[00:00:03] — Aura
Doamnelor și domnilor, vă așteptăm în sală pentru următoarea sesiune de discuție. De fapt, așa cum ziceam anterior, înainte de pauză, sunt trei discuții paralele. Aici vom discuta în continuare tot despre clusterul 1, cum a fost și în sesiunea anterioară, despre reforma administrației publice locale: cum o putem realiza eficient? În sala a doua, în sala Moldova, se discută despre clusterul 2: De la țară candidată la Piața Unică a UE, cât de pregătită este economia Republicii Moldova? Și în sala de la etajul I, la bibliotecă, se discută despre clusterul 4: O Moldovă mai verde, transport, energie, climă și costul tranziției.
Următoarea sesiune de aici din sala principală va fi moderată de Adrian Ermurachi, codirector executiv Institutul pentru Politici și Reforme Europene, pe care îl invit în scenă să își anunțe și partenerii de discuție de la această sesiune.
[00:01:09] — Adrian Ermurachi
Mulțumesc, Aura. Bună ziua. În primul rând, aș vrea să pornesc cu a vă mulțumi că v-ați înregistrat la acest panel și a vă mulțumi că nu doar v-ați înregistrat, dar și participați aici și vă încurajez să participați activ.
Subiectul care îl avem în față este, cred că, unul de cea mai importantă reformă pe parcursul ultimilor ani și cred că e cea mai sensibilă sau una dintre cele mai sensibile reforme care poate să treacă un stat: reforma administrației publice locale. Și nu doar o reformă a administrației publice locale, dar o reformă a administrației publice locale eficientă, care este și utilizat în titlul evenimentului nostru de astăzi.
Guvernul și-a asumat această reformă încă în anul 2023 prin Strategia de reformă a administrației publice, planificând să o realizeze în doi pași: reforma sau partea de amalgamare voluntară, după care partea de amalgamare normativă. Astăzi, cel puțin conform calendarului care îl avem în față, partea de amalgamare voluntară este încheiată. Mai exact, ne aflăm deja la etapa la care vorbim despre amalgamarea normativă. Trebuie să recunoaștem că, la nivel statistic și la nivel de date, vorbim despre un rezultat destul de impresionant cu privire la autoritățile administrației publice locale care și-au manifestat intenția de a trece prin amalgamare voluntară. Astăzi avem publicate sau publicat un proiect de lege și un proiect de lege conex, care deja practic descrie cum va arăta viitoarea structură administrativ-teritorială, inclusiv incluzând acele autorități publice locale sau unități administrativ-teritoriale care n-au fost implicate în procesul de amalgamare voluntară. În același timp, avem descris sau, cel puțin la nivel de proiect, indicat cum va arăta structura administrației publice locale de nivelul doi, unde trecem de la 32 de raioane la trei regiuni mari.
Totodată, așa cum se discută foarte mult și în spațiul public și în consultările publice și procesele care au loc în paralel pe reforma administrației publice, încă rămân un șir de subiecte la care nu este răspuns astăzi și la care ar trebui să răspundem în cea mai apropiată perioadă. Și ne propunem să discutăm aceste subiecte cu vorbitorii noștri de astăzi și, în primul rând, o avem alături de noi pe doamna secretar general adjunct, doamna Lilia Dabija. Lilia, te rog.
De asemenea, am onoarea să îl invit...
[00:03:42] — Lilia Dabija
Bună ziua.
[00:03:44] — Adrian Ermurachi
De asemenea, am onoarea să îl invit alături de noi să dezbatem acest subiect pe domnul Vitalie Vrabie, primarul municipiului Chișinău. Domnul Vrabie, vă rog. Îmi cer scuze. Mai știți, poate și Chișinăul în perspectivă. Sper că nu v-am supărat.
De asemenea, mă bucur să îl invit și să îl avem alături de noi pe domnul Viorel Furdui, director executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova. Viorel, te rog.
Totodată, participă în acest panel domnul Andrei Hîncu, director executiv al Centrului pentru Administrație Locală Europeană. Andrei, te rog.
Așa cum ați văzut și în agendă și așa cum a fost și în discuțiile în cadrul panelurilor anterioare, ne propunem să pornim acest panel cu o rundă de întrebări generale de încălzire pentru vorbitorii noștri, după care aș vrea foarte mult să discutăm la nivel practic cu întrebări care să le preluăm de la dumneavoastră, la care vorbitorii noștri o să ne ofere răspuns și care mizăm foarte mult că se vor regăsi în versiunea finală a acestei reforme.
Până atunci, aș vrea să deschidem panelul cu doamna secretar general adjunct al Guvernului, doamna Lilia Dabija, și prima întrebare la care aș vrea să sau la care am dorit foarte mult doamna Dabija să ne ofere detalii ține de așteptări. Da, noi am văzut un proiect de lege, un proiect de lege conex, am văzut cumva o separare de competențe între administrația publică locală și administrația publică locală de nivelul doi. Totuși, pachetul de lege nu răspunde la întrebări care sunt așteptările cetățenilor sau ale primarilor după 2027. Dacă puteți să ne vorbiți, în primul rând, din perspectiva așteptărilor primarilor, care este acel impact la care trebuie să se aștepte primarii din perspectivă financiară, din perspectivă de capacități care ar trebui să le aibă și, evident, din perspectiva cetățenilor, la ce să se aștepte din punct de vedere al serviciilor, din perspectiva calității vieții la nivel local? Dacă puteți să ne vorbiți, doamna secretar general.
[00:06:11] — Lilia Dabija
Mulțumesc, domnul Ermurachi. Bună ziua. Vă salut pe toți în această sală la acest eveniment dedicat prezentării rezultatelor raportului de extindere și, cu permisiunea dumneavoastră, domnul Ermurachi, în introducerea la răspunsul la întrebarea dumneavoastră, aș vrea să mulțumesc tuturor colegilor mei din cadrul Cancelariei de Stat și ministerelor implicați în rezultatele fulminante atinse în acest an, după cum a confirmat și raportul de extindere, pe întreg capitolul reformei administrației publice. Da, reforma administrației publice locale este un pilon din cei șase al întregului capitol de negocieri PAR, dar, cum am spus, în 2026 pe capitolul PAR am atins o creștere de un punct procentual, ridicându-ne de la un anumit nivel de pregătire la nivelul moderat de pregătire, ceea ce ne-a adus acest punct de creștere și progresul bun drept rezultat al tuturor reformelor și actelor normative adoptate în acest an și a obiectivelor și a dezideratelor ce ni le-am asumat.
Aș spune, în linii generale, despre reforma instituțiilor publice. Cunoașteți că în Republica Moldova, pe parcursul anului 2026, a fost adoptată finalmente o lege dedicată instituțiilor publice, ce ne va permite aplicarea principiilor de meritocrație în selectarea angajaților acestor entități, principii uniforme de salarizare, de raportare bugetară etc. O reformă a salarizării este pe rol și serviciile publice urmează să fie digitalizate în întregime și îmbunătățite. Managementul finanțelor publice a cunoscut, de asemenea, un progres prin reducerea cheltuielilor generale în favoarea celor specializate și alte reforme, inclusiv instituționalizarea recrutării centralizate la nivelul funcțiilor de execuție în cadrul Cancelariei de Stat, aprobarea cadrului de competențe, toată arhitectura dedicată sistemului informațional de evidență și managementului resurselor umane etc. Astea au fost pentru toți cei șase piloni ai reformei administrației publice și, încă o dată, mulțumesc tuturor colegilor mei pentru dedicație, inclusiv colegilor din societatea civilă, pentru că în grupul nostru de lucru pentru acest capitol de negocieri avem alături colegii de la CALM, colegii noștri de la IPRE și alți reprezentanți ai societății civile și ai businessului care depun eforturi considerabile în eficientizarea administrației publice.
Bun, ca să revin la întrebarea dumneavoastră despre reforma administrației publice locale, care este un pilon din cei șase ai grupului de negocieri PAR și este una din cele trei asumări și condiționalități prevăzute deja pentru anul 2027, aș spune următoarele: produsul pe care îl cunoașteți la moment sunt cele două proiecte de lege aflate în procedură de avizare, dar care au fost precedate de consultații publice la nivel local, la nivelul administrației publice locale de nivelul I și nivelul II și nu doar. Colegii mei au fost implicați și au colectat mii de propuneri pentru îmbunătățirea acestei reforme, care și-au găsit reflectarea în cele două proiecte de legi. Termenul de avizare expiră în zilele următoare. Mulțumesc tuturor celor care ne-au remis deja opinia. Suntem în așteptarea și mai multor propuneri de îmbunătățire a acestor proiecte de legi, pentru că, finalmente, dezideratul acestora este nu doar o hartă nouă administrativă, nu doar expunerea unei structuri teritoriale administrative a Republicii Moldova într-un nou context și nou context și într-un nou cuprins, ci faptul că în fiecare cătun, la fiecare cetățean al Republicii Moldova, la fiecare persoană juridică vor ajunge cele mai bune servicii. Și urmând acest deziderat, colegii mei au reflectat și au așezat pe hârtie aceste reflecții juridice care urmează să intre în vigoare, după cum cunoașteți, la data stabilirii primului tur al scrutinului electoral general al alegerilor locale din 2027, cu anumite excepții. Excepțiile țin de acordarea tuturor stimulentelor, tuturor celor trei stimulente. Calendarul pentru aplicarea acelor trei stimulente sunt sigură că deja îl posedați. Vorbim de 2026, când e în plină desfășurare alocarea primului stimulent sub egida Cancelariei de Stat. Cel de-al doilea stimulent demarează din 2027, gestionarea acestuia fiind partajată de colegii mei de la Cancelarie de comun cu colegii noștri de la MIDR și prin intermediul ADR-urilor, în virtutea deja a experienței acestora din urmă de a implementa proiecte de dezvoltare regională, finanțate inclusiv din alte fonduri, cum ar fi Fondul de Dezvoltare Regională și Locală, iar al treilea stimulent își va găsi aplicare începând cu 2028 pentru o perioadă de trei ani. Și la Cancelarie, după cum spuneam, ne îngrijim ca dezideratul acestei reforme să fie simțit de orice cetățean. Da, au fost partajate funcțiile, serviciile publice prestate la moment, astfel încât niciunul din acestea să nu fie neacoperit legal, dar și conform competențelor. Or, după cum spuneam în capitolul nostru de negocieri, sunt și serviciile publice care se află la moment în apanajul colegilor mei de la MDED, de comun cu Cancelaria de Stat, ASP-ul, colegii noștri de la e-Gov, și ne îngrijim ca și acest indicator să fie atins, astfel încât niciuna din funcții să sau, mai bine zis, fiecare din aceste funcții să își asigure continuitatea și fiecare persoană implicată în prestarea acestui serviciu, de asemenea, memoria instituțională și capacitățile acesteia să fie în continuare utilizate.
