns la solicitarea doamnei Arina. Iată ce înseamnă un răspuns complet. Încurajez Procuratura Anticorupție, cât și Centrul Național Anticorupție – și domnul director adjunct, vă rog să transmiteți acest mesaj domnului director al Centrului Național Anticorupție: lipsa de comunicare va crea în societate acest sentiment că nu se întâmplă nimic pe unele dosare sau unele dosare sunt lăsate în nelucrare. De aceea, o comunicare proactivă din partea autorităților va completa răspunsurile pe care societatea le așteaptă. Cu siguranță, toată lumea urmărește presa de investigații, dar este nevoie și de o comunicare directă din partea autorităților. Dacă ceilalți din partea mea dreaptă în permanență sunt prezenți în platourile de televiziune, atunci cumva Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție sunt mai discreți, dar observăm un interes deosebit față de comunicarea din partea acestor două autorități, în măsura în care vă permiteți, deoarece nici Parlamentul Republicii Moldova nu are acest instrument la îndemână de a solicita prezentarea raportului din partea procurorului general în plenul Parlamentului, dar, odată ce este un vid de comunicare pe această dimensiune, cetățeanul va avea sentimentul de lăsare în nelucrare, cum v-ați exprimat dumneavoastră. Mersi.
[01:26:42] — Ilie Chirtoacă
Mulțumesc. Mai avem foarte puțin timp, de asta îmi permit să răspundem la cea de-a treia întrebare, poate toți membrii panelului, începând cu domnul Obadă, dar și ceilalți: cum atragem tinerii în profesia de jurist și în profesiile din justiție, dar și cum atragem tinerii pentru a munci în continuare pentru integrarea europeană a Republicii Moldova? Pentru că înțelegem că se lucrează la intensitate mare, din când în când caii trebuie schimbați și cum atragem suflu nou în niște profesii în care e o mare responsabilitate să fii?
[01:27:23] — Obadă
Mulțumesc. Doar în completarea răspunsului dat anterior: dosarele penale, persoanele care au fost menționate beneficiază de prezumția nevinovăției. Evident, când judecătorul printr-o hotărâre definitivă a stabilit vinovăția, atunci vom avea claritate. Până la acea etapă, toți sunt prezumați nevinovați.
Cu referire la oportunitățile de carieră, deci judecător, procuror, ofițer de urmărire penală, ofițer de investigații, spunea și domnul ministru, este o vocație, da? De asta trebuie să ai chemarea asta internă de a veni, de a contribui la înfăptuirea justiției. Noi, din partea CSP-ului, CSM-ului, exponenții executivului și legislativului, facem tot astăzi ca tânăra generație să poată prelua un sistem de justiție funcțional, viabil, adaptat standardelor și rigorilor europene. De asta muncim mult în echipă pentru a livra. Asta ar fi mesajul meu. Mersi.
[01:28:19] — Ilie Chirtoacă
Domnule ministru, 30 de secunde: cum atragem tinerii să muncească pentru dezideratul de integrare europeană?
[01:28:27] — Vladislav Cojuhari
Da, mersi mult. Noi în principiu am organizat și o ședință la Ministerul Justiției și colegul alături de studenții, colegii săi au fost prezenți la Ministerul Justiției și, să fiu succint, cred că trebuie să nu uităm, avem Legea 123/2023 cu privire la stagiile plătite în sectorul public. Totodată, în anul curent am reușit să aducem mai multe garanții și asigurări pentru candidații și oamenii care au acceptat, audienții, să îi spunem, audienții Institutului Național al Justiției. Toate acestea fiind spuse, este important să nu uităm de chestia de voluntariat. Ministerul Justiției, la fel ca și sateliții sistemului de justiție, au mereu ușile deschise pentru persoanele care au acea vocație și dorință de a îmbunătăți lucrurile și de a sprijini eforturile pe care noi le depunem. Toate momentele pe care am vorbit, tactice, da, evident, noi dorim să vedem rezultate, dorim să avem niște indicatori așa propici pe fiecare acțiune, dar ele toate se datorează și bunei cooperări cu mediul academic și pe bune ar fi frumos să închidem această discuție pe nota conexiunii între mediul academic și cel practic, fiindcă unul fără de celălalt nu își au relevanță. Mersi.
[01:30:00] — Ilie Chirtoacă
Mulțumesc. Din păcate, timpul s-a epuizat pentru această sesiune. Nu ne rămâne decât să, ca de obicei, să spunem că acest subiect, reformarea justiției, combaterea corupției, mereu necesită o abordare complexă, dar și, cum a menționat domnul ministru, o cooperare interinstituțională din instituțiile din lanțul justiției, dar și din mediul academic, societatea civilă. Cert este că avem instituții care colaborează între ele și care trebuie în continuare să depună acest efort maxim pentru a face posibilă pentru Republica Moldova aderarea. Le mulțumesc paneliștilor, panelistelor și vă invit în sală după o pauză de prânz. Începem de la 2:30. Te rog.
[01:30:46] — Speaker 1
Vă mulțumim tare mult pentru discuție. Voiam să vin cu ceva informații pe scurt despre ce urmează după pauza de prânz despre care a menționat și Ilie. Deci la 14:30 sunt trei sesiuni paralele. B1: Reforma administrației publice locale, cum o putem realiza eficient, se va desfășura aici în sala principală. B2: De la țară candidată la Piața Unică a UE, cât de pregătită este economia Republicii Moldova, adică despre clusterul 2 se va vorbi în sala Moldova, imediat cum ieșiți în partea dreaptă. Și B3: O Moldovă mai verde, transport, energie, climă și costul tranziției, adică despre clusterul 4 se va discuta în sala bibliotecii, exact la primul etaj, imediat pe stânga veți vedea indicatorul. Vă doresc poftă mare tuturor și ne revedem la ora 14:30.
