[00:06:26] — Stas Madan
Bună ziua tuturor. Continuăm sesiunile conferinței și ne apropiem către subiectele aferente clusterului doi. Sesiunea de astăzi este numită, așa simbolic, „Republica Moldova de la țară candidată la piața unică: cât de pregătită este economia Republicii Moldova?”. Mă bucur că avem foarte multă lume bună aici, atât printre invitați, cât și printre participanți. Sper să avem o sesiune cât mai productivă.
Invitații noștri de astăzi sunt domnul ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, prim-viceguvernatorul Băncii Naționale, domnul Petru Rotaru, directoarea Asociației Businessului European, doamna Mariana Rufa, și Dumitru Pîntea, expert asociat la Parteneriate pentru Noua Economie. Sperăm cât de curând să se alăture alături de noi și domnul Marcel Spătari, care la moment este președintele Comisiei economie, buget, finanțe.
Deci o să fac întâi o sesiune introductivă, pentru că noi utilizăm, mai ales că avem, aceasta nu este atât necesară pentru publicul intern, dar pentru că și ne urmărește foarte multă lume, ca să nu se creadă că discutăm în chestiuni abstracte, deci clustere, capitole și așa mai departe. Deci clusterul doi, dedicat pieței interne sau pieței unice, conține nouă capitole. Sunt patru capitole dedicate celor patru libertăți consacrate la nivelul Uniunii Europene. Este vorba despre libertatea de circulație a bunurilor, serviciilor, lucrătorilor și capitalului. La fel, avem capitole dedicate dreptului societar, proprietății intelectuale, prestării serviciilor financiare și, nu în ultimul rând, poate chiar în primul rând, politicilor dedicate în domeniul concurenței și protecției consumatorului.
Deci discuția de astăzi, cât de pregătită este Republica Moldova, avem în vedere în sensul în care cât de pregătiți suntem noi de a asimila toate aceste reguli de joc ale Uniunii Europene. Și atunci când vorbim despre capitole de negociere, deci noi putem să negociem doar punerea în practică sau anumite măsuri tranzitorii. Nu dezbatem însăși regulile, care rămân la fel pentru toată lumea.
Și dacă e tot să vorbim despre reguli, o să trec puțin în revistă și despre regulile discuției noastre de astăzi. Deci o să începem printr-o sesiune introductivă. Fiecare din invitații noștri va răspunde la o întrebare într-un interval de timp de aproximativ cinci minute, după care vom avea ocazia să luăm întrebări din sală. Avem și această aplicație Slido, prin care se pot lua se pot lua aceste întrebări online, dar cred că la câți participanți de calitate avem, nu cred că vom ajunge acolo și ne vom concentra nemijlocit pe discuțiile cu sala.
Deci astea fiind spuse, o să începem discuțiile evident cu domnul ministru Claudiu Năsui, pentru că asupra instituției care o conduce, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, planează probabil cea mai mare presiune în ceea ce privește efortul birocratic și administrativ de aliniere la piața unică, pentru că în portofoliul acestui minister sunt cele mai multe capitole. Vorbim și despre circulația bunurilor și despre libertatea prestării serviciilor pe teritoriul Uniunii Europene, dar și de domenii precum concurența și protecția consumatorului, care rămân foarte importante. Deci, domnule ministru Năsui, întrebarea introductivă ar suna în felul următor. La 13 octombrie a fost deschis clusterul doi, da, capitolele de negociere, iar în foaia de parcurs pe care Comisia Europeană a publicat-o, vedem că practic noi toate capitolele acestui cluster doi, în principiu, le putem închide provizoriu pe parcursul anului următor. Dacă ați fi să prioritizați din tot ceea ce are de făcut ministerul, pentru că are de făcut foarte multe, care ar fi prioritățile-cheie pentru următoarele 12 luni pe agenda Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, eventual care sunt cele mai mari provocări pentru a reuși să ne conformăm și să reușim să închidem aceste capitole, dar cel mai important, cum reușim să capitalizăm și în creștere economică, da, toate aceste transformări pe care noi le facem la nivel birocratic?
[00:12:12] — Claudiu Năsui
Mulțumesc frumos și mulțumesc tuturor celor care ați venit. Într-adevăr, avem foarte multe capitole în sarcina Ministerului Economiei pentru partea aceasta de aderare, împărțite pe două clustere, și scopul ar fi ca anul viitor să reușim să le închidem. Dacă ne uităm așa, noi suntem destul de avansați pe mai multe dintre ele, deci aș avea tendința să vă spun că, dacă ar fi să aleg niște priorități, le-aș alege cumva low-hanging fruits-urile alea care sunt puțin mai avansate, să le finalizăm, să le știm că sunt făcute și să ne concentrăm pe celelalte. Dar bun, e un efort care merge în paralel, adică nu le luăm în serie, merg toate. Mulțumesc mult de tot celor care ne ajută în privința aceasta. Mă refer aici nu numai la experții care mai sunt contactați de Comisia Europeană sau care ne mai ajută în procesul acesta, ci și la echipa din minister. Mă uit aici la doamna Mihaela Gorban, mulțumesc mult de tot, care exact pe zona aceasta de progres, de aderare e cea care se ocupă de tot.
Practic, piața internă înseamnă cele patru libertăți, cum foarte bine ați spus, și astea de fapt sunt baza Uniunii Europene, o bază foarte liberală, de fapt: libera circulație a persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalurilor. Sunt foarte încercate în ziua de azi, dar până la a putea să vorbim despre problemele Uniunii Europene, trebuie noi mai întâi să ne ocupăm de reformele interne pe care le avem în sarcină și pe care le facem.
Prosperitatea vine ca urmare a unor reforme. Nu există o rețetă care să îți legifereze prosperitate. Prosperitatea vine în momentul în care ai niște sisteme economice care pot să-ți aducă lucrul acesta. Și aceste reforme pe care Republica Moldova trebuie să le facă exact asta fac. Înseamnă mai multă concurență pentru economie, pentru cetățean, pentru consumator; asta înseamnă opțiuni mai multe, înseamnă prețuri mai bune, înseamnă calitate mai bună, înseamnă salarii mai bune, pentru că poate să însemne și mai multe firme și mai mulți angajatori potențiali. Și pentru mediul de afaceri înseamnă riscuri mai mici și înseamnă capacitatea de a fi și mai prosper, și mai profitabil. Și asta, în general, este ceea ce a dus la prosperitate și în cadrul Uniunii Europene.
Și acum noi dacă reușim să ne aliniem, cu cât reușim să ne aliniem mai repede – și asta este unul dintre lucrurile pe care le facem în minister, mai ales legate de Growth Plan, de partea aceasta de plan de creștere. Avem acolo niște jaloane de îndeplinit și ni se spune, de exemplu, nu știu, trebuie să aveți minim 10 companii care, nu știu, se privatizează sau se reorganizează sau așa. Ideea nu e să facem minim minimorum ca să bifăm acolo o căsuță și să luăm niște bani. Da, trebuie făcut și asta, dar ideea este că, dacă consideri că acea reformă e bună, nu te limitezi la alea 10. Trebuie să fie o filozofie de a face lucrurile. Și filozofia aceea de a face lucrurile este cea a Uniunii Europene, cea prezentă în marea majoritate a statelor Uniunii Europene și, dacă vrem să ne integrăm cu adevărat, asta trebuie să facem. Deci da, suntem pe calea cea bună. Eu preconizez că vom îndeplini ținta aceasta pentru anul viitor și, din ce am văzut și în raportul de extindere, cumva lucrurile se confirmă.
Cred că cea mai mare provocare este să nu facem ceea ce premierul numește gold plating, adică să nu adoptăm, cum să zic, să nu adoptăm cea mai birocratică variantă a unor reglementări europene, pentru că există tendința aceasta, ca să bifăm, să arătăm că noi suntem mai catolici decât Papa, să suprafacem, și atunci ne facem rău și nouă. Nu asta ne cere Uniunea Europeană. Uniunea Europeană ne zice: „Nu, voi doar trebuie să faceți ceea ce vă cerem, voi faceți câteodată extra”. Și nu asta ne face bine, și asta cred că e o provocare, să reușim să mai cumpănim așa puțin din elanul acesta câteodată, în care pentru bucăți de legislație de transpuneri cumva europenii ne cer ceva, dar noi venim cu extra, și să nu mai venim cu acel extra. Și eventual, acolo unde am venit deja cu extra-ul, să mergem și noi pe cele mai bune practici europene, pentru că nu sunt rele, sunt chiar foarte bune.