Ca și obiective, ca și ținte: proiectele, cum spuneam, se află în procedura de avizare. Conform tehnicii legislative reglementate de Legea 100 privind actele normative, imediat după recepționarea propunerilor, inclusiv care au parvenit și pe particip.gov.md, și aici încă o dată mulțumesc părților interesate, Cancelaria de Stat urmează să remită spre avizare repetată, spre expertiză colegilor de la Ministerul Justiției, la CNA și să continuăm șirul discuțiilor publice. Pentru că, după cum spuneam eu de mai multe ori, în discuții se naște evident adevărul și doar după ce vom atinge acele obiective pe care ni le-am propus prin intermediul celor două proiecte, va urma procedura de aprobare de către Guvern și ulterior de către Parlament. Având acest calendar destul de ambițios, ne-am propus la moment să consultăm cu cât mai multe părți interesate. Eu iarăși repet, pentru că vom avea definitivat acest proiect cât de curând, în momentul în care vor fi expuse în sinteza obiecțiilor și propunerilor toate obiecțiile și propunerile de îmbunătățire parvenite.
Având acest calendar în față, conform foii de parcurs pentru reforma administrației publice, conform Programului nostru Național de Aderare, unde avem un capitol distinct dedicat reformei administrației publice locale, ne propunem să îmbunătățim prin livrarea acestor două proiecte de legi și, ulterior, subsecvent, intervențiile în actele normative, pentru că pe rol mai avem și alte inițiative. Spre exemplu, îmbunătățirea cadrului normativ ce reglementează procedura de desfășurare a activității ADI-urilor, Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară, sau alte proiecte ce țin de procedura de consultare publică dintre administrația publică centrală și administrația publică locală. Este un alt obiectiv stabilit în foaia de parcurs și în programul nostru de aderare, norme, apropo, care sunt reflectate la moment juridic în proiectul legii conex ce însoțește proiectul privind noua hartă administrativ-teritorială. Deci, până la finele anului, urmând acest calendar, proiectele respective își vor găsi soluția juridică prin adoptarea de către legiuitor și ulterior implementarea conform calendarului ce ni l-am propus.
[00:15:02] — Adrian Ermurachi
Vă mulțumesc mult, doamna Dabija, pentru cele prezentate din perspectiva calendarului. Într-adevăr, avem așteptări atunci când vine vorba despre calendar, în așa fel încât primarii și primăriile să fie pregătite, dar și cetățenii să fie pregătiți cu această reformă. Evident că probabil vom detalia aceste întrebări care le-am adresat inițial în runda de întrebări-răspunsuri, la care deja probabil vom intra mai în detaliu atunci când vine vorba despre calendar și așteptări.
Până atunci, aș vrea să merg la potențialul viitor primar al municipiului Chișinău, dar până ce primarul municipiului Ungheni, domnul Vitalie Vrabie, care, pe lângă faptul că municipiul Ungheni astăzi este un campion sau practic este aproape lider la ceea ce înseamnă unități administrativ-teritoriale amalgamate în jurul municipiului Chișinău și a avut un rezultat foarte impresionant în municipiul Chișinău, municipiul Ungheni, un rezultat impresionant când vine vorba despre doritorii de a se amalgama în jurul municipiului Ungheni. Totuși, domnul Vrabie, dumneavoastră aveți în față, pe lângă faptul că aveți un șir de unități administrativ-teritoriale care urmează să le absorbiți de la celelalte unități administrativ-teritoriale și competențele lor și sarcinile care le aveți, totuși urmează să preluați un șir de competențe de la nivelul II, atunci când vine vorba despre instituții cum ar fi, nu știu, biblioteci, case de cultură, școli de artă, dar și alte sarcini care probabil vor pleca nu doar de la cei cu care v-ați amalgamat, dar și de la nivelul II. Din punctul dumneavoastră de vedere, care sunt așteptările și ce ar trebui să fie realizat până la viitoarele alegeri locale, în așa fel încât cetățenii să nu resimtă o potențială întrerupere a serviciilor și a ceea de ce beneficiază azi?
[00:16:47] — Vitalie Vrabie
Este, da? Bună ziua tuturor, stimați domni, stimate doamne, Excelențele Voastre, stimate doamne, ambasadori, ambasadoare, reprezentanți ai Guvernului, autorităților publice centrale. Eu vă mulțumesc pentru această invitație și aș vrea să fiu foarte scurt, pentru că m-ați întrebat cât de pregătiți suntem noi pentru anul 2027 de a... Nu știu dacă trebuie să absorbim. Noi o să extindem mai mult decât o să absorbim, iar fuziunea propriu-zisă are loc prin deplină înțelegere pentru municipiul Ungheni cu alte nouă primării. Nu am forțat pe nimenea. Le-am zis că cei care doresc să vină împreună cu municipiul Ungheni, i-am invitat și toți primarii practic au acceptat, cei care sunt pe perimetrul, în vecinătate, adiacent municipiului.
Vreau să vă zic că creștem de la 26.400 la circa 43.000 de cetățeni. De la o suprafață de 16,64 km² ne ducem în 296 km², or asta este o extindere teritorială de 18 ori. Acuma, din aceste 296 km², circa 19.000 ha sunt terenuri arabile. Aceasta este provocarea mare pentru noi, pentru municipiu, or noi anterior nu am avut de-a face nimic cu terenurile agricole și am simțit o datorie morală pentru satele, primăriile care au contribuit foarte mult la dezvoltarea orașului și nu au primit în loc nimic. Iată de ce această amalgamare, deci, a fost îmbrățișată de mine imediat și astăzi suntem gata pentru a simula practic exercițiul simulatoriu în anul viitor de funcționalitate operațională a municipiului în UAT-ul nou amalgamat. Eu am deplina încredere că noi vom realiza cu succes această reformă în Ungheni, pentru că imediat din primul stimulent avem resursele care ni le-a alocat Guvernul și avem deja în lucrare trei documente importante pentru municipiul, UAT-ul nou. Merge vorba de planul integrat de transport public urban, merge vorba de programul integrat de colectare a deșeurilor. Suntem, prin asistența SALAR International, suntem în dezvoltarea CUPS-urilor în cele opt din nouă primării care sunt în amalgamare. Am dezvoltat capacități proprii și, mai bine zis, o entitate nouă în cadrul municipiului pentru a capacita administrativ unitatea teritorial-administrativă nouă, CMD Plus, care are menirea să scrie, să depună, să obțină proiecte de finanțare de comun cu primăriile toate și către Guvern prin instrumentele pe care le are Fondul Național de Dezvoltare Regională și partenerii noștri de dezvoltare, care sunt foarte generoși și acolo unde noi avem argumentele suficiente pentru a solicita această asistență.
Cu referință la anul viitor, este un an de tranziție. Noi în anul viitor avem foarte mult de lucru pentru a prelua toate bunurile în cadrul UAT-ului amalgamat, dar, în egală măsură, precum ați menționat, ne vin și câteva instituții care sunt astăzi subordonate nivelului doi și nu avem nicio frică, pentru că toate aceste instituții despre care vorbiți, bibliotecă, centrul de tineret raional și altele, toate sunt foarte mult conectate la oraș, la municipiu ca oraș centru, reședință a raionului. Noi avem acest experiment, această experiență și nu vom avea dificultate să conlucrăm împreună și să ne extindem peste hotarele UAT-ului nou amalgamat.
[00:22:23] — Adrian Ermurachi
Vă mulțumesc mult, domnul primar, pentru această intervenție optimistă și sigură în administrare și suntem siguri că așa va fi în anul 2027 în managementul municipiului Ungheni. Dar până atunci aș vrea să-l invit pe domnul Viorel Furdui, care reprezintă și este directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova. Domnul Furdui, așa cum a menționat și domnul primar Vrabie, provocările sau politicile sau criteriile, când vine vorba despre amalgamare, nu țin doar de criteriul populației sau anumite elemente în jurul populației, țin de fapt de un șir de alte elemente: deșeuri, terenuri agricole am auzit, aprovizionare cu apă, multe, multe alte lucruri care pleacă de la zona populației. Când vine vorba de Congresul Autorităților Locale din Moldova, Congresul Autorităților Locale din Moldova a avut cumva o poziție pe tot parcursul negocierilor că trebuie de mers mai detaliat, trebuie de văzut ce se poate de făcut mai mult și de analizat clar ca să vedem unde ajungem. Aceasta ce ține de nivelul unu. Când vine vorba de nivelul doi, Congresul Autorităților Locale din Moldova mai mult sau mai puțin a îmbrățișat în principiu regionalizarea largă și cumva împărtășește viziunea Guvernului pe marginea acestui aspect. Deci cumva sunt elemente care se aliniază la viziunea CALM-ului, cumva sunt elemente care nu neapărat se aliniază la viziunea CALM-ului. Dacă puteți să ne spuneți, din punctul dumneavoastră de vedere, proiectul, proiectele care au fost deja supuse publicului și consultărilor publice și despre care a vorbit doamna Dabija mai în detaliu, care este poziția CALM-ului la etapa actuală pe marginea acestor proiecte de lege și ce ar trebui poate schimbat, îmbunătățit în așa fel încât la etapa finală proiectul de lege să fie aprobat cu o formă care să fie maxim posibil aliniată, inclusiv la viziunea dumneavoastră?
