Conferința anuală privind extinderea UE. Pachetul de extindere 2026. Sesiunea: Reforma administrației publice locale: cum o putem realiza eficient?

Transmis live  

Reforma administrației publice locale și provocările amalgamării normative, dezbătute în contextul extinderii Uniunii Europene

Chișinău, 9 noiembrie 2026 - Reprezentanți ai Guvernului, aleși locali și experți din societatea civilă s-au reunit luni, 9 noiembrie 2026, în Republica Moldova, în cadrul sesiunii „Reforma administrației publice locale: cum o putem realiza eficient?”, organizată ca parte a Conferinței anuale privind extinderea UE – Pachetul de extindere 2026. Dezbaterile s-au concentrat pe tranziția de la amalgamarea voluntară la cea normativă, reorganizarea administrativ-teritorială înaintea alegerilor locale din 2027 și măsurile necesare pentru a garanta servicii publice de calitate pentru cetățeni.

Sesiunea, moderată de Adrian Ermurachi, codirector executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), a analizat stadiul actual al reformei asumate prin Strategia de reformă a administrației publice din 2023. În prezent, procesul a intrat în etapa consultărilor publice asupra a două proiecte de lege care definesc viitoarea structură administrativ-teritorială, incluzând atât localitățile care nu au parcurs etapa amalgamării voluntare, cât și reorganizarea administrației de nivelul al doilea, prin trecerea de la 32 de raioane la trei regiuni.

Lilia Dabija, secretar general adjunct al Guvernului, a subliniat că reforma administrației publice a înregistrat progrese notabile în Raportul de extindere pe anul 2026, avansând la un nivel moderat de pregătire. Oficialul a precizat că noile reglementări urmează să intre în vigoare odată cu stabilirea primului tur al scrutinului general local din 2027, iar scopul final depășește simpla redesenare a hărții administrative, vizând apropierea serviciilor de cetățeni și atragerea fondurilor europene, inclusiv prin Planul de creștere al Uniunii Europene în valoare de 1,9 miliarde de euro.

„Reformele sunt despre oameni și pentru oameni, și doar în echipă și în conlucrare cu dumneavoastră vom ajunge la aceste rezultate. [...] Integrarea europeană trece prin satele fiecăruia dintre noi. Și haideți împreună să contribuim, să avem creșteri și în raportul de extindere și nu doar, să îmbunătățim condițiile de trai ale fiecărui locuitor din toate satele și localitățile țării noastre”, a declarat Lilia Dabija.

Un exemplu practic de extindere administrativă prin consens a fost prezentat de Vitalie Vrabie, primarul municipiului Ungheni. Acesta a detaliat procesul prin care municipiul Ungheni fuzionează voluntar cu nouă primării învecinate, ceea ce va duce la creșterea populației de la 26.400 la aproximativ 43.000 de locuitori și la o extindere teritorială de 18 ori, de la 16,44 kilometri pătrați la 296 de kilometri pătrați. Pentru a pregăti anul de tranziție 2027, autoritățile locale lucrează deja la planuri integrate de transport public și de colectare a deșeurilor, la dezvoltarea Centrelor Unificate de Prestare a Serviciilor Publice (CUPS) în opt dintre cele nouă comune, precum și la preluarea unor instituții subordonate anterior consiliului raional.

„Pentru mine, reforma este să satisfacem așteptările oamenilor și să răspundem la nevoile pe care oamenii le au. Acestea pot fi rezolvate, realizate prin serviciile publice de calitate. Serviciile publice sunt exact locul unde integrarea europeană devine vizibilă pentru oameni”, a afirmat Vitalie Vrabie.

Pe de altă parte, Viorel Furdui, director executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), a atras atenția asupra riscurilor generate de ritmul alert al reformei și de lipsa unei etapizări clare. Deși a reiterat susținerea pentru integrarea europeană, regionalizare și amalgamare voluntară, reprezentantul CALM a semnalat că reducerea a peste două treimi din numărul actual de primării prin amalgamare normativă nu a fost precedată de clarificarea competențelor, a statelor de personal, a statutului reprezentantului primarului în localități și a mecanismelor de descentralizare financiară.

„Principala dispută, din câte eu am înțeles și cred că mulți înțelegem, nu este necesitatea reformei, dar este metoda în care această reformă se realizează și graba, lipsa de încercări de a etapiza anumite lucruri. Pentru că dacă înțelegem foarte bine [...] cât e de complexă această reformă – începând de la aspectele strict administrative, juridice, financiare, economice, sociale, culturale și așa mai departe – noi ne dăm seama că astfel de reforme nu se fac în așa grabă și nu poți să le faci la pachet toate”, a menționat Viorel Furdui.

Importanța dialogului cu cetățenii și a planificării riguroase în perioada de tranziție a fost evidențiată și de Andrei Hîncu, director executiv al Centrului pentru Administrație Locală Europeană (CALE). Bazându-se pe experiența acumulată în procesul de amalgamare voluntară, acesta a arătat că implicarea actorilor locali în elaborarea viitoarelor organigrame, în gestionarea patrimoniului și în organizarea serviciilor este esențială pentru a combate temerile locuitorilor din satele mici că resursele se vor concentra exclusiv în noile centre administrative.

„Capacitatea viitoarelor primării de a răspunde nevoilor comunității depinde anume în această perioadă, în care trebuie să punem cu toții umărul, să ajutăm, pentru că succesul acestei reforme depinde de cum vor fi capacitate și consolidate primăriile nou-amalgamate”, a punctat Andrei Hîncu.

În cadrul sesiunii de întrebări și răspunsuri, primari, lideri sindicali și reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale au abordat subiecte precum continuitatea programului de dezvoltare rurală LEADER, statutul juridic al CUPS-urilor, crearea fondurilor de prefinanțare și cofinanțare pentru proiectele europene, precum și soarta funcționarilor publici din administrațiile locale de nivelul întâi și doi. În replică, reprezentanții Cancelariei de Stat au dat asigurări că angajații vor beneficia de transferuri în noile entități sau de garanțiile prevăzute de legislația muncii, iar formulele de finanțare și descentralizare fiscală vor face obiectul unui pachet legislativ subsecvent, imediat după adoptarea noii hărți administrativ-teritoriale de către Parlament.

Acest text este generat cu AI pe baza înregistrării evenimentului. Verifică informațiile și citatele în video; textul nu reprezintă un comunicat furnizat de organizator.