Deci asta aș zice că ar fi o mare provocare. Pe partea de integrare a economiei, aș zice că suntem destul de avansați, în sensul că, dacă ne uităm, noi avem acest acord de liber schimb, DCFTA, cu Uniunea Europeană și cu țările Uniunii Europene. Cred că pe marea majoritate a bunurilor este tarif zero și cred că au rămas câteva bunuri care mai sunt tarifate. Dar aproape 70, 60-70% din importuri și exporturi sunt cu țări din Uniunea Europeană și atunci asta înseamnă că deja ai o integrare economică destul de bună și destul de pronunțată.
Pe partea de reforme care mai trebuiesc făcute, pe partea de certificări, vom semna în curând și acordul acesta ACAA, în care practic vor fi recunoscute și certificatorii, și certificările din Moldova în restul Uniunii Europene, ceea ce iarăși este un lucru foarte bun și care va permite și mai mult contact comercial.
Și pe partea de liberă circulație a capitalurilor, să zicem, eforturile Guvernului au fost către debirocratizare. Avem deja o hotărâre de Guvern care e destul de consistentă, care a trecut de ședința de Guvern. O să mai vină și un proiect de lege în curând și o să mai vină și alte pachete de debirocratizare care vizează nu numai transpunerea acquis-ului comunitar, dar și partea aceasta de a ușura viața investitorilor care ar investi în Republica Moldova, care, încă o dată, e un lucru care e foarte bun pentru economie. Mai multe investiții înseamnă că se bate mai mult capital pe bunuri și servicii aici, pe forță de muncă; asta înseamnă și salarii mai bune, asta înseamnă dezvoltare economică mai mare.
Ce nu putem controla sunt factorii externi, evident. Și aici atitudinea noastră trebuie să fie una de stoicism. Deci să facem ce ține de noi. Nu ține de noi ce se întâmplă în Ucraina, nu ține de noi ce se întâmplă în Orientul Mijlociu, nu ține de noi ce se întâmplă la Washington, ține de noi ce se întâmplă la Chișinău. Și măcar pe partea asta să fim exemplari și să fim rapizi în implementare. Și cred că doamna Kos astăzi exact asta ne-a spus, că suntem foarte muncitori și că am făcut progrese foarte mari și că în scurt timp o să ajungem și la nivelul celui mai avansat stat, care este Muntenegru, ceea ce este un lucru foarte îmbucurător și trebuie să ținem ritmul susținut. Eu m-aș opri aici, dar dacă mai sunt întrebări la final, cu mare drag. Mulțumesc frumos.
[00:18:46] — Stas
Cu siguranță vor mai fi întrebări.
Deci, până domnul președinte își trage suflul, ne bucurăm că s-a alăturat și el nouă. Vedeți că agenda de integrare europeană nu este simplă. O să mergem mai departe cu domnul prim-viceguvernator Petru Rotaru, pentru că Banca Națională are un rol important în acest proces de sincronizare cu piața unică europeană, pentru că avem și capitolul patru, libertatea capitalului, și avem și capitolul nouă, serviciile financiare. Domnul Rotaru, până acum probabil SEPA este cel mai palpabil instrument care este simțit deopotrivă și de către cetățeni, și de către firme în acest proces de integrare graduală în piața unică europeană. Deci întrebarea care urmează este: care vor fi următoarele avantaje palpabile pentru firme și cetățeni odată cu integrarea în piața unică pentru aceste două capitole, dar și care sunt provocările, inclusiv pentru stabilitatea financiară în tot acest proces? Pentru că odată cu deschiderea tuturor capitolelor pentru clusterul doi, am văzut și poziția de negociere a Republicii Moldova și am văzut că, de fapt, cele mai multe măsuri tranzitorii sunt cerute anume pentru capitolele acestea asociate cu sectorul financiar. Dacă puteți să elaborați în baza acestor idei. Vă mulțumesc.
[00:20:26] — Petru Rotaru
Da, bună ziua. Mulțumesc în primul rând pentru invitație. Într-adevăr, când discutam de integrare europeană și discutam de anumite rezultate, de fapt SEPA este cel mai palpabil. Am să dau câteva cifre aici ca să înțelegem contextul. De la lansare, adică din 5 octombrie 2025 – 6 octombrie 2026, în 12 luni, de fapt, s-au economisit peste 16,2 milioane euro. Vorbim doar de costul propriu-zis al tranzacțiilor. Adică, ca să înțelegeți că avem rulaj de circa 8 miliarde de euro în această perioadă. Practic, mai mult de 80% din toate transferurile în euro sunt făcute prin SEPA, asta însemnând că, de fapt, acest sistem era unul necesar și vine să plieze exact pe cererea care exista până atunci.
Vorbim de circulația fluxurilor financiare sau viteza cu care circulă, pentru că noi vorbim aici de practic, dacă în SWIFT vorbim de T+2, aici vorbim de T+1, dar de fapt, în esență, băncile procesează în aceeași zi aceste transferuri, asta însemnând că agenții economici care făceau tranzacții financiare cu piața europeană o fac mult mai rapid, cu costuri mult mai mici. Și am să dau și aici: dacă o plată, transfer SWIFT, indiferent de sumă, era în 20 de euro – și astea nu erau doar, să-i spunem, costurile pentru sistemul nostru bancar, pentru că ești interconectat într-un flux internațional – astăzi avem o medie de 1 euro pentru o singură operațiune. Însemnând că noi, de fapt, aducem ceea ce spunem noi beneficiul integrării în Uniunea Europeană direct în economie.
Și dacă vorbim doar de costuri, dar nu este corect, pentru că noi, când vorbim de integrare europeană, vorbim de integrarea în piața unică și, de fapt, acesta este un canal de comunicare direct prin care businessul, cetățenii fac aceste transferuri. Aceste economii pe care le-am spus mai sus sunt doar din ieșirile din Republica Moldova de plăți, dar noi avem o serie sau avem conaționalii noștri care trăiesc în diasporă și am văzut că, din moment ce a fost acceptată Moldova în SEPA, remitențele au crescut cu 20%. Adică trebuie să înțelegem că lucrurile acestea s-au făcut din ambele direcții.
Cu siguranță, când vorbim de capitolul nouă și capitolul patru, vorbim și de anumite lucruri pe care noi trebuie să le facem în cel mai scurt timp și când vorbim de capital – și de fapt aici era marea discuție – este că noi încercăm sau facem primii pași, liberalizarea treptată, pentru că noi trebuie să ne gândim și la etapele, cum reacționează piața, cum reacționează în general sistemul financiar, și asta o facem gradual ca să nu atragem riscuri suplimentare. Din 20 noiembrie vom avea acele 100.000 de euro care vor putea fi transferate fără autorizarea Băncii Naționale și până în 2028 plafonul va crește la 250.000 de euro. Și erau foarte multe discuții pe acest segment, în sensul în care spuneți că, de fapt, banii ies din Republica Moldova. Care e avantajul din tot procesul ăsta? Știți că un investitor care vine într-o țară în care capitalul este captiv și nu poate să-și extragă la un moment dat dividendele, profitul, o să se gândească de două ori când face investiții în aceste zone. De fapt, ajungând sau aliniind la acquis-ul comunitar, creăm acest spațiu unic prin care atât intrarea de capital, cât și ieșirea de capital să fie una liberalizată.
Da, într-adevăr, avem și pe capitolul nouă și capitolul patru, avem și anumite, să-i spunem, cerințe de a amâna implementarea acquis-ului comunitar. Vorbim de garantarea depozitelor, vrem să o facem gradual; vorbim de pașaportizare, asta însemnând că, de fapt, când ești într-o piață unică, orice instituție financiară care este autorizată și licențiată într-o țară membră UE vine și te notifică și poate să își desfășoare activitatea. Noi ținem să credem că trebuie să ne pregătim de acest pas și o să cerem această amânare.
Un alt aspect pe care l-am mai discutat public este, pe lângă faptul că noi suntem membri SEPA sau participanți în Single Euro Payments Area, lucrăm acum la aspectul ce ține de acceptarea noastră în TIPS, adică asta însemnând instant payment la nivel european, și iată acum suntem într-o etapă de lucru și de schimb de cerințe tehnice, astfel încât să fim pregătiți pentru următoarea etapă ce ține de plăți, adică plăți instant în zona euro.