[00:24:15] — Viorel Furdui
Mulțumesc, Adrian. Stimați colegi, onorată asistență, în primul rând aș vrea să încep cu totuși a aprecia acest efort care îl face toată echipa, inclusiv în frunte cu doamna Dabija, această viteză cu care noi ne mișcăm spre dezideratul nostru comun, că suntem, cred că majoritatea covârșitoare, adepții acestei integrări europene și cât mai rapide, pentru ca să începem cu adevărat să ne dezvoltăm, cred că pe toate domeniile. Pe de altă parte vreau să spun că anume din acest motiv, din această așa-numită grabă, noi credem că reforma administrației publice locale, și aș vrea în continuare să mă opresc mai degrabă și foarte concret la mai multe provocări, cum a solicitat și Adrian, în privința acestei reforme, deci noi credem că această reformă, dacă noi nu îi acordăm o suficientă importanță, atenție în contextul integrării europene, ea poate deveni acea buturugă mică care poate să răstoarne și carul. Cu atât mai mult că noi în istoria Republicii Moldova am mai trecut perioade atunci când astfel de reforme cumva ne-au blocat pe zeci de ani, decenii în mișcarea noastră înainte spre spațiul civilizațional și cultural al nostru în care trebuie să ne regăsim. Și aș vrea să, așa, într-un fel mai general, să mă refer la câteva din provocările pe care le consider sunt importante și mai generale. În primul rând, iarăși, este foarte important faptul că noi cu toții, și aici s-a menționat, eu cred că pentru prima dată atât de clar, faptul că reforma administrației publice locale, în genere democrația locală, fac parte din primul cluster al integrării europene. Eu cred că aici este extraordinar de important și de la care noi trebuie să pornim. Un moment foarte important, deoarece înțelegerea acestui lucru cred că ridică la nivelul corespunzător acest domeniu, pentru că impresia noastră până acum s-a creat deoarece că reforma administrației publice locale, administrația publică locală în general, tot ce înseamnă democrație locală, poate mai puțin până la urmă înțeles acest termen, cumva sunt mai puțin importante în raport cu alte clustere, alte elemente, domenii și așa mai departe. Deci și aș vrea într-adevăr din punctul ăsta de vedere iarăși să atrag atenția asupra acestui moment, că democrația locală prin sine însăși este parte și din acele categorii și acele noțiuni a instituțiilor democratice și inclusiv a statului de drept care sunt parte a acestui cluster și vreau de la bun început să menționez acest lucru.
Mai departe, un lucru foarte important care mi se pare noi am ratat undeva, haideți să merg pe rolul acesta al meu de polițist, dar nu prea rău, noi de la bun început am ratat o șansă extraordinară, mi se pare, că să avem un consens cât se poate mai larg pe domeniul acestei reforme. Și o să explic de ce. Pentru că noi suntem acum într-o situație destul sau am ajuns într-o situație destul de paradoxală. Pe de o parte cred că nu găsiți pe nimeni în această sală și în genere în Republica Moldova care nu înțelege necesitatea acestei reforme, necesitatea să avansăm, necesitatea să schimbăm lucrurile spre bine și din punctul acesta de vedere era un lucru și o bază foarte bună pentru acel consens. Pe de altă parte noi vedem că la urma urmei nu s-a mai ajuns la acest consens general și cumva Guvernul a mers pe o anumită linie pe care a decis-o practic în mod, părerea mea, unilateral. Și aici eu cred că este, de ce zic că noi am ratat, pentru că riscul cel mai mare pe viitor, și iarăși în contextul integrării europene, că astfel de reforme să devină reversibile, să poată fi la un moment dat schimbate în mod radical sau chiar întoarse. Iarăși mă bazez pe experiența noastră care a existat. Principala dispută, din câte eu am înțeles și cred că mulți înțelegem, nu este necesitatea reformei, dar este metoda în care această reformă se realizează și graba, lipsa de încercare de a etapiza anumite lucruri, pentru că dacă înțelegem foarte bine, și noi cu toții aici în sală, și eu văd și participanți, înțelegem cât e de complexă această reformă, începând de la aspectele strict administrative, juridice, financiare, economice, sociale, culturale și așa mai departe, noi ne dăm seama că astfel de reforme nu se fac în așa grabă și nu poți să le faci la pachet toate. Cu atât mai mult, vreau să, poate nu e o chestie surprinzătoare, dar comparând abordările, și a noastră, a Congresului Autorităților Locale, care a venit cu viziunea sa și într-adevăr am venit și cu un aviz deja la pachetul acesta de legi, noi în mare parte cam cu toții vâslim în aceeași direcție și avem o abordare cam similară pe majoritatea direcțiilor. Dar iarăși repet, această grabă și această lipsă de etapizare nouă ni se pare că reprezintă un risc destul de mare pentru ca să putem realiza această reformă.
Și aici eu vreau să vin cu un alt aspect problematic. Impresia noastră cum se creează, că în mare parte Guvernul s-a focusat pe hartă la început, în mare parte. Să vedem câte primării și sincer nu știu cum s-a stabilit că trebuie să rămână sau mai mult de două treimi de primării trebuie să dispară și pentru ca apoi doar să se rezolve o sumedenie de întrebări la care încă nu sunt răspunsuri. Și ce am auzit și Adrian îmi pare că a menționat atunci când a pus întrebarea aceasta: ce facem cu competențele, ce facem cu statele de personal și organizarea, organigrama viitoare, care e finanțarea, acea așa-numită care să asigure primării puternice cu adevărat, ce facem cu personalul care se ajunge concediat la urma urmei, ce facem mai departe cu serviciile acestea, cu toate aspectele legate de cooperare intermunicipală, ADI-uri, ați menționat foarte corect, dar lucrurile astea trebuie puse la punct. Deci toate lucrurile care, în opinia noastră, ar trebui să vină la pachet împreună, împreună cu structura nouă administrativ-teritorială ca să răspundă. Nouă ni se spune în prezent, și nu știu dacă e corectă abordarea aceasta, că o să se facă în următorul an. Dar eu vreau să vă întreb pur și simplu logic: următorul an la noi, în următorul an se începe un ciclu electoral de trei ani. Precis că orice decizie care va fi luată în perioada aceasta va fi influențată enorm de factorul politic și factorul electoral. Și în acest sens, cu siguranță există mare riscul ca noi să intrăm în noua, eu știu, în noul mandat, să spunem așa, cu noile primării într-o situație unde multe probleme nu sunt rezolvate. Știm foarte bine că este nevoie de un efort enorm administrativ, financiar și logistic pentru a crea acele CUPS-uri, de a stabili la urma urmei reprezentativitatea, să vedem reprezentantul Guvernului, a viitorului guvern local, să spunem așa, la nivel de primărie. Deci reprezentantul primăriei care trebuie să aibă un statut și să aibă o posibilitate cu adevărat să înlocuiască administrația locală.
Și iată, dacă vorbim despre instituția aceasta democratică care e parte componentă a clusterului unu, noi în prezent avem în rezultatul acestei hărți mai mult de două treimi reduse din instituții democratice. Și eu vreau să spun și aici să fim atenți: nu se reduc primăriile, pentru că în esență o primărie este un aparat de lucru și nouă ni se spune că în mare parte rămâne ceva la teritoriu, două, trei persoane, patru, și undeva aparatul, primăria ca atare, ca esența sa, ea rămâne, dar se reduc persoane alese, puterea locală, anume ceea ce noi din clusterul întâi vorbim despre instituții democratice. Respectiv, întrebarea mea și poziția noastră, să spunem așa, este: nu suntem împotrivă, pentru și așa mai departe. Întrebarea: cu ce noi înlocuim reducerea aceasta drastică, hai să recunoaștem, pentru Republica Moldova mai mult de două treimi, a instituțiilor democratice care sunt autorități publice locale alese direct? Cu ce le înlocuim? Reprezentantul primarului cu statut până când nedefinit? Mai departe cu CUPS, care încă trebuie create și care trebuie să-și, eu știu, să vedem până unde merg ei să înlocuiască pe acel primar din localitate, pe acea autoritate publică locală? Deci sunt aceste întrebări.
Și încă una și ultimul cred că aspect, iarăși în contextul ăsta care noi discutăm acum, este că clusterul unu se referă la stat de drept. Este foarte important lucrul acesta. Și întrebarea noastră în acest context, iarăși deja din experiența care s-a acumulat și lecțiile învățate: în ce măsură noi vorbim despre stat de drept despre unu, atunci când se anunță niște termene de finalizare a procesului de amalgamare normativă la cel mai înalt nivel guvernamental, să-i spunem așa, fără ca să existe o bază legală concretă care să prevadă amalgamarea normativă este până la 31 iulie, cum se insista? Nu se găsește nici într-o lege, niciun act normativ acest lucru. Și al doilea aspect, acea amalgamare normativă în prezența căreia noi suntem în prezent. Iarăși, o întrebare mai mult retorică, fără o necesitate de a da un răspuns foarte concret. Întrebarea noastră este: noi acum practic am finalizat și pregătirea de amalgamare, așa ni se spune, pregătirea de amalgamare normativă. Întrebarea noastră este: în ce temei juridic concret s-a decis că vor fi 3000 de locuitori pe viitoarele unități amalgamate? În ce temei au fost stabilite criteriile, procedura și așa mai departe? Pentru că noi știm că legislația în vigoare stabilește doar un criteriu de 1500, cel care e în vigoare, și o anumită procedură. Sigur că nouă ne spun colegii de la Guvern faptul că noi pregătim, dar în cazul dat apare o disonanță cumva, o contradicție foarte importantă între competențele legale a celor care realizează această reformă și respectiv modul cum ar trebui în cadrul unui stat de drept să se acționeze: la început legea cu proceduri clare, cu criterii clare și respectiv acțiunea. Altfel se primește că în prezent în Parlament sau Parlamentul va avea doar o simplă competență să aprobe o anumită hartă deja când lucrurile sunt decise.