Cu siguranță, pe domeniul bancar s-au făcut foarte multe progrese. Chiar mâine avem o delegație on-site de la Autoritatea Bancară Europeană, prin care tot ce ține de supravegherea bancară să fie certificată ca fiind 100% aliniată UE, și asta este la fel un pas important pentru sistemul nostru financiar, de fapt unul care este rezilient și bine guvernat. Am văzut că de la o anumită perioadă sistemul este destul de pregătit riscurilor care sunt și, când vorbim de trebuie să facem ceea ce depinde de noi aici, noi facem acest lucru, pentru că sunt factori și șocuri externe la care trebuie să fim pregătiți, și anume un sistem bancar rezilient face față acestor șocuri externe.
Am văzut despre sau am discutat foarte mult despre intermedierea financiară și unde suntem noi astăzi. Și, de fapt, când vorbim de circulația capitalului și a resurselor financiare, vorbim și de circuitul propriu-zis și de capacitatea economiei de a crește nivelul intermedierii financiare, pentru că, de fapt, de aici pornesc investițiile, de aici vin. Noi, începând cu '23, am avut cam 21% din PIB intermediere financiară; în 2026 avem 32 de procente. Suntem mult peste media europeană de 60-80%, dar cu siguranță avem unde crește și iată aici este la fel un element important pentru economie, ca acele resurse financiare disponibile să fie investite și să avem acea convergență economică. Cu siguranță sunt foarte multe de spus la aceste două capitole, patru și nouă, dar în discuții o să le abordăm. Mulțumesc.
[00:26:57] — Stas
Da, vă mulțumim foarte mult. Deci sperăm că domnul Marcel Spătari deja este cu noi pe deplin. Deci, domnul președinte, avem o agendă ambițioasă. În principiu, Comisia Europeană a spus că este un obiectiv ambițios, dar nu este imposibil să închidem toate capitolele de negocieri. Mașina de vot, în principiu, este asigurată, că avem o majoritate parlamentară în Parlament, de bine, de rău, dar întrebarea către dumneavoastră ar fi cum facem ca, dincolo de faptul că toate aceste directive vor fi votate și transpuse în legislația națională, să ne asigurăm că știm ce votăm în mod conștient? Asta însemnând consultări cu mediul de afaceri, analize și capacitatea de a ajusta în cel mai bun interes al nostru toate aceste reglementări europene.
[00:28:01] — Marcel Spătari
Bună ziua. Vă mulțumesc pentru invitație și îmi cer scuze că m-am reținut un pic. Am fost la Parlament, acolo unde ne-a vorbit doamna Marta Kos și ne-a asigurat că avem susținerea Comisiei Europene și, conform planului, anul viitor avem toate șansele să închidem 25 de capitole, iar 2028 este un an ambițios, dar realist pentru închiderea negocierilor.
Acuma, din perspectiva consultărilor publice, proiectele de lege de transpunere a acquis-ului comunitar sunt consultate mult timp în Guvern înainte de a ajunge la Parlament. Aici rolul Parlamentului este de a anticipa și noi, în prima jumătate a acestui an, pe platforma parlamentară, am invitat toate grupurile de lucru de la Guvern ca să discutăm pe calendarul lor de transpunere a legislației europene, ceea ce este o practică nouă. Parlamentul nu făcea acest lucru anterior, adică aștepta să iasă din Guvern proiectele de lege și, dacă era cazul, le mai consulta pe platforma parlamentară. Nu în foarte multe cazuri, este adevărat, și am fost criticați pe bună dreptate de Promo-LEX pe subiectul acesta, dar anul curent am organizat aceste sesiuni pe toate capitolele și am încercat să grăbim un pic lucrurile. Adevărul este că nu e atât de ușor, pentru că bottleneck-ul în procesul ăsta – bottleneck din engleză toată lumea știe, dar e... Cum se spune, domnul Năsui, în română? Pâlnie, constrângere... Constrângere, e gâtul sticlei. În fine, constrângerea uneori nu este la Chișinău. Constrângerea uneori poate să fie și la Comisia Europeană și săptămâna trecută a apărut un articol în The Economist, dacă nu greșesc, în care se spunea că Comisia Europeană a trebuit să-și suplinească efectivele dedicate Republicii Moldova, pentru că noi am trimis atât de multe proiecte de lege la Comisia Europeană încât ei nu reușesc. Și într-adevăr există mai multe proiecte care se află astăzi la Comisia Europeană. Aveam și cifrele, săptămâna trecută le-am prezentat. Acuma nu le am în fața mea, dar în jur de 60% din tot acquis-ul nostru pe care trebuie să-l implementăm, din toate proiectele de lege – aicea vorbesc pe proiecte de lege, nu vorbesc pe toate hotărârile de Guvern – dar 60% sunt în faza finală sau la avizare în Comisia Europeană sau deja în Parlament sau deja aprobate. Dintre care din astea 20%, dacă nu greșesc, cam 15% erau la Comisia Europeană. Noi putem să continuăm și asta o facem, consultările publice pe aceste proiecte, însă avem, conform calendarului, avem aicea și noi o constrângere și anume faptul că marea majoritate a proiectelor sunt planificate pentru noiembrie-decembrie a acestui an. Asta înseamnă zeci, dacă nu sute de proiecte care vor ajunge la Parlament în decembrie, pentru că așa funcționează instituțiile noastre: când au de planificat pe un an, își planifică la sfârșitul anului. Și respectiv, noi aveam 300 și ceva de proiecte de lege de adoptat în acest an în Parlament. Mai avem încă două treimi pe care trebuie să le adoptăm, ca să înțelegeți. Deci este un volum foarte mare pentru sfârșitul anului, însă dacă reușim la sfârșitul acestui an sau la începutul anului viitor să implementăm aceste proiecte de lege, să le votăm, vom fi peste 90% în linie cu legislația europeană. Urmează legislația secundară, bineînțeles, urmează hotărârile de Guvern, crearea instituțiilor, sisteme informaționale și așa mai departe.
Un alt proces pe care noi îl urmărim îndeaproape este implementarea Planului de creștere cu Uniunea Europeană și a reformelor din Agenda de reforme. Acuma subiectul este destul de tehnic și nu toată lumea înțelege cum funcționează Planul de creștere. În Planul de creștere, o componentă foarte importantă este suportul bugetar de 1,5 miliarde, deci din 1,9 miliarde, 1,5 miliarde sunt credite pe care noi le luăm la condiții avantajoase. Acuma trebuie să înțelegeți că aceste credite, ele sunt legate direct de niște reforme, care reforme costă bani din buget. Deci practic cum se întâmplă? Noi implementăm niște reforme, de exemplu – o să vă dau câteva exemple ca să înțelegeți, da? – extinderea serviciilor de creșă până la 5 000 de locuri noi. Asta ne costă 385 de milioane pe doi ani de zile planificat. Sau indemnizația de 3 000 de lei pe lună pentru tineri la prima angajare, conform bugetului, 60 de milioane. Sprijin pentru 700 de antreprenori prin programele pentru IMM, 200 de milioane. Granturi investiționale pentru tineri fermieri, extinderea învățământului dual, dezvoltarea a patru platforme industriale multifuncționale. Deci sunt niște angajamente pe care noi ni le-am luat în relația cu Uniunea Europeană, să implementăm aceste reforme care sunt costisitoare, le finanțăm din bugetul de stat, după care Uniunea Europeană pentru fiecare reformă ne oferă câte o tranșă în funcție de prioritatea reformei până la 15 milioane de euro. 15 milioane, estimativ 300 de milioane de lei per reformă. Deci dacă o reformă ne costă 200 de milioane de lei, UE după aceea ne finanțează, de exemplu, cu 300 de milioane. Deci așa funcționează, pentru că lumea întreabă unde se duc acești bani? Banii, 1,5 miliarde, vin în bugetul de stat, iar noi înainte de asta trebuie să cheltuim bani tot din bugetul de stat pentru a finanța aceste reforme care sunt costisitoare. Nu e vorba doar de proiecte de lege, adică e vorba de a crea niște instrumente, granturi, cum v-am explicat, sprijin, indemnizații, modernizări, dezvoltări care sunt costisitoare. Și asta este marea provocare acuma. Noi am reușit foarte bine și avem un grad de absorbție a acestei componente din Planul de creștere de peste 93%. Deci din cât a fost planificat până în momentul de față cât discutăm, Republica Moldova a absorbit?
[00:34:37] — Speaker 3
Absorbit.
[00:34:38] — Marcel Spătari
Absorbit 93%. Deci peste 600 de milioane de euro. Pentru comparație, Muntenegru și Albania, care au același mecanism, sunt pe la 53–55% grad de absorbție. Deci noi suntem foarte, foarte bine. Iarăși, pentru că acest mecanism presupune și niște cheltuieli în avans, deci noi practic, într-adevăr, avem un deficit bugetar pe care trebuie să ni-l asumăm pentru a implementa aceste programe, însă în timp creditele pe care le luăm de la Uniunea Europeană vor costa mult mai ieftin. Și noi vom continua să livrăm, sunt peste 150 de reforme. Acuma noi suntem pe la o treime din program. Până la sfârșitul anului viitor vom livra aceste reforme și asta trebuie să impulsioneze și dezvoltarea economică.
Și peste aceste 150 de reforme sunt marile proiecte investiționale, cele 19 proiecte investiționale anunțate anul trecut, care au un alt mecanism de finanțare. Deci peste 1,5 miliarde, care am explicat cum funcționează, sunt aceste proiecte mari, care ele vin pe un alt mecanism, de asemenea în Planul de creștere, și sunt cofinanțate prin granturi de Uniunea Europeană într-un pachet global de 135 de milioane, care ne permite să atragem alte miliarde de euro pe termen de cinci, șase ani. Aici e vorba de proiecte mari de infrastructură: autostradă, High-Tech Park, terminal aeroport și multe alte lucruri.
Deci cam aceasta este provocarea noastră, ca să... Nu mai întreba dacă suntem pregătiți să ne integrăm. Astăzi suntem mai puțin pregătiți decât vom fi anul viitor. Mulțumesc.
[00:36:27] — Stas
Sună extrem de optimist. Acuma de la abordarea instituțională migrăm spre sectorul privat și punem aceeași întrebare către doamna Mariana Rufa. Deci în ce măsură, cât de eficient sunt consultate companiile în acest proces de armonizare a legislației la standardele Uniunii Europene și eventual ce ar putea fi îmbunătățit ca să reușim să mergem și accelerat, dar și eficient? Mai ales că, spre exemplu, ultimul timp am auzit în comunitatea de afaceri o asemenea doleanță că nu contează doar acele măsuri tranzitorii pe care noi le cerem de la Uniunea Europeană, dar contează foarte mult și ce ne asumăm deodată să implementăm și ce la momentul aderării. Și de multe ori există cumva puncte de divergență între ceea ce fac autoritățile statului și ceea ce își dorește mediul de afaceri. Deci dorim să ne elaborați asupra acestor idei.
[00:37:33] — Mariana Rufa
Mulțumesc mult, dragă Stas. Stimate doamne, stimați domni, bună ziua și vă mulțumim mult. Sunt impresionată de interesul pe care l-a trezit acest panel și e și evident, vorbim despre situația economică în contextul implementării practice a Agendei de reforme și sincer, având această ocazie, fiind și un fost funcționar public, aș vrea sincer și din toată inima să mulțumesc toate echipele din toate ministerele pentru această muncă titanică care este condusă de miniștri, de secretari de stat, care știm bine că n-au dormit nopți pentru a realiza toate aceste lucruri la timp. Și din proprie experiență știu că ceea ce este pus pe hârtie și livrat la timp costă, dar și ne reprezintă. De aceea, sincere felicitări și chiar vă rog să-i aplaudați pe toți ei, că merită. Numai cel care nu a făcut nu știe munca aceasta.
Pe de altă parte, dacă să facem un reality check, ascultând ceea ce a spus și domnul ministru și domnul președinte a Comisiei parlamentare, într-adevăr, din punct de vedere a unei asociații, EBA Moldova, care suntem extrem de activ implicați în acest proces de aliniere legislativă, da, cu fermitate pot să confirm că acest dialog, aceste consultări se întâmplă. Problema cea mai mare este că efectiv companiile, chiar și cele mai mari care au armate de juriști, nu reușesc să facă față întregului pachet și acestui flux imens de mare de legi care sunt în proces de aliniere. Totodată, pe platforma Asociației Businessului European am atras foarte multă expertiză și ne-am implicat activ atât pe filiera concurenței, am avut discuții recent cu Banca Națională, ne-am implicat pe partea de implementare pe GDPR. Deci sunt chiar mai multe domenii.
Probabil ca să fiu extrem de structurată în discursul meu, aș vrea să menționez trei provocări principale pe care noi, în calitate de EBA Moldova, le vedem la moment.
În prisma acestei alinieri absolut imperioase, care de fapt este un angajament al Republicii Moldova în parcursul european, noi ca țară trebuie să ne menținem competitivitatea regională. Adică să venim atât cu inițiative de dereglementare pe care cu bună dreptate le-a inițiat Ministerul Dezvoltării Economice și a Digitalizării, și Consiliul Economic joacă un rol absolut esențial implicând toată paleta de asociații de business din țară, și chiar recomand tuturor asociațiilor să își răsuflece mânecile și să se implice în acest proces, că nu este unul simplu. Iar pe de altă parte, noi trebuie să ne permitem unele reforme ca să fim competitivi. De exemplu, la ziua de astăzi noi nu ne permitem reforma TVA, deci directiva TVA, și ea face parte din clusterul 2. La ziua de astăzi noi nu ne permitem legislația ce ține de Solvency II, și este vorba de domeniul de asigurări, care ar cataliza piața de capital. La ziua de astăzi sunt necesare unele schimbări sau, deci, să ne grăbim cu procesul de dereglementare. Și sincer, el se mișcă greu pentru că e nevoie de a asigura ca toate instituțiile cu funcție de control și care au procese de acte permisive și proceduri complexe să accepte o decongestionare a funcției de control și s-o lase pe seama digitalizării. Credeți-mă, din punct de vedere a unor instituții, nu prea vor să lase din hățuri aceste funcții de control. Motiv pentru care, deci, când vorbesc despre competitivitate, în primul rând aș vrea să reiterez partea de implementare la foarte multe din aceste acte legislative și la tot ce se aliniază, pentru că anume aceasta ne va face atractivă pentru nu doar noi investitori, dar și actualii investitori. Doar să dau niște exemple, țările din Africa de Nord oferă anumite subvenții la locul de muncă. Noi nu prea putem să ne permitem pentru că suntem într-o economie de recesiune, cum sunt mai multe țări în Uniunea Europeană. La fel ar fi aceste inițiative de dereglementare, aceste simplificări de business-procese pe anumite acte permisive, exact cum am spus, iar în rezultat digitalizarea proceselor și cu asta am putea să venim chiar cu vești bune pentru business.
Al doilea moment ține de capacitatea de implementare. Și aici aș vrea să atrag atenția asupra, într-adevăr, consolidării capacităților autorităților publice, atât ce privește numărul de angajați antrenați în serviciile pentru business, cât și capacitatea și expertiza funcționarilor publici, atât la nivel central, cât și la nivel local, pentru a răspunde necesităților businessului. Am dat un simplu exemplu într-o ședință pe platforma Consiliului Economic. La ziua de astăzi nu putem cu ușurință importa acel număr necesar de oameni din India și Nepal, pentru că la ambasada din India există un singur om care procesează vizele. Iar doar o companie pentru anul viitor din domeniul automotive are nevoie de 2 500 de oameni, pentru că au prins contract, și nu doar ei, și trebuie să aducem acești oameni în țară. Deci este vorba de această capacitate de implementare care, pentru a ne face competitivi, trebuie să existe și trebuie să mobilizeze economia.
Într-adevăr, un al treilea moment, nu am vrut să încep cu el pentru că nu este foarte plăcut autorităților, dar el este unul realist. Deci businessul vrea suport. În ce se manifestă acest suport? În cazul IMM-urilor, deci companiilor mici și mijlocii, da? Este vorba de suport financiar, și ODA face un lucru absolut extraordinar aici, și mulțumim Ministerului și tuturor autorităților care muncesc să atragă fonduri pentru Republica Moldova și care ulterior se direcționează spre ODA. Dar în egală măsură vorbim și de acele companii mari, de exemplu, e vorba de ajutorul de stat, și prima fază sau prima redacție a acestui regulament a permis atragerea în câmpul acestui ajutor de stat a 26 de companii. Sperăm foarte mult că și a doua redacție – 28, mulțumesc, Natalia – a doua redacție să atragă la fel de multe companii. De ce? Pentru că odată ce noi creștem capacitatea de producție cu ajutorul acestui suport, noi lărgim baza fiscală, noi permitem un număr mai înalt de angajare și noi reducem dependența de TVA în total buget, care la moment este foarte mare. Deci noi de fapt diversificăm impozitele în bugetul de stat și astfel bugetul devine unul mai sustenabil. Și toate aceste momente sunt extrem, extrem de importante.
Noi înțelegem că la moment se fac eforturi mari pe partea de aliniere și, încă o dată repet, este un efort extrem de important. În paralel considerăm că efortul de implementare, care până la urmă rămâne pe seama businessului în mare parte, ne va costa.