Și tot cu democrația, dar foarte repede, da, foarte repede legat și care am scăpat. Dacă noi vorbim despre democrație, iarăși ca o întrebare la care trebuie să ne gândim și să răspundem la întrebarea, apropo, aceea care a fost de la început: cum mișcăm înainte, da, și cum corectăm lucrurile? Pentru că clusterul unu, știm foarte bine, nu numai cu dânsul se începe, dar cu dânsul și se finalizează. Și de atâta este foarte important și posibil ceva din ceea ce spun eu va fi luat în considerație la corectare. Deci noi vorbim despre faptul că, un fenomen foarte interesant: în doi ani noi am avut două amalgamări voluntare, dar practic nici într-un an, opt luni, avem deja sute și sute, da, de amalgamări. Asta e o întrebare. Și doi, cum de se întâmplă așa că din toate aceste sute de amalgamări noi nu am avut niciun referendum local aprobat sau cel puțin realizat pe această temă, cu atât mai mult când noi în Republica Moldova avem prevederi legale exprese care permit lucrul acesta, că referendumurile să poată fi realizate, mai ales atunci când este vorba de comasare. Asta am vrut să vă spun și sorry dacă
[00:38:15] — Adrian Ermurachi
Mulțumesc.
[00:38:15] — Viorel Furdui
am luat mai mult timp.
[00:38:17] — Adrian Ermurachi
La următorul panel similar o să mă așez cumva pe partea ailaltă ca să mă vedeți mai ușor, de altfel v-ați uitat atâta la doamna Dabija, căreia cu siguranță îi vom oferi posibilitatea să vă dea răspunsul la întrebările dumneavoastră, domnul Furdui. Dar până doamna Dabija va interveni cu răspunsul la întrebările dumneavoastră legate de democrația locală, CUPS-uri, referendum și progresul din ultimul an, o să-l invit cu împărtășirea experienței pe domnul Andrei Hîncu, care este director executiv al Centrului pentru Administrație Locală Europeană.
Domnul Hîncu, organizația dumneavoastră a susținut plenar procesul de amalgamare voluntară, are un șir, cel puțin la nivel de detalii, probabil cunoaște mai multe detalii când vine vorba despre ce a funcționat și ce n-a funcționat în procesul de amalgamare voluntară. Dacă puteți să ne vorbiți din perspectiva procesului de amalgamare voluntară, ce a fost bine, ce a fost rău și de ce ar trebui să se țină cont la amalgamarea normativă în așa fel încât să excludem cât mai mult întrebările și să ne așteptăm la rezultate pozitive.
[00:39:13] — Andrei Hîncu
Mulțumesc, Adrian. Amalgamarea voluntară a oferit o experiență valoroasă în ceea ce înseamnă tot acest proces și de aceea sunt bune practici care pot fi preluate și în amalgamarea normativă. Și aș începe aici cu consultările. Acolo unde primarii au fost deschiși față de amalgamarea voluntară, acolo unde aleșii locali au arătat deschidere, cetățenii au fost informați, li s-a explicat ce înseamnă amalgamarea voluntară, de ce ar fi necesară, care ar fi beneficiile, oportunitățile pe care le aduce, riscurile, și apoi au consultat cetățenii și în care au inclus inclusiv și identificarea priorităților pentru comunități, astfel încât amalgamarea să răspundă și la întrebările pe care îi interesează pe cetățeni și cum pot cetățenii să rezolve aceste probleme. Și iată atunci când cetățenii sunt informați, atunci când există această deschidere, comunitățile au venit de partea reformei, au înțeles că este necesară amalgamarea voluntară, au înțeles că o primărie mai mare, consolidată, capacitată poate soluționa mai ușor problemele comunității.
Al doilea element ar fi implicarea locală. Deci în cadrul amalgamării voluntare am trecut printr-un exercițiu participativ în care actorii locali au construit o viziune privind organizarea și funcționarea viitoarelor administrații amalgamate. Și aici dând la o parte faptul că a fost o asumare locală, actorii locali au lucrat la viitoarea structură de personal, adică organigrama viitoarei primării. Ce funcții noi sunt necesare pentru viitoarea primărie ca să poată să treacă prin ciclul managementului de proiecte, să atragă cât mai multe investiții, cu specializări mai înguste, cu acei specialiști care să aducă valoare adăugată și să poată să ajute primăria să presteze servicii publice de calitate. S-a planificat organizarea serviciilor publice, cele ce țin de managementul deșeurilor, apă și canalizare, iluminat public stradal. S-a planificat funcționarea și organizarea instituțiilor care sunt în gestiunea primăriilor: grădinițe, case de cultură, biblioteci, muzee, complexe sportive, orice alte instituții care sunt în gestiunea primăriilor. Totodată, grupurile de lucru au discutat și despre patrimoniul public: terenuri, clădiri, bunuri, ce se întâmplă cu ele odată cu amalgamarea voluntară. Tot acest proces de inventariere și cu accent pe valorificarea patrimoniului public care să aducă cât mai mult venit în bugetul viitoarei primării ca să aibă resurse să rezolve problemele cetățenilor. Deci tot acest exercițiu a demonstrat că există interes, oamenii din comunități s-au implicat activ în construcția, în modelarea viitoarei administrații și ar fi bine ca acest proces să fie replicat și în amalgamarea normativă. Desigur, este o diferență mare să lucrezi atunci cu oamenii care își doresc amalgamarea și alta este să lucrezi cu oameni care nu și-au dorit această amalgamare, însă trebuie să continuăm acest dialog și să încercăm să avem cât mai mare această participare locală.
Ce ține de provocări sau probleme, cred că trebuie să ne concentrăm eforturile în câteva direcții și aici vorbim despre încrederea între comunități și coeziunea între comunități, pentru că cetățenii fie că au sechele de la ultima reformă administrativă care a avut loc atunci în 1998 și care a fost într-un context foarte dificil și a venit apoi o contrareformă rapidă. Și această experiență negativă, desigur, este în amintirile oamenilor și marea frică a oamenilor ține de faptul că toate resursele și eforturile vor fi concentrate în acel centru administrativ care va fi capitala viitoarei primării, iar localitățile mai mici vor fi cumva marginalizate, discriminate. De aceea este necesar să gândim, să avem aceste mecanisme în care să ne asigurăm că nimeni nu este uitat, nimeni nu este marginalizat, iar acei noi consilieri care vor veni odată cu alegerile de anul viitor vor lua decizii în interesul întregii comunități și nu doar să fie focusat pe acel centru administrativ.
[00:44:25] — Adrian Ermurachi
Mulțumesc, Andrei, pentru această intervenție și pentru lecțiile care le împărtășiți cu noi. În continuare, așa cum prevede agenda, avem runda de întrebări-răspunsuri. Din punct de vedere tehnic, similar cum a fost și în panelele anterioare, vom avea un QR code unde veți avea posibilitatea să adresați întrebări care vor fi afișate pe ecran, dar regula este similară: întrebările care sunt adresate în formă fizică de la microfoanele din sală — și vă invit să utilizați microfoanele — vor avea prioritate față de celelalte întrebări care sunt adresate prin intermediul QR codului. Dar până atunci, până se ia rândul la microfoane persoanele care vor să adreseze întrebări, o să revin la întrebările care le-a avut domnul Furdui către, în principiu, către doamna Dabija, presupun, că nu cred că sunt către ceilalți vorbitori, legate de democrația locală și deciziile care au fost luate de către Guvern până azi. Doamna Dabija, vă rog.
[00:45:18] — Lilia Dabija
Mulțumesc. Mulțumesc, domnul Furdui. De altfel, aceste întrebări au fost expuse de dumnealui în repetate rânduri. Și întotdeauna am zis-o că da, calendarul este în regim alert, de fapt este specific tuturor grupurilor de negocieri, nu doar grupului nostru PAR, și de asta mulțumim că suntem alături și o facem în echipă. Reforma însăși nu este un caz izolat și nu este un exercițiu izolat.
Despre calendar. Din 2023, cunoașteți, avem strategia de reformă a administrației publice, care înglobează în sine o secțiune dedicată reformei administrației publice locale și care este însoțită de programul de implementare pentru prima iterație, 2023-2026. Apropo, am evaluat implementarea acestui program. Avem un grad de realizare sporit, aproape 70%. Acțiunile ce nu le-am reușit pentru perioada 2023-2026 sunt propuse spre realizare în următoarea iterație, 2027-2030, și din 2023 s-au pus temeliile juridice și normative ale reformei administrației publice centrale și, în particular, ale reformei administrației publice locale. Din 2024-2025, cunoașteți, colegii mei din Cancelarie au mers în fiecare din localitățile Republicii Moldova cu expunerea prezentărilor și conceptului viitoarei reforme a administrației publice locale, iar începând cu ianuarie 2026 deja ne-am asumat cu mai multă încredere, cu mai multă abnegație. Ba mai mult, din 2026 avem deja suportul finanțatorilor externi, avem suportul colegilor de la GIZ, pentru care le suntem recunoscători, cu un proiect dedicat reformei administrației publice locale. Avem susținerea colegilor noștri de la SALAR, despre care spunea și domnul primar Vrabie. De asemenea, le suntem recunoscători și, mai nou, prin intermediul Delegației Uniunii Europene, a Comisiei Europene, avem un alt proiect pentru reforma administrației publice, în general, dedicat și reformei administrației publice locale pe partea de servicii. Deci turațiile din 2026 au fost mult mai sporite, pentru că am avut și suport, și echipă dedicată, și persoane plenar implicate în implementarea și realizarea acestei reforme.
Dar eu iarăși repet: nu este o reformă izolată, este în comun, în tandem cu toți reprezentanții administrației publice locale, unde în rezultatul acelor discuții publice am colectat propunerile ce au fost reflectate în cele două proiecte de legi care sunt deja în consecința juridică a actelor normative adoptate deja anterior privind cadrul normativ de amalgamare voluntară. Deci continuăm cu aceste două proiecte de legi. Vom reveni cât mai curând cu etapa privind stabilirea soluțiilor juridice de finanțare, pentru că într-adevăr acest pachet nu modifică nicidecum formula de finanțare, dat fiind faptul că pe rol sunt aceste simulări ce sunt dependente de scenariul și formula hărții ce va fi adoptată de către Parlament. Ori, în momentul în care proiectele sunt în consultare publică, nu sunt excluse propuneri de modificare a redacției finale a acestora. Ba mai mult, pe platforma parlamentară pot interveni amendamente, foarte bine cunoașteți, și în momentul și măsura în care vom avea acea hartă definitivată și adoptată de legiuitor, vom propune soluțiile juridice și pe mecanismul de finanțare.