Noi susținem integrarea europeană și considerăm că este cel mai important proces pe care vreodată țara aceasta a putut să îl parcurgă cu succes, dar este la fel de important să nu pierdem momentul ce ține de competitivitate și avantajele competitive pe care Republica Moldova trebuie să le prindă instantaneu și să rămână la acest nivel de interes investițional în regiune. Voi fi onorată să răspund la întrebările dumneavoastră și vă mulțumesc mult.
[00:46:05] — Stas
Vă mulțumim. Și a fost întrebarea că nu am întrebat cât de pregătită este economia Republicii Moldova. Deci, după toate expunerile instituționale ale mediului de afaceri, am ajuns și la vorbitorul căruia o să îi adresez această întrebare. Deci, unul din criteriile de la Copenhaga este ca fiecare stat al Uniunii Europene să poată face față presiunii concurențiale în interiorul Uniunii Europene. Deci, domnul Pîntea. Deci, întrebarea este: reieșind din compararea în materie de productivitate, structura exporturilor, dependența de consum, cât de pregătită este de fapt economia Republicii Moldova ca să facă față presiunii concurențiale și să fie parte din Piața Unică? Și poate așa, adițional: deci, cum facem ca să nu rămânem săracii de la masa bogaților în continuare?
[00:47:05] — Pîntea
Da, mulțumesc, Stas, pentru întrebare. Deci, evident că pregătirea, cât de pregătiți sunt antreprenorii noștri pentru competiția care este la nivelul Uniunii Europene, trebuie privită dincolo de procesul de negociere și cel de transpunere legislativă. Adevărata provocare este să vedem cum antreprenorii din Moldova pot face față concurenței și competiției din partea antreprenorilor europeni, fără a depinde de facilități fiscale, scheme de ajutor de stat, costuri reduse.
Și aici, în ultimii ani, discuția economică s-a conturat pe câteva probleme structurale ale economiei noastre. Faptul că, în ciuda volumului mare de reforme care se implementează, economia noastră nu crește. Avem ritmuri modeste de creștere în ultima perioadă. Evident, cauzele sunt de diferită natură, dar oricum, pentru a atinge acel nivel de convergență a capacităților economice din Moldova cu cel din UE, este nevoie de a crește economia.
Acum, o altă provocare deseori menționată este exporturile noastre destul de puțin sofisticate. Exportăm multă materie primă, dar trebuie să înțelegem că faptul că exporturile noastre în mare măsură sunt orientate pe piața Uniunii Europene, asta nu înseamnă că antreprenorii noștri sunt cu adevărat competitivi pe aceste piețe.
Avem, de asemenea, un nivel de productivitate foarte redus. Practic, în Republica Moldova se înregistrează cel mai mic nivel de productivitate a muncii ca valoare adăugată brută per angajat din toate țările din Europa, iar sectoare cum ar fi agricultura nu se întrezăresc nici măcar perspective de creștere a productivității. Și asta în ciuda faptului că în ultimii ani sunt foarte multe inovații care apar în domeniu, și asta trebuie să ne pună pe gândit.
Și nu în ultimul rând, o altă vulnerabilitate ține de faptul că iată afacerile noastre toți spunem că au nevoie de suport, dar resursele financiare disponibile la nivelul statului sunt destul de limitate. S-a vorbit aici despre gold plating, dar haideți să recunoaștem, în același timp noi venim și transpunem recomandări ale Uniunii Europene care nu sunt neapărat necesare pentru a fi implementate, cum ar fi spre exemplu alinierea la definiția IMM. Încă multe state membre ale Uniunii Europene nu au transpus această definiție, bazându-se pe faptul că economia lor este compusă din companii foarte mici ca dimensiune. Or, dacă analizăm structura economiei noastre, o să vedem că avem puțin peste 150 de companii catalogate ca companii mari și acestea în mare parte sunt mari nu datorită criteriului de cifră de afaceri, dar datorită criteriului numărului de angajați. Respectiv, spunem pe de o parte că avem resurse limitate pentru mediul de afaceri, dar în același timp extindem grupul de companii potențial eligibile la acest suport de stat.
În același timp, ceea ce vedem în ultima perioadă este că schemele de finanțare în continuare nu sunt aliniate pe principiul finanțării valorii adăugate brute. Și din acest motiv, în final ne întrebăm de ce nu crește economia. De mult vorbim ca schemele să aibă un efect stimulativ mai puternic, ca programele de finanțare să se bazeze pe acele întreprinderi care generează locuri de muncă mai bine plătite. Or accentul vedem că este pus pentru simplificarea procedurilor. Și apropo, o chestie destul de importantă: noi trebuie să înțelegem că legislația Uniunii Europene este mult mai complexă decât cea din Republica Moldova și atunci dialogul acesta despre dereglementare trebuie privit și din perspectiva mai degrabă a reglementărilor noi care trebuie transpuse în economia noastră.
Acuma, întrebarea a mai fost ce ar trebui de făcut. Evident că lucrurile pot fi privite pe mai multe dimensiuni. Uniunea Europeană este despre instituții puternice și instituții capabile să reglementeze adecvat mediul economic. În același timp, Uniunea Europeană este despre funcționarea acestor instituții, este despre investiții, iar după cum am menționat, investițiile trebuie să se concentreze pe acele zone care generează o valoare adăugată brută mai mare pentru economie. Și în final o să putem probabil și vorbi de schimbarea acelui model de creștere economică de care menționăm deja de câțiva ani, bazat pe remitențe care se duc în consum și care se duc ulterior în importuri, pentru că economia noastră nu este capabilă să crească nivelul de sofisticare și să extindă nivelul de producție a bunurilor interne.
[00:52:50] — Stas
Vă mulțumim. Deci avem și această viziune critico-pragmatică ca să rămânem cu toții cu picioarele pe pământ, da, să nu ne îmbătăm cu prea multă apă rece, doar eventual cu vin moldovenesc. Deci trecem la sesiunea de întrebări și răspunsuri. Știm că cel puțin în cazul domnului ministru Năsui și al doamnei Rufa, trebuie să ne părăsească mai devreme din constrângeri obiective și aș vrea să dau șansa distinșilor noștri participanți la această sesiune să vină cu întrebări pentru că, bine, și eu mi-am pregătit destule întrebări, suficiente, dar cu siguranță avem și din sală multe întrebări. Deci cine dorește să spargă gheața? Da? Da, ok. Puteți începe. Doamna Busuioc, da.
[00:54:15] — Liliana Busuioc
Bună ziua. Sunt Liliana Busuioc și reprezint Alianța Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova. Vă mulțumesc pentru organizarea acestor discuții extrem de utile, pentru că integrarea UE ne afectează pe toți. Mai mult decât atât, eu reprezint întreprinderile mici și mijlocii care sunt majoritare și cu toții cunoaștem cifra și statistica și avem o provocare comună. Pe de o parte, noi vedem și suntem martori la efortul colosal pe care îl depun autoritățile pentru a transpune acquis-ul comunitar și cunoaștem foarte bine volumul de muncă. Pe de altă parte, noi suntem cei asupra cărora va cădea impactul și viteza cu care totul se face este mare pentru că noi ca și cetățeni ne aliniem și o susținem pentru că cu toții ne dorim integrare europeană.
Pe de altă parte, aș vrea să mă refer la câteva momente pe care probabil că să le discutăm în comun pentru că provocarea este comună și a autorităților și a noastră în calitate de asociație, dar și a IMM-urilor care trebuie să se conformeze. Deci unul este consultările publice și durata acestor consultări publice. Din păcate nu toate actele care sunt puse la consultări publice au o analiză de impact aprofundată asupra IMM-urilor și volumul mare care este aprobat și intră în vigoare creează blocaje. Noi ca și asociație ca să reușim să consultăm acești antreprenori tot avem nevoie de un pic de timp, iar antreprenorul în sine de unul singur, atunci când el cumulează multiple roluri, îi este foarte dificil să facă aceste lucruri. Noi deja chiar astăzi avem pe rol o solicitare de la un antreprenor cu o hotărâre de guvern aprobată recent care îi creează blocaje astăzi și este pus în situația până la finele săptămânii, dacă nu prezintă niște certificate de conformitate, să retragă toată marfa de la raft din magazine. Cunoscând cifra mare de IMM-uri și multele industrii pe care le avem, asemenea riscuri pot apărea foarte multe, pe care noi le prevedem și suntem conștienți și cred că este bine să găsim o soluție pentru ca la maxim să facem tot posibilul ce depinde de noi în comun ca să le anticipăm. Unu.