Ceea ce vreau să vă asigur eu că la Guvern muncim ca să realizăm cât mai multe acțiuni prevăzute în Planul nostru de creștere pe componenta Agendei de reforme, pentru a atrage în Republica Moldova acel suport financiar, cel mai mare până la moment, dedicat Republicii Moldova de către Uniunea Europeană, de 1,9 miliarde de euro, și banii care sunt suport bugetar și vin în dependență de eficientizarea noastră, de gradul nostru de realizare a reformelor vor fi utilizați inclusiv prin acordarea acestor stimulente. De ce nu? Pentru că Planul de creștere e pe partea de integrare europeană și e pentru localitățile Republicii Moldova. Eu de multe ori am zis că, da, integrarea noastră europeană trece prin satele Republicii Moldova. Și odată ce ne reușește să realizăm aceste acțiuni din Agenda de reforme, cunoașteți că avem un grad de realizare la moment de 95%, cea de-a treia tranșă de finanțare parvenită în bugetul Republicii Moldova în luna anterioară, de peste 157 de milioane de euro, însumează toată valoarea de 661 de milioane de euro, bani din Planul de creștere, care inclusiv vor fi folosite pentru proiecte de dezvoltare locală, pentru acordarea acestor stimulente, pentru pregătirea localităților Republicii Moldova pentru atragerea viitoarelor finanțări din fondurile structurale. Și aici remarc și apreciez aserțiunea domnului primar Vrabie, potrivit căruia a fost creată o entitate specializată în scrierea acestor proiecte, în pregătirea, depunerea. Bănuiesc că ulterior vor fi implicați și în scrierea studiilor de fezabilitate, care au o foarte înaltă complexitate. Și doar în tandem, doar în echipă, cu suportul Cancelariei, cu suportul fiecăruia dintre dumneavoastră, vom pregăti localitățile pentru următoarea etapă de aderare și de obținere a acestor finanțări din viitoarele fonduri structurale. Mulțumesc.
[00:51:27] — Adrian Ermurachi
Mulțumesc mult, doamna Dabija, pentru acest răspuns detaliat. Întrebările domnului Furdui și răspunsurile date de dumneavoastră ne-au mai generat încă trei panele de discuție, dar astăzi nu vom reuși să le dezbatem pe toate, de asta vă invit să le continuăm eventual după acest panel.
Până atunci o să vreau să încep să preiau întrebări din sală. Am văzut două întrebări acolo, cel puțin una în partea cealaltă. Avem cel puțin trei persoane care s-au înscris pentru întrebări, patru. Singura rugăminte este, dacă e posibil, întrebările să fie maxim posibil punctuale și scurte, și la fel și răspunsul, deci exact pe marginea întrebării, ca să reușim cât mai multe întrebări să preluăm, pentru că în cele aproximativ un sfert de oră care ne-a rămas pentru runda de întrebări-răspunsuri. Vă rog.
[00:52:07] — Marina Albu
Bună ziua! Mă numesc Marina Albu, sunt președinta Rețelei de Dezvoltare a Comunităților Rurale. Am lucrat și noi intens cu colegii anul acesta, inclusiv colegi de la CALM, colegi de la Rețeaua LEADER, reprezentanții asociațiilor agricultorilor. Am lucrat anul acesta intens ca să venim cu niște propuneri către reprezentanții Cancelariei de Stat. Mai mult decât atât, noi am invitat de fiecare dată la grupurile noastre tematice de lucru reprezentanții Cancelariei de Stat. Pot să arăt toate scrisorile transmise, însă niciodată nu am fost onorați de prezența Cancelariei. Mai mult decât atât, deja am propus și noi să venim la Cancelarie de mai multe ori cu acele propuneri pe care le-am formulat împreună cu mediul asociativ și la fel nu am primit un răspuns pozitiv. Asta apropo de consultări.
Acum vreau să ating subiectul consultărilor la nivel local. Consultările sunt valabile atunci când, ca urmare a consultărilor, propunerile se iau în considerație sau cel puțin nu se iau în considerație argumentat. La noi s-au adresat foarte multe localități care invocă faptul că, necătând la un vot 100% negativ cu privire la o configurație de amalgamare, oricum în anexă la proiectul de lege s-a regăsit acea configurație care nu și-a dorit nici autoritatea publică locală, nici comunitatea locală. Astea au fost așa, două momente specifice consultărilor.
Întrebarea mea este alta. Atunci când noi ne adunăm cu colegi din diferite asociații și invităm Cancelaria de Stat, noi vrem să atragem atenția asupra unor chestiuni punctuale. Și acum vreau să pun întrebarea ce ține de abordarea LEADER. Din 2016, mai mulți parteneri, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare au depus un efort ca noi să fim țară exemplu care a implementat acest mecanism în afara Uniunii Europene și chiar putem să ne mândrim de asta. Însă proiectul de lege care este acum în dezbateri propune niște configurații care afectează grav abordarea LEADER. Și sugestia și întrebarea este: cum vedeți ca acest mecanism să nu fie impactat atât de negativ, unu, și de ce până în ziua de astăzi nu s-a dezbătut acest subiect cu reprezentanții asociațiilor? Mulțumesc.
[00:54:44] — Adrian Ermurachi
Vă mulțumesc mult, doamna Albu, pentru întrebare. Doamna Dabija, vă rog foarte pe scurt, dacă e posibil, despre partea LEADER, și cealaltă întrebare înțeleg că la doamna Marina a fost mai mult ca o intervenție, nu ca întrebare.
[00:54:54] — Marina Albu
Și încă o invitație pentru dialog. Sper că după această intervenție totuși o să ne acceptați în ospeție la Cancelaria de Stat.
[00:55:02] — Lilia Dabija
Cu drag, îmi asum, o să merg cu acest mesaj colegilor mei de la Cancelarie. Probabil în virtutea programului mult prea încărcat al fiecăruia dintre noi nu a fost posibilă onorarea acestei invitații, dar o vom face de fiecare dată cu drag.
În ceea ce ține de continuitatea programului LEADER, vreau să vă asigur că cadrul normativ care este pe rol și niciun alt proiect de act normativ nu prevede finisarea sau stoparea anumitor programe deja pe rol. Ba dimpotrivă, este necesar să asigurăm aceeași abordare și continuitate a acestor programe. Deci vreau să vă asigur că în comun cu colegii noștri de la Ministerul Agriculturii vom continua să implementăm aceste programe care deja, după cum ați menționat și dumneavoastră, au dat roade și să le reglementăm inclusiv acolo unde este necesar prin legi sau hotărâri de Guvern. Nu vom stopa, dimpotrivă, vom continua implementarea programelor deja pe rol.
[00:56:03] — Adrian Ermurachi
Vă mulțumesc mult, doamna Dabija, pentru răspuns, dar eu cred că doamna Albu s-a referit mai mult la perspectiva faptului că, în contextul noilor structuri administrativ-teritoriale, nu mai sunt întrunite criteriile cadrului normativ și care este viziunea Guvernului în continuarea post-2028, pentru că 2027 încă e un an care va funcționa, dar post-2028 ce va face Guvernul și ministerul ca criteriile să fie întrunite. Cred că aceasta era, doamna Albu, dacă puteți să validați.
[00:56:30] — Marina Albu
Da, exact, criteriile de eligibilitate, deoarece un GAL trebuie să aibă cel puțin trei unități administrativ-teritoriale, respectiv după reformă nu va întruni criteriul.
[00:56:40] — Lilia Dabija
Înțeleg. Înțeleg, de asta și spuneam că nu ne oprim aici și, după acest pachet din aceste două proiecte de acte normative, urmează un al treilea, unde vom reglementa toate aspectele care rezultă din harta administrativă și din soluțiile care la moment sunt supuse consultării publice. Deci nu ne oprim aici, sunt mai multe aspecte care sunt în pregătire și în discuții pentru următorul val de reglementări, dacă pot să o zic așa.
[00:57:05] — Adrian Ermurachi
Mulțumesc.
[00:57:05] — Lilia Dabija
Mulțumesc.
[00:57:06] — Adrian Ermurachi
Propun, cel puțin am auzit foarte mult despre democrație în modul de luare a deciziilor, propun să avem un model democratic și noi în sală aici: să luăm o întrebare pe stânga, o întrebare pe dreapta, în așa fel încât să nu discriminăm pe nimeni. Sper că Victor să nu se supere, preiau de la colegii lui de pe stânga, după care revin la Victor. Vă rog.
[00:57:21] — Sergiu Sainciuc
Da, mulțumesc. Îmi spune Sergiu Sainciuc, vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor. Întrebarea ține de funcționarii publici, personalul care astăzi activează în autoritățile publice de nivelul I, nivelul II. Câte ceva domnul Furdui a menționat, dar datele ne arată că în 2025 erau efectiv ocupate 9.892 de funcții în administrația publică locală de nivelul I și 3.639 de funcții de serviciu public la APL nivelul II, dar astea doar ocupate; cele vacante înseamnă că-s și mai multe, și aici nu intră alt personal care nu deține funcție publică.
Ce va fi în continuare cu acest personal? Bun, la primari anul viitor expiră mandatul, dar ceea ce ține de personalul, funcționarii publici care astăzi sunt în primării, unde se vor regăsi ei mâine? Iacă, domnul primar Vrabie a menționat că la municipiul Ungheni vin încă nouă primării. Adică din 10 primari va fi un primar al primăriei mari, a municipiului, dar ce va fi cu tot personalul din acele nouă primării care astăzi muncesc? Adică pe noi ne interesează ce și cât personal se va menține în continuare, fiindcă mai este vorba și de nivelul II, care nu va exista, adică vor fi acele trei zone sau regiuni. De aceea, funcționarii publici acuma sunt foarte și foarte deranjați de faptul că nu se comunică despre lucrul acesta: care vor fi următorii pași? Fiindcă, da, cadrul legal care este astăzi elaborat ține doar de o structură geografică, să zicem așa, dar ceea ce ține de oameni, de omul concret care a muncit și ce va fi cu el mâine: cine va rămâne, cine va fi disponibilizat, în ce condiții și așa mai departe? Deci este o întrebare care frământă mai mult de 10-15.000 de salariați. Mulțumesc.
[00:59:28] — Adrian Ermurachi
Vă mulțumesc, domnul Sainciuc. Doamna Dabija, vă rog.