Doi: noi anul trecut am făcut un sondaj cu privire la percepția mediului de afaceri cu privire la integrarea UE și pe lângă suportul financiar care este necesar, IMM-urile au nevoie și de suport tehnic, informare și consultanță, ghiduri practice, să cunoască la timp când un cadru legal intră în vigoare, cum asta îi va afecta și cum asta îi va impacta. Ca și mediu asociativ împreună cu toți colegii noi facem aceste eforturi pentru ca să-i ajutăm, totuși credem că este necesar un efort mai mare și din partea autorităților. Aceste aspecte sunt foarte importante pentru a ne menține competitivitatea. Și noi foarte mult apreciem și eforturile de dereglementare care se fac și programul Start care apropo s-a anunțat recent. Noi de cel puțin cinci ani pledăm pentru aceste simplificări pentru ca mai mulți să poată intra în cadrul legal și activa conform. Cu toate acestea probabil că întrebarea mea ar fi mai mult o întrebare de reflecție. Cu toții o cunoaștem, suntem în aceeași barcă: cum putem să facem ca să minimizăm la maxim aceste riscuri?
[00:57:42] — Claudiu Năsui
Mulțumesc mult pentru întrebare. Din păcate singura parte care nu e opțională este transpunerea rapidă a legislației europene. Adică aici trebuie să fim în mod accelerat și știu că greul va pica asupra IMM-urilor, din păcate. Doar că alternativa este să prelungim niște termene pe care chiar nu vrem. Adică vrem să fim cât mai rapizi, impecabili din toate punctele de vedere pentru integrare, ceea ce va aduce de fapt beneficii economice majore. Adică pierdeți puțin pe partea de legislație care se schimbă foarte rapid, nu puteți să consultați membrii, ei trebuie să se adapteze și așa mai departe, dar ce câștigăm prin aceste reforme și prin integrarea care va veni va compensa larg, să zic așa.
Legat de problema pe care ați spus-o mai devreme cu HG-ul, sunt puțin contrariat, dar n-aș vrea să intrăm acum într-o discuție tehnică. Eu din păcate trebuie să ajung la o întâlnire cu doamna Kos, dar aș vrea să ținem legătura și nu doar cu dumneavoastră. Este mesajul pe care îl pun pentru toate asociațiile de business de aici: dacă aveți genul acesta de probleme, cum ați semnalat acum, semnalați-ne. O las pe doamna Selevestru aici, care este secretar de stat în Ministerul Economiei, care se ocupă fix pe partea aceasta de dereglementare și căreia îi mulțumesc încă o dată inclusiv pentru ajutorul pentru debirocratizare și pentru Start și pentru toate ideile pe care le avem și cu care vom mai veni. Deci dacă nu vă pot răspunde la partea aceea de întrebare tehnică, aș zice să ne vedem mai târziu, dar da, și alte exemple sau altele asemenea, aș vrea să intrăm mai în detaliu cu altă ocazie. În schimb partea asta de transpunere vă asigur că facem tot ce ține de noi ca să nu implementăm aiurea, adică în sensul de extra, să nu punem, să nu facem recomandări doar sau să nu facem, să facem efectiv tot ce ajută și ne ajută la compatibilizare și ce suntem obligați și ceea ce este bun-simț să facem, să nu facem extra și să nu punem o povară administrativă superioară. Și este o conștiință la nivel guvernamental asta, și a premierului și a altor miniștri, să nu împovărăm, să despovărăm, să reducem sarcina administrativă. Fiscal e foarte greu, că avem deficit, dar măcar administrativ să ușurăm cât putem din greutatea asta e fezabil. Mulțumesc frumos și îmi cer scuze. Mulțumesc pentru invitație, îmi cer scuze, dar trebuie să plec. Mulțumesc.
[00:59:56] — Stas
Și noi vă mulțumim. Cu siguranță.
[01:00:02] — Marcel Spătari
Eu am un îndemn către reprezentanții mediului de afaceri, asociațiile care reprezintă interesele IMM-urilor sau ale companiilor mai mari sau sectoriale, să fiți proactivi, pentru că legislația europeană nu-i o surpriză. Nu o să vină mâine un proiect de lege neașteptat de transpunere a acquis-ului. Programul Național de Aderare este public de doi ani. Știți exact care directive și ce conțin acele directive vor fi transpuse în Moldova. Da, există, bineînțeles, o marjă de manevră în unele directive, nu în toate, în majoritatea există opțiuni, dar ele toate se încadrează într-un coridor de opțiuni. De aceea surprize mari nu vor fi. Faptul că multe afaceri poate nu sunt adaptate pentru regulile europene, asta e altceva, dar regulile nu sunt necunoscute. Regulile sunt cunoscute. Haideți să discutăm despre cum să facem ca întreprinderile noastre să se adapteze la regulile care vor veni.
Mai mult decât atât, noi facem maximul posibil și vă spun sincer, nu este ușor, să amânăm data de intrare în vigoare a multor prevederi de la data integrării în Uniunea Europeană. De exemplu, am avut discuții pe servicii poștale și am pus toate intră de la data aderării. Dar vă spun că asta nu este bine. Nu arată bine deloc pentru Republica Moldova să lăsăm totul de la data aderării, pentru că statele europene o să zică: „Dar voi vreți să funcționați ca o economie europeană numai după ce aderați? Dar până la aderare cum o să funcționați? Cum o să se adapteze businessul?” Și pentru business, din perspectiva costurilor, probabil aceste reglementări sunt o constrângere, un factor de competitivitate pe intern, dar nu sunt un factor de competitivitate în relații cu piața europeană, care corespunde acestor standarde.
Un alt exemplu am să vă dau. Noi avem un cadru legal și standarde, dar avem și o toleranță destul de mare la implementarea acestor standarde. Cu alte cuvinte, în lege e una, în practică e alta. Și vă dau un exemplu concret: exportul nostru de înghețată. Avem o singură companie care exportă înghețată în Republica Moldova, dar nu poate utiliza laptele din Republica Moldova pentru producția înghețatei. Trebuie să importe lapte praf din Uniunea Europeană, pentru că laptele nostru, deși avem aceleași standarde, noi avem aceleași standarde, nu trece certificarea europeană. Respectiv, dacă ANSA ar începe să implementeze mai dur standardele pe lapte, asta ar deveni o constrângere pentru producătorii de lapte. Și noi avem încă toleranță, în lege e una, standardele sunt una, în practică e alta. Poate ar fi necesară, eu știu, nu vreau să creăm instituții noi, dar un task force, o echipă, îmi place termenul de echipă, pentru tranziția către o economie europeană și iată să identificăm concret sectoarele unde sunt constrângeri de competitivitate și să avem soluții, inclusiv cu finanțare dacă e necesară, prin mecanismele pe care le avem, să direcționăm mai bine finanțarea ODA către aceste sectoare care sunt strategice. Dar trebuie să avem această conștientizare a faptului că regulile sunt cunoscute, nu sunt reguli noi. Mulțumesc.
[01:03:23] — Mariana Rufa
Pe scurt aș vrea să adaug. Aici într-adevăr, exact cum a spus și domnul președinte Spătari, nu ar trebui să fie o noutate acest calendar de aliniere. Într-adevăr, noi de exemplu am urmărit această agendă de reforme, mai mult ca atât am organizat și o serie de ședințe cu comunitatea noastră și secretarii de stat care erau implicați în gestionarea și alinierea de fapt acestor capitole, da, de negocieri. Cred că un lucru pe care autoritățile trebuie să îl vegheze extrem de atent și unde noi de exemplu ca asociație suntem pe cât se poate de conectați, nu zic că acoperim 100 de procente, chestie imposibilă, este deci știm cu toții că directiva trebuie să transpună spiritul, regulamentul se transpune la 100 de procente. Ceea ce este extrem de important ca atunci când se transpun directivele să nu vină cu particularități naționale, care exact cum a fost menționat, care generează niște bottlenecks, niște constrângeri pentru business. Iată asta noi de exemplu încercăm să prevenim și am avut o colaborare chiar de succes pe câteva legi: același GDPR, pe Codul muncii am încercat, pe mai multe. Cu greu, dar această înțelegere până la urmă își atinge scopul și într-adevăr implementarea devine mai predictibilă. Deci acest moment am vrut să atrag atenția. Mersi.
[01:04:51] — Stas
Da, mulțumim. Era doamna Ana Mihailov.