[00:59:30] — Lilia Dabija
Înțeleg. Ne îngrijim și noi de acest aspect. Nu în zadar, în proiectul legii despre care am vorbit, în dispozițiile finale și tranzitorii sunt câteva articole dedicate reglementării aspectelor de muncă sau administrative cu actualii angajați. În cazul în care actualii angajați au statut de funcționari publici, proiectul, în dispozițiile finale și tranzitorii, prevede următoarea soluție juridică: acestora li se va propune transferul în unitatea care s-a amalgamat sau unitatea nouă administrativă creată în urma acestui proces. În cazul în care nu va fi posibil, li se va propune într-o altă unitate care este succesoarea pe partea prestării serviciilor absorbite. Și doar în situația în care transferul nu va putea fi asigurat, i se vor acorda toate garanțiile prevăzute de Legea 158 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public. Dar vreau să vă asigur că funcții vacante despre care spunea domnul Sainciuc sunt în întreaga administrație publică, și locală, și centrală. Din păcate, chiar și la Cancelarie avem aceste funcții vacante. Vreau să vă îndemn să urmăriți pagina de concursuri dedicată selectării angajaților și să vă invităm să fiți ulterior parte a echipei noastre de reformă pentru toate domeniile care sunt în apanajul nu doar al Cancelariei de Stat, ci al celorlalte autorități ale administrației publice centrale și locale.
Pe partea de non-funcționari se aplică aceeași soluție juridică, cu remarca și cu faptul că garanțiile, deja, după cum cunoașteți, sunt reglementate în această situație de Codul Muncii. Da, la moment nu avem încă o cifră finală pentru că, după cum spuneam, odată cu finalizarea și adoptarea de legiuitor a acestei legi și o hartă certă din punct de vedere juridic, doar atunci vom avea numărul persoanelor asupra cărora se vor aplica normele legate de succesiune, transfer, de achitarea acestor garanții, dar nicidecum nu vom sau ne vom îngriji ca fiecare din aceste persoane să se regăsească, să fie aplicate garanțiile prevăzute de cadrul normativ, să i se propună aceste soluții de transfer despre care am vorbit deja. Toate se vor face conform cadrului normativ. Mulțumesc.
[01:02:00] — Adrian Ermurachi
Mulțumesc. În mod democratic, următoarea întrebare, domnul Gori, vă rog.
[01:02:04] — Victor Gori
Da. Bună ziua! Gori Victor, primarul comunei Botnărești, Anenii Noi, în jur de 1.000 de locuitori.
Doamna Dabija a încercat să dea răspuns la întrebarea „așteptări”. Așteptările cetățenilor cred că nu le-au aflat de la dumneavoastră, numai că ați răspuns acuma recent pentru așteptările angajaților din administrația publică locală. Dar în esență, cum vedem ce vom obține din această reformă? Nu știu dacă aș numi-o reformă, să o numesc altceva. În schimb, vreau să felicit România pentru inițierea reformei și cred că o fac pe baza greșelilor, să nu vorbesc mai urât, a reformei noastre. Văd că ați mulțumit Cancelariei de Stat. Vreau să întreb: pentru ce? Pentru că au mimat consultările? Altceva n-au făcut. Sau au făcut tot posibilul să interzică la Botnărești, ca de exemplu, s-au angajat cu CEC-ul împreună să interzică acel referendum, comparativ cu România, unde e menționat referendum obligatoriu. Și eu cred că asta este consultarea adecvată, nu aceea că primarul își asumă această responsabilitate, că el este mandatat, domnul Andrei, pe patru ani de zile. Și această responsabilitate eu cred că trebuie să și-o asume cetățenii și ei trebuie să fie consultați democratic. Și atunci vă invităm pe toți să mergeți prin Botnărești în perioada electorală a referendumului, să convingeți cetățenii că reforma dată este necesară. Dar, în esență, nu văd răspuns la așteptările, la întrebarea care a fost adresată către dumneavoastră, ceea ce ține de așteptările cetățenilor. Eu nu retrăiesc de mine ca primar sau colegii, cred că până la urmă suntem toți capabili, dar, cu părere de rău, pleacă o pătură a societății din aceste localități și e o pătură necesară care menține o democrație locală, asigură un viitor al localității, fiindcă avem exemple triste în localitățile unde sunt alte localități în cadrul centrului administrativ și nu vedem o mare dezvoltare. Da, și la mine este în comună încă o localitate, dar îi acord atenția și responsabilitatea deplină, dar se poate ăstea sunt cazuri unice și nu le pot generaliza.
Ați menționat și domnul Vrabie a menționat, să zicem, ceea ce ține de extinderea colectării deșeurilor. La Leova, da, tot s-a extins numai cât colectarea deșeurilor. Botnărești poate să extindă serviciul dat pentru tot raionul practic, dar ăsta nu-i rezultat al reformei. Și serviciile, ceea ce ține de apă, canalizare, nu le putem raporta la 3.000 de locuitori sau patru, sau cinci. Noi am depus un proiect de 15-20.000, atunci vedem serviciile respective. Dar CUPS-ul nu poate acoperi serviciile primăriei, nu le poate înlocui și vă rog să nu duceți în eroare cetățenii, fiindcă CUPS-ul când o să aibă acces la datele cu caracter personal, atunci aș fi vrut, dar nu cred că-s de acord, nu cred că ASP-ul este de acord în pofida a ceea ce s-a mai întâmplat. Apar alte riscuri destul de serioase.
Ceea ce s-a vorbit și de transport public, domnul
[01:05:28] — Adrian Ermurachi
Domnul
[01:05:28] — Victor Gori
primar
[01:05:28] — Adrian Ermurachi
primar,
[01:05:28] — Victor Gori
de Ungheni,
[01:05:29] — Adrian Ermurachi
Victor,
[01:05:29] — Victor Gori
eu cred că...
[01:05:30] — Adrian Ermurachi
Domnule primar,
[01:05:31] — Victor Gori
Da, da, da.
[01:05:31] — Adrian Ermurachi
vă rog frumos să adresați, vă rugăm, întrebarea cât mai punctuală, că n-o să mai reușească nici cei care sunt în picioare să adreseze.
[01:05:37] — Victor Gori
În esență, cam același discurs cum și paneliștii l-au menționat, cred că am dreptul sub aceeași formă. În caz contrar, știți, toți ne uităm la o mimare. După cum vedem în sală, trebuiau să fie toți primarii aicea, da? Cancelaria a adunat în perioada asta toți primarii, 900 de primari, să facem niște consultări publice? N-au fost. În rest, a fost mimare, oameni buni, altceva nimic. Când vin la adunarea generală a localității 10-20 de oameni și hotărăsc soarta pentru trei, pentru cinci-șapte localități, avem exemple reale. Păi, mă scuzați, n-are sens.
Iar am început să vorbesc de transport public. Da, el dacă va fi asigurat de administrația publică, plus povara care va fi preluată de la consiliile raionale, eu cred că municipiul mai degrabă se transformă într-o comună, n-aș spune că se extinde. Sau dacă mai vorbim chiar și de acelea 50 de procente care le vor pierde acele localități, impozit pe venit din salariu, fiindcă revine la forma actuală a municipiului: 50 de procente din impozitul pe venit din salariul persoanelor fizice numai va rămâne în teritoriu. E straniu să vedem acele legi când nu este stipulat cum va fi finanțată administrația publică locală. Se vorbea anterior că se va repartiza 20-40-40 din impozitul pe venit din activitate – nu se aude nimic. Din TVA un procent anumit – nu se aude nimic. Asta eu denotă faptul că este un interes politic și în dependență cum va fi configurată politic harta administrativă, atunci cred că s-a intervenit. Și se lasă, clar lucru, se lasă loc de manevră pentru Cancelaria de Stat, fiindcă am ajuns să fiu contestat, am vreo opt dosare cu Cancelaria de Stat. Vreau să-i mulțumesc pe calea asta și lui domnul Babin, fiind aici alături.
[01:07:22] — Adrian Ermurachi
Eu zic să-i mulțumim în pauză domnului Babin. Dacă e posibil să o invit pe doamna Dabija cu răspuns, că ați avut mai multe elemente la care dacă doamna Dabija poate foarte pe scurt să dea un răspuns. Mulțumesc.
[01:07:32] — Lilia Dabija
Domnule primar, mulțumesc pentru întrebare. Vă înțeleg îngrijorările, indiscutabil. Ați spus că am mulțumit colegilor mei de la Cancelarie. Nu doar colegilor mei din Cancelarie le-am mulțumit, ci și celor din societatea civilă, din mediul de afaceri, din agenții implicate în grupul nostru de negocieri PAR. Cuvântul de mulțumire era pentru creșterea în cadrul Raportului de extindere cu un punct procentual pentru reforma administrației publice, or administrația publică locală e și ea unul din cei șase piloni ai grupului de negocieri PAR și implementarea acestei reforme este o condiție prevăzută în Raportul de extindere pentru următorul an.
În ceea ce vizează modificările la Legea privind finanțele publice locale, eu am mai zis-o, o repet: la moment facem acest exercițiu, acumulăm propunerile și vom veni în următorul proiect de act normativ, cum am zis-o anterior, în următorul val de reglementări, odată ce vom avea legile astea două, aflate în procedură de consultare publică, adoptate de Parlament. Or, doar având certitudinea că structura este deja adoptată, vom merge pe acele simulări, pe acele calcule ale impactului și vom expune, prin modificarea Legii finanțelor publice locale, și acea soluție normativă. Ne îngrijim și de acest exercițiu, vor merge toate în pachet, dar pas după pas, așa cum ne-am asumat. Mulțumesc.
[01:09:00] — Adrian Ermurachi
Mulțumesc. Și eu vă mulțumesc. Din păcate, noi avem mai puțin de cinci minute ca să finalizăm acest panel și sunt sigur că organizatorii îmi vor atrage atenția, dar nu aș vrea să întrerup runda de întrebări până nu le preiau pe toate persoanele care sunt în picioare și o să mergem la următorul vorbitor care era în picioare. Domnul Vorbi, că pe dumneavoastră văd că stați pe scaun mai mult. Glumesc. Vă rog, domnul Spătaru.