[01:05:03] — Ana Mihailov
Fundația Friedrich Ebert. În primul rând vreau să mulțumesc vorbitorilor pentru intervențiile foarte informative și am o întrebare către doamna Mariana Rufa. Dumneavoastră ați menționat dereglementarea. Dacă ați putea să ne aduceți un exemplu de o procedură care poate fi simplificată sau poate fi eliminată și cum s-ar schimba viața întreprinderilor de la asta? Mersi mult.
[01:05:25] — Mariana Rufa
Dragă Ana, mulțumesc foarte mult, foarte bună întrebare. Să știți că aici aș vrea chiar să aduc toți laurii Consiliului Economic. Diana, știu că ești aici împreună cu toată echipa și mai multe asociații de business și Ministerul Economiei și alte ministere care activ s-au implicat în acest proces. Acest prim pachet care recent a plecat spre aprobare e o muncă de doi ani, ca să fiu foarte sinceră, și sunt mai multe modificări care au dat în cele mai sensibile proiecte legislative sau cadre legislative care țin de legislația muncii. Ne-a fost foarte greu să negociem unele lucruri cu sindicatele, dar am reușit împreună cu patronatele. Iarăși aș vrea să transmit mulțumiri colegilor de la patronate și acelor asociații care s-au implicat.
La fel e vorba de ANSA. De exemplu, urmare a acestui proiect de dereglementare au fost simplificate unele proceduri care țin de certificările ce țin de laboratoare, inclusiv la reducerea numărului de zile pentru a primi o certificare pentru produsele de origine animalieră importate, da? Care putea să fie din start cumva gestionat, pentru că ce înseamnă asta de fapt? Asta înseamnă că orice produs de origine animalieră venea și atunci când tu deja aveai, scuze, contractul cu un supermarket, tu de fapt trebuia să aștepți cinci zile până să primești un certificat și normal că asta îți reducea inclusiv din viața sau shelf life, da, de perisabilitate a produsului, mai ales când era refrigerat. Sorry, deci un exemplu practic. Și asemenea simplificări s-au produs pe mai multe domenii. M-ați rugat să dau un exemplu, acestea ar fi cred că cele mai așa de impact, dar aș spune totuși că victoria pe care am reușit s-o atingem aici împreună cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale a fost că am reușit să atingem câteva dereglementări pe legislația muncii care cumva a creat mai multe incomodități în mai multe sectoare, dacă să luăm o abordare de cross-cutting. Mersi mult, Ana.
[01:07:33] — Stas
Da. Sigur.
[01:07:36] — Natalia Selevestru
Dacă îmi permiteți, eu aș adăuga aici. În primul rând, noi am avut anul trecut un pachet extrem de mare. Au fost abrogate circa 35 de acte permisive și peste 100 au fost îmbunătățite. În ce sens îmbunătățite? Fie au devenit, au avut statut de notificări, fie termenul de emitere a actului permisiv s-a redus substanțial. Pentru anul curent, la data de 5 noiembrie deja a fost publicată Hotărârea de Guvern prin care se modifică peste 20, mai bine zis chiar 21 de hotărâri de Guvern și am să vă dau doar un singur exemplu. Cred că Agenția, Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto sărbătoresc acuma, pentru că în sfârșit am reușit să scoatem plăcuțele galbene de la taxiuri și este un, deci ca exemplu practic, da? Prin această reformă se economisesc anual 36 de milioane de lei. Asta s-a luat timpul transportatorilor, însăși costul manufacturii și așa mai departe. Mai avem un pachet care știu că colegii din Parlament îl așteaptă cu nerăbdare. Sunt în jur de 60 de legi. O să revenim, evident, și noi public când cred că într-o săptămână-două îl promovăm în cadrul Guvernului și apoi îl transmitem în Parlament. Deci acolo sunt foarte multe ajustări pe partea de transport, construcții, domeniul fiscal, domeniul muncii mai puțin pentru că am partajat cu colegii. Deci sunt pachete extrem de masive, multă muncă, care practic pot să vă zic așa că din totalul ministerelor doar două de obicei noi nu le deranjăm, să zicem. Nu contribuie doar Ministerul Afacerilor Externe și doi, Ministerul Apărării. În rest, absolut transversal pe toți îi deranjăm. Mersi mult.
[01:10:00] — Stas
Deși cu dronele probabil va fi deranjat și Ministerul Apărării degrabă, da?
[01:10:06] — Mariana Rufa
Deci eu aș vrea să folosesc acum această ocazie pentru că la moment Ministerul Economiei la fel a lansat un apel pentru a veni cu un următor pachet pentru dereglementare și cumva funcționarii publici nu au cum să știe toate nuanțele tehnice acolo unde există spațiu pentru dereglementare. De aceea, în calitate de asociație de business, eu chem toate asociațiile de business care astăzi sunt la această masă să lucreze cu comunitățile lor, pentru că este acuma ceasul nostru, cel de căpătâi, să reușim să simplificăm viața oamenilor de afaceri. Cel mai bun lucru este că acest pachet la fel vizează mai multe sectoare, din câte eu, cel puțin așa am înțeles noi, și avem doar două săptămâni la dispoziție, din câte ni s-a comunicat, pentru a compila acest pachet. Natalia, dacă voiai pe aici să...
[01:11:01] — Natalia Selevestru
Da, dar el depășește deja Agenda de reforme și eu cred că...
[01:11:05] — Stas
Da, aici deja noi suntem un pic... Dar haideți să revenim, vă rog, la Piața Unică, pentru că deja suntem aproape de final. Aș vrea un pic să ridicăm înapoi perspectiva de viziune și perspectiva macroeconomică. Și am o întrebare care ar fi în principiu, cred că toți trei, cei trei invitați rămași ar putea să răspundă la ea. Deci pentru toată lumea este clar că dincolo de avantaje care vor fi și care sunt pentru mediul de afaceri, există și destule costuri de conformare, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii care urmează să le absoarbă în anii următori. Deci întrebarea ar fi care ar fi o viziune cum să nu fim reactivi și ca businessul să semnaleze post-factum problema când probabil deja sunt în dificultate, dar să gândim programele de suport și de finanțare, în mod special a întreprinderilor mici și mijlocii, într-o așa manieră încât să nu fim reactivi, dar să fim proactivi, și cum am putea să ajustăm toate instrumentele de suport în maniera în care să anticipăm aceste costuri de conformitate și eventual să le susținem. Deci dacă ați putea răspunde oricare din invitați, dar cred că toți trei au ce spune, inclusiv domnul Rotaru din perspectiva capacității sectorului financiar, da, de a susține IMM-urile în acest proces.
[01:12:45] — Petru Rotaru
Da, mulțumesc frumos. Discutam mai sus despre intermedierea financiară și capacitatea de absorbție, inclusiv a mediului de afaceri, a resurselor financiare disponibile în sistemul financiar. Trebuie să avem două aspecte sau două paradigme a acestui subiect. Pe de o parte, băncile operează cu resurse financiare atrase, adică vorbim de depozitele persoanelor, și aici trebuie să fim pe de o parte atenți cum se gestionează aceste resurse, inclusiv prin aspecte ce ține de creditare. Am văzut o tendință destul de pozitivă, zic eu, în sensul în care în 2024 aveam intermediere financiară peste 20%, acum avem 30 și ceva la sută. Trebuie să le privim în complex acest, și respectiv acest trend trebuie să continue, dar trebuie să le privim în complex în sensul în care trebuie să vedem și ponderea creditelor neperformante. Ori acesta este un element care trebuie să-l avem în vizor, astfel încât chiar dacă noi am avut această creștere abruptă a creditării, NPL-ul, cum îi spunem noi, a creditelor neperformante este cel mai mic din, să spun, din ultimii 10 ani de zile. Asta însemnând că acest proces este unul sănătos și în perspectiva integrării europene și alinierii cu acquis-ul comunitar trebuie să continuăm acest proces, dar să fie unul sănătos. Și respectiv pe această dimensiune Banca Națională privește foarte atent pe de o parte creditarea, cerințele necesare, dar în același timp cred că aici trebuie să deschidem un alt subiect destul de important și care nu trebuie evitat, este bancabilitatea mediului de afaceri. Ori educația financiară și incluziunea financiară trebuie să fie un element determinant, astfel încât micii antreprenori care sunt la prima etapă trebuie să știe foarte clar cum pot să atragă un credit, care sunt cerințele minime. Da, noi vorbim de debirocratizare, de scoaterea anumitor rapoarte din proces, dar până la urmă fiecare partener între bancă și mediul de afaceri trebuie să existe această legătură și sinergie, astfel încât persoana să poată explica, și de fapt aici vorbim de economia informală și venirea în formal, și anume aceste elemente noi care apar sau care le promovează Ministerul Economiei vin să aducă acea economie informală în mediul formal, și atunci, respectiv, ai acces la resursele financiare, pentru că noi vorbim de predictibilitate reciprocă. Cu siguranță creșterile acestea care le-am avut în ultima perioadă nu sunt comparabile cu media europeană. Noi avem 80% intermediere financiară, că este unul foarte mare în comparație cu 30%, dar avem unde crește și de fapt astea sunt spațiile prin incluziune financiară, prin bancabilitatea mediului de afaceri, prin educația mediului de afaceri, cel care vine nou. Nu vorbim de mediul de afaceri consacrat, dar cei care vin din nou, și de fapt știm că orice afacere are nevoie de resurse financiare și el trebuie să fie atras. Și vorbim de sistem bancar, vorbim de piața de capital care la fel trebuie să fie un element nou în finanțarea mediului de afaceri și, respectiv, de ce nu, acest parteneriat direct între mediul de afaceri, instituțiile publice, băncile să continue astfel încât să avem acel rezultat palpabil și convergență economică și financiară.