[01:09:19] — Arina Spătaru
Dumnealui mi-a permis să pun eu întâi întrebare. Mulțumesc.
Arina Spătaru, președinta Partidului Politic ALDE Moldova. Noi tot am participat la consultări, noi susținem reforma administrației, dar avem întrebări. Și vin cu un exemplu foarte simplu: municipiul Bălți. Municipiul Bălți, eu vin de acolo. Noi știm cum acolo lumea votează, culoarea politică, pentru că până la sfârșit această reformă administrativ-teritorială este și o reformă politică și în spatele acestor croieli de circumscripții, de primării, numiți-le cum vreți, stau oameni. Și am rămas plăcut surprinsă, în ghilimele, când am auzit că satele limitrofe, cum ar fi Răuțel, Corlăteni, Elizaveta, cu oameni și alegători cu profil proeuropean, nu s-au mai regăsit în municipiul Bălți. Dar de fapt, municipiul Bălți nu mai are pământ în jurul său. Deci Răuțelul e gard în gard cu Bălțiul, Corlăteniul, Elizaveta care era în municipiul Bălți, s-a recroit astfel încât culoarea electoratului să fie și mai mult prorus. Or noi facem reforma asta pentru a merge în Uniunea Europeană și votul politic este foarte important. Și să ne aducem aminte de experiența istorică a Chișinăului, când anume suburbiile aduceau acest vot proeuropean. Înțelegeți cum?
Întrebarea este: este posibil de mai schimbat această recroială, astfel încât locuitorii acestor sate totuși să se regăsească în municipiul Bălți? Și cine a luat o decizie finală, având în vedere că nu era referendum? Mulțumesc.
[01:10:58] — Adrian Ermurachi
Mulțumesc. Vă rog, pe scurt.
[01:10:59] — Lilia Dabija
Mulțumesc. Eu cum spuneam, proiectele respective de acte normative sunt în consultare publică, sunt la etapa de avizare, de expunere a opiniei. Vreau să vă invit pe această cale să veniți exact cu aceste argumente judicioase, să ni le expuneți, să discutăm, pentru că este loc de îmbunătățire întotdeauna, indiscutabil. Nu este o variantă adoptată finalmente. Nu, este în proiect, în proces de avizare. Vă invit să discutăm, să vă expuneți și să analizăm toate aceste argumente împreună.
[01:11:31] — Adrian Ermurachi
Mulțumesc. Vă rog foarte pe scurt dacă este posibil. Știu că depășesc timpul, dar o să vă rog... Cum ziceam, regula este că preluăm de la toți, ca să oferim cuvântul. Vă rog.
[01:11:40] — Speaker 1
Una dintre condițiile amalgamării era că între centrul raional și localități să nu fie mai mult de 25 km, or între Cahul, de exemplu, și Giurgiulești îs 50 km, între Cahul și, ca un exemplu, și Văleni se pare că e 35 km. Deci e mai mult. Și în cazul ăsta ar trebui ca cel puțin ca în aceste localități să fie o școală primară și un punct medical. Și mai bine ar fi că acolo e râul aproape, Prutul, și peste Prut e Galațiul, 10 km și mai
[01:12:23] — Adrian Ermurachi
Bine,
[01:12:23] — Speaker 1
departe.
[01:12:23] — Adrian Ermurachi
propun să revenim la Republica Moldova, dacă e posibil, întrebarea care o aveți legată de
[01:12:27] — Speaker 1
Păi
[01:12:27] — Adrian Ermurachi
geografie.
[01:12:27] — Speaker 1
asta voiam să spun, că de ce nu e respectată distanța, că e mai mult
[01:12:30] — Adrian Ermurachi
Mulțumesc.
[01:12:30] — Speaker 1
de 25 km. Asta.
[01:12:32] — Adrian Ermurachi
Mulțumesc. Răspundeți dumneavoastră sau răspund eu? De fapt, criteriul ăsta a fost discutat
[01:12:35] — Lilia Dabija
A fost exclus.
[01:12:36] — Adrian Ermurachi
și a fost exclus.
[01:12:37] — Lilia Dabija
A fost exclus, a fost una dintre propunerile de îmbunătățire a cadrului normativ la prima etapă dedicată amalgamării voluntare și a fost exclus. El nu se mai regăsește în cadrul normativ.
[01:12:47] — Speaker 1
Am citit acuma.
[01:12:49] — Adrian Ermurachi
Propun să... O să vă dea doamna Dabija în pauză proiectul de lege,
[01:12:53] — Lilia Dabija
A fost
[01:12:53] — Adrian Ermurachi
legea care a fost aprobată
[01:12:53] — Lilia Dabija
exclus
[01:12:54] — Adrian Ermurachi
cu
[01:12:54] — Lilia Dabija
exact
[01:12:54] — Adrian Ermurachi
excluderea acestui criteriu. El a fost discutabil, sunt de acord cu dumneavoastră, dar acuma propun să revenim la întrebări.
[01:13:00] — Lilia Dabija
pentru îmbunătățirea acestui proces.
[01:13:03] — Adrian Ermurachi
Vă mulțumesc, doamna Dabija. Domnul Bobeică, vă rog.
[01:13:06] — Marcel Bobeică
Da, bună ziua la toți. Bobeică Marcel, primarul comunei Gangura, vicepreședintele Congresului Autorităților Publice Locale.
Eu două întrebări am. Prima întrebare, una așa mai simpluță: deci, după mine, anul 2027 este unul foarte important și apare întrebarea: când vor fi aprobate legile care vizează instrumentele principale ca primăriile noastre să devină puternice? Și o să vorbesc despre care legi mă refer. Una: schimbarea Legii privind administrația publică locală ca să fie prevăzut expres statutul reprezentantului primarului, fiindcă nu este clar. Este ales, este numit, cum o să fie el, cine o să decidă? Fiindcă asta este, după mine, principalul, ceea ce ține de reprezentativitate și democrația locală. Doi: statutul CUPS-ului, fiindcă la momentul de față CUPS-ul nu se supune la nimeni și nu este clar ce instituție este ea, dar noi nu știm ce serviciu va presta. Trei: o altă întrebare este... Noi știm foarte bine, în strategie era prevăzut că în anul 2026 vom avea primele instrumente de descentralizare financiară, dar nu sunt. O altă întrebare foarte importantă: anul '27 este un an important, dar nu știm cum va avea loc trecerea patrimoniului, or avem încă localități unde procesul de delimitare a patrimoniului nu a fost finalizat. Cum va avea loc aici trecerea patrimoniului?
Și una dintre întrebările cele mai importante: de ce conceptul reformei spune într-un fel, dar două legi importante care au fost primite în acest an, este vorba de politica bugetar-fiscală și Legea salarizării, care urmează să fie primită, spune în alt fel? Deci de aici ni se spune că o să avem creșterea venitului, dar vedem că compensările sunt puse pe spatele administrației publice locale. Asta este una, și a fost primită o hotărâre prin care, în cazul în care autoritățile publice locale nu aprobă plafoanele la impozit, automat vor fi aplicate cotele cele mai mici și, respectiv, vor fi afectate bugetele locale. Și al doilea lucru, ceea ce ține de reforma salarizării: era clar stabilit că noi vom crește competențele administrației publice locale și vom oferi niște venituri pentru specialiștii noștri, ca să putem atrage specialiști. O știm foarte bine că noi am pierdut domeniul privat, dar reforma salarizării, din păcate, nu vine cu creșteri pentru administrația publică locală. Și cel mai important: toți primarii, toți reprezentanții vorbesc despre atragerea fondurilor, or reforma se face pentru atragerea fondurilor. Noi avem patru ani de zile de când vorbim de Fondul de prefinanțare și cofinanțare. Cel de cofinanțare nu este adaptat cerințelor Uniunii Europene și sunt măsurile cele vechi, dar cel de prefinanțare lipsește total. Or, dacă noi facem reforma și nu aprobăm acest fond, vom rata în continuare foarte multe proiecte care vin din fondurile europene. Vă mulțumesc frumos.
[01:16:20] — Adrian Ermurachi
Mulțumesc, domnul Bobeică. Doamna Dabija, am o rugăminte, dacă e posibil foarte pe scurt, pentru că multe vizează același subiect, viitoarele inițiative legislative, vă rog.
[01:16:28] — Lilia Dabija
Exact toate aceste întrebări își vor găsi punctual răspunsul în următorul pachet de act normativ. Și pe partea de formulă de finanțare, și pe partea de pregătire pentru fonduri, și pe partea de atragerea investițiilor și pregătirea primăriilor pentru proiecte investiționale etc. La moment avem în consultări doar draftul care este o locomotivă incipientă, dacă pot să zic așa, a acestei reforme, dar urmează și alte locomotive pentru a asigura întreg șirul și în centru întreg lanțul acestei reforme. Și vă invit să vă expuneți asupra acestor două proiecte de acte normative care, repet, sunt în consultări publice, inclusiv pe partea stabilirii statutului juridic al CUPS-ului, inclusiv pe partea privind celelalte aspecte pe care le-ați invocat dumneavoastră pe modificări la 436 etc., pentru că sunt pe rol aceste modificări. Ceea ce spuneam cu finanțarea și cu atragerea fondurilor, vom avea următoarele pachete de acte normative.
[01:17:32] — Adrian Ermurachi
Mersi. Doar că, știu că am depășit timpul, întrebarea domnului Bobeică a fost: când?
[01:17:36] — Lilia Dabija
Cât mai curând. Muncim la Cancelarie și pentru următorul pachet de proiecte de acte normative, dar până atunci vă invit cu aspectele care sunt pe rol deja în consultări să vă expuneți la 436. Dar odată ce vom avea, repet, această hartă adoptată de legiuitor, vă vom prezenta spre consultări publice și partea de finanțare.
[01:17:58] — Adrian Ermurachi
Mersi. Și ultima întrebare, doamna Olesea Stamate, vă rog foarte pe scurt și după care aș vrea să trecem
[01:18:03] — Olesea Stamate
Bună
[01:18:03] — Adrian Ermurachi
la
[01:18:03] — Olesea Stamate
ziua. Olesea Stamate, Mișcarea Civică „Construim Încredere”. Doamna Dabija, nu vă supărați că toate întrebările vin în adresa dumneavoastră, asta de fapt denotă faptul că este o dorință de comunicare cu Guvernul, cu Cancelaria de Stat, și regretabil că domnul Buzu nu este astăzi aici, deoarece dumnealui este persoana care ar trebui să răspundă la majoritatea acestor întrebări. Eu nu am să repet ceea ce au spus colegii mei și am mult mai multe întrebări, inclusiv la proiectul de lege care este supus consultărilor, dar avem puțin timp și vreau doar un lucru să vă spun. A supune consultărilor și, în consecință, a vota un proiect care doar redesenează harta, fără competențe, fără finanțe, fără o viziune clară pe ce se fundamentează acest concept, fără analiză de impact și unde ajungem noi, este ca și cum ai cumpăra un bilet de avion fără destinație.
Este greu. Noi am încercat cu colegii să venim cu o opinie juridică. Până la urmă am renunțat și am spus că nu putem să venim cu o opinie juridică la un proiect care nu are bază. El nu are fundament, nu are rădăcină. Asta e ca și cum l-am legitima și nu am vrea să-l legitimăm.
Din păcate, amalgamarea care se vorbește că a fost voluntară în mare parte nu a fost voluntară și sunt și primari care s-au opus amalgamării voluntare și s-au trezit cu percheziții, dar nu vreau să revin la subiectul ăsta. Se spune despre faptul că reforma nu este despre economii, ci despre primării puternice. Cum putem să vorbim despre primării puternice atunci când nu vorbim despre o descentralizare fiscală? Despre asta se vorbește de ani de zile în Republica Moldova, iar această reformă acum nu prevede nimic despre descentralizare fiscală. Nu putem aduna trei-patru primării slabe laolaltă și să facem una puternică, așa nu funcționează.
Dar bine, am să mă limitez aici. Întrebarea mea este că dumneavoastră ați spus că mai este timp, mai consultăm. Care este deadline-ul, termenul-limită de adoptare a legii care este acum în consultare, deci harta? Care este termenul-limită? Mulțumesc.
[01:20:06] — Lilia Dabija
Mulțumesc pentru întrebare. Conform Legii 100 sunt acele 10 zile lucrătoare dedicate consultărilor publice. Proiectul este în consultare din ședința secretarilor generali de lunea precedentă, după care urmează consultările repetate, expertiza juridică, expertiza colegilor de la CNA. Deci ăsta este calendarul prevăzut de Legea 100.
Vă invit, apropo, să vă expuneți și dumneavoastră și echipa dumneavoastră pe acest pachet, pentru că orice propunere de îmbunătățire este binevenită. O vom considera cu colegii, o vom analiza, vom expune argumentele noastre, evident, dar de ce vreau să vă asigur e pe partea de formulă și de finanțare, cum am spus-o și iarăși o repet, este obiectul de reglementare al unui alt proiect de lege distinct, care urmează să vină doar după ce acestea două vor fi adoptate de legiuitor și vom avea certitudinea acestei structuri administrativ-teritoriale. Și în proiectele care sunt pe rol, noi am expus, conform Legii 100 privind actele normative, și analiza de impact, dar ținând cont de datele și de structura pe care o avem la moment, or simulările și impactul financiar vor fi parte a celuilalt proiect de lege despre care v-am vorbit deja. Dar vă invit totuși să vă expuneți, ca pe fiecare dintre dumneavoastră, pentru că având mai multe propuneri de îmbunătățire, există loc de îmbunătățire și evident că o vom face împreună. Mulțumesc.
[01:21:41] — Olesea Stamate
Doamna Dabija, îmi cer scuze. Exact data-limită, deoarece avem un calendar electoral și dumneavoastră știți foarte bine, Codul electoral prevede termenul de un an. Deci modificările trebuie să nu depășească termenul de un an înainte de următorul ciclu electoral. Deci, ținând cont de acest, care este termenul-limită? Eu știu prevederile legale și Legea 100 și celelalte acte normative. Data, când urmează, deci data maximă la care trebuie să fie adoptat acest proiect în Parlament. Mersi.
[01:22:07] — Lilia Dabija
În limita acestui calendar.
[01:22:10] — Adrian Ermurachi
Mulțumesc.
[01:22:10] — Lilia Dabija
Nu vom depăși.
[01:22:13] — Adrian Ermurachi
Bună întrebarea și cred că merită a fi discutată după finalizarea acestui panel, ca să nu furăm din timpul următor. Știu că am depășit timpul, toată vina o poartă moderatorul pentru nerespectarea calendarului. El este vinovat, o să aruncați cu pietre în el în cinci minute, dar nu aș vrea să închid panelul totuși fără runda de concluzii și o să vă rog un minut pe fiecare dintre cei care sunteți aici. Cele mai multe întrebări într-adevăr au fost către doamna Dabija, dar oricum o să rog și ceilalți vorbitori dacă pot să ne spună un lucru care trebuie să se întâmple până la alegerile din 2027 și cine ar trebui să îl facă. Și o să încep tot cu doamna Dabija, dacă dumneaei a vorbit până acum, are vocea încălzită, vă rog.
[01:22:50] — Lilia Dabija
Eu iarăși repet, reformele sunt despre oameni și pentru oameni și doar în echipă și în conlucrare cu dumneavoastră vom ajunge la aceste rezultate. Vreau să vă invit să vă expuneți asupra acestor proiecte. Vom considera obiecțiile, propunerile, pentru că este loc de îmbunătățire întotdeauna. Și repet, integrarea europeană trece prin satele fiecăruia dintre noi. Și haideți împreună să contribuim, să avem creștere și în raportul de extindere și nu doar să îmbunătățim condițiile de trai a fiecărui locuitor din toate satele și localitățile țării noastre. Mulțumesc.
[01:23:24] — Adrian Ermurachi
Mulțumesc și eu. Domn primar.
[01:23:27] — Vitalie Vrabie
Da, pentru mine reforma este să satisfacem așteptările oamenilor și să răspundem la nevoile pe care oamenii le au. Acestea pot fi rezolvate, realizate prin serviciile publice de calitate. Serviciile publice este exact locul unde integrarea europeană devine vizibilă pentru oameni.
Eu împărtășesc parțial temerile colegilor, dar eu am încredere și știu ce avem de făcut. În calitate de primar, împreună cu Consiliul Municipal, împreună cu primarii actuali care mai au un mandat pe perioada anului 2027. Deci pentru mine sunt trei lucruri importante: să se respecte claritatea între competență și responsabilități, să se asigure sursele financiare anunțate prin stimulentul doi deja și trei, pentru ca să acoperim responsabilitățile pe care noi ni le luăm, și noi mizăm în continuare pe Cancelarie, Guvern în calitate de persoană, entitate, autoritate centrală care să ne acorde suportul practic pe perioada anului 2027. Acestea fiind spuse, asigurate, noi cu siguranță vom înscrie un rezultat bun în anul 2027, tranzitoriu pentru această reformă. Mulțumesc.
[01:25:05] — Adrian Ermurachi
Mulțumesc. Viorel?
[01:25:07] — Viorel Furdui
Noi am văzut astăzi cât e de complexă această reformă. Doar o parte din aceste întrebări au fost azi abordate, dar ele sunt foarte, foarte multe, cu mult mai multe. Respectiv, în același timp constatăm un lucru, mi se pare de asemenea foarte important și s-a menționat aici, faptul că în mare parte toate lucrurile optimiste până când la moment îs în formă de promisiuni. În mare parte fac parte din promisiuni care încă trebuie să fie realizate. Trebuie după să vedem cu toate problemele legate și de finanțe, și de organizare, și de funcționare, și multe, multe altele. Deci la moment este foarte mult de făcut. Eu ca o persoană care de zeci de ani deja îs în activitatea aceasta, eu văd cât e de complexă toată problematica asta. Eu nu știu ce efort și administrativ, și financiar, și juridic, și așa mai departe, și de implicare, că astăzi s-a vorbit că donatorii, partenerii ne susțin foarte sau susțin foarte mult efortul Guvernului, dar mai există și cealaltă parte de parteneri din societatea civilă, administrația locală care trebuie să participe foarte activ.
Deci din punctul ăsta de vedere, în opinia noastră este foarte important ca lucrurile bune, lucrurile finalizate să avanseze înainte, tot ce înseamnă regionalizare, amalgamare voluntară, mecanisme de descentralizare financiară care s-au promis, iar partea care încă nu este gata, partea la care trebuie încă să se lucreze sau care generează tensiuni și dezbinare în societate, dar nouă în contextul integrării europene ca niciodată ne trebuie unitate în societate, noi am zice cel puțin ca în ultimul ceas să se înțeleagă că este nevoie de a etapiza și de a amâna. Și mă refer în primul rând la tot ce înseamnă impunere și tot ce înseamnă normativ.
[01:27:15] — Adrian Ermurachi
Mersi. Propun să continuăm discuția în pauza de cafea. Andrei, te rog, ultimul.
[01:27:18] — Andrei Hîncu
Harta administrativă în comparație cu ce urmează în această perioadă de tranziție, în acest an până la alegerile locale, cred că o să ne pară ceva relativ foarte simplu. Capacitatea viitoarelor primării de a răspunde nevoilor comunității depinde anume în această perioadă în care trebuie să punem cu toții umărul, să ajutăm, pentru că succesul acestei reforme depinde de cum vor fi capacitate și consolidate primăriile nou amalgamate.
[01:27:49] — Adrian Ermurachi
Mulțumesc. Eu sper că vor fi luate în considerare toate aceste propuneri și vom avea răspunsuri mai multe decât întrebări. Mulțumesc mult încă o dată pentru întrebări și paneliștilor și tuturor celor care au participat la această sesiune.
[01:28:06] — Aura
Urmează o pauză, după care ne revedem pentru o altă sesiune de discuție, la fel cu trei activități paralele. Una aici: „Republica Moldova într-o Europă în schimbare: securitate, reziliență și politică externă”, adică despre clusterul 6. În Sala Moldova se va vorbi despre clusterul 3: „Beneficiile aderării: muncă, competențe și protecție socială”, și în sala de la bibliotecă se va discuta despre clusterul 5: „Agricultura Republicii Moldova și accesul la piața UE”.