[01:16:04] — Stas
Da, vă mulțumim. Avem o restanță din sală. Colegii mi-au spus, deci domnul Petruți avea o întrebare.
[01:16:10] — Doru Petruți
Da, bună ziua. Doru Petruți, sociolog. Uitați, sunt două procese. Unul tehnic, instituțional, în care Moldova face progrese pentru care mulți merită felicitări pentru munca pe care o depun. Și în paralel există niște procese pe care le măsurăm și pe care le vedem în societate, nu de ieri, de astăzi. Eu am ascultat cu foarte mare atenție ce a fost până acum astăzi și înclin să cred că pentru marea majoritate a populației ceea ce auzim aici sunt lucruri cu care populația e absolut paralelă. O realitate paralelă cu care ei nu se intersectează. Sigur că pot face trimiteri la foarte multe cifre, la rata de sărăcie care e cu 10% mai mult în ultimii cinci ani, la migrația record. Dar există și partea asta de percepții care se îndreaptă spre lucruri, și o spun cu toată responsabilitatea și vă pot și proba lucrul ăsta, se îndreaptă spre lucruri absolut catastrofale. Uitați, doar în Găgăuzia avem marea majoritate, și sunt măsurări cu două săptămâni în urmă, marea majoritate a populației de acolo care se consideră neintegrată și că nu are nicio treabă cu Republica Moldova, nu cu Europa și cu alte situații. Și lucrurile astea, apropo, 50% să știți că de acolo ei nu cunosc numele premierului și nici nu îi interesează. Nu văd o problemă în treaba asta. Întrebările...
[01:17:56] — Stas
Dacă ați putea să
[01:17:57] — Doru Petruți
Întrebările,
[01:17:57] — Stas
trecem la
[01:17:57] — Doru Petruți
da, la întrebări.
[01:17:58] — Stas
întrebări, exact, că suntem pe final.
[01:18:00] — Doru Petruți
Pe de o parte, acest proces de integrare din punct de vedere instituțional, tehnic, el are o traiectorie foarte bună, ascendentă. Pe de altă parte, avem lucrurile care țin de societate și aicea trendul, nici măcar referendumul, dacă suntem sinceri, nu îl putem considera un succes. Întrebările sigur că-s foarte multe, dar aș reduce la un lucru foarte simplu: când acest proces de integrare europeană va putea fi considerat și de populație ca fiind un succes, ca fiind o poveste de succes? Și dacă din curtea autorităților mai interesează pe cineva faptul că acest suport scade, că baza de adresabilitate de fapt ar trebui lărgită, că ar trebui explicate lucrurile? Sigur, am auzit foarte multe lucruri utile azi, nu vreau să le neg importanța, inclusiv legate de viteză, de instituții, de tot, dar din punctul meu de vedere lipsește componenta asta societală pe care eu n-am regăsit-o
[01:19:12] — Stas
Deci întrebarea
[01:19:12] — Doru Petruți
în nicio
[01:19:12] — Stas
este
[01:19:12] — Doru Petruți
analiză.
[01:19:12] — Stas
clară. Haideți, noi suntem deja în contratimp, să avem timp și să răspundă invitații. Da, cred, este și curtea autorităților, cred că este domnul Spătari în primul rând, dar și domnul Pîntea avea de adus niște evidențe.
[01:19:28] — Marcel Spătari
Deci stimați colegi, dacă facem afirmații, da, noi putem să avem impresii. Dumneavoastră sunteți sociolog și dumneavoastră știți metodele sociologice de a răspunde la întrebările dumneavoastră. Acuma eu am întrebat inteligența artificială să-mi spună: scade suportul pentru integrarea europeană în Moldova sau nu? Obiectiv, că ChatGPT zice: „Nu, datele disponibile până în noiembrie 2026 indică mai degrabă o creștere moderată a sprijinului pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană”. Eu nu i-am spus lui ChatGPT să-mi formuleze acest răspuns. El l-a formulat singur. Zice așa: „BOP, septembrie 2026: 53% ar vota pentru aderare”. Îmi amintesc, la referendum a fost mai puțin de 53%. Adică de ce să afirmăm că scade atunci când el rămâne stabil? De ce să inflamăm spiritele? De ce să vedem doar chestii negative? Adică da, avem provocări. Ele nu sunt noi. Rata sărăciei n-a crescut cu 10%. A crescut, dar nu cu 10%. A crescut cu patru puncte jumate și a scăzut în ultimul an. Și a crescut în contextul unor provocări inflaționiste foarte mari. A crescut și în România și în alte state, pentru că atunci când cresc prețurile, se produce acest efect. Cât ar fi putut crește dacă nu era programul de compensații? Cu cât ar fi crescut rata sărăciei dacă nu ne-ar fi ajutat statele europene să plătim două treimi din bugetul de compensații în primii doi ani de criză energetică? Poate ar fi crescut cu 10%, cum spuneți dumneavoastră. Pentru că atunci când sunt efecte, ele sunt în jur și Guvernul le atenuează cât poate. Nu putem să punem în vina căpitanului unei corăbii că sunt valuri pe mare. Dar asta e adevărat, corabia noastră, Republica Moldova, trece printr-o furtună acuma, și nu doar țara noastră. Și ne descurcăm cum putem, cu toții împreună suntem în această corabie. Se mai schimbă căpitanii, ați văzut că nu toți rezistă, asta e. Dar eu cred că ne descurcăm destul de bine față de cum ar fi putut să fie alternativ. Da,
[01:21:44] — Stas
Da.
[01:21:44] — Marcel Spătari
mersi. Un răspuns politic la o întrebare politică, domnul Petruți.
[01:21:47] — Stas
Da, și domnul Pîntea.
[01:21:49] — Pîntea
Da, și întrebarea asta aș aduce-o înapoi în mediul de afaceri. Deci un barometru care noi l-am făcut anul trecut, a doua ediție, a menționat faptul că 78% din antreprenori sunt pro-europeni. Deci mult mai mult decât populația generală. Asta demonstrează faptul că ei înțeleg avantajele pe care le oferă piața unică, înțeleg potențialul de business care ar putea să-l aibă în procesul de integrare în Uniunea Europeană. Dar evident că sunt și un mic procentaj care vede mai degrabă anumite bariere. Asta nu înseamnă că aceștia trebuie lăsați deoparte. Autoritățile trebuie să înțeleagă care sunt necesitățile lor, care sunt fricile lor, care sunt acele mituri în jurul cărora ei se învârtesc și să îi transforme din pierdanți în câștigători, pentru că foarte multe companii pot să beneficieze. Acuma este și cealaltă parte. Sunt foarte multe afaceri în foarte multe sectoare economice în Moldova care nu sunt sustenabile financiar și activează doar în baza unor ajutoare de stat sau facilități fiscale care în permanență le obțin. Aicea, deoarece vorbim de bani publici care în final se acordă unor antreprenori, trebuie să fim mult mai pragmatici și să nu mai susținem acele afaceri care nu doar pe piața Uniunii Europene nu ar avea succes, nici pe piața internă nu ar avea succes în condiții de piață concurențiale și echitabile.
[01:23:20] — Stas
Da, vă mulțumesc. Noi deja suntem un pic în contratimp. O să concluzionez doar pe final. Exemplul cu corabia mi se pare foarte interesant. Eu sper că în anul următor, în noiembrie 2027, vom avea progrese și mai mari și asta inclusiv pentru faptul că chiar și atunci când vom avea valuri mai mari și furtuni mai mari, deci cei care vor alege să tragă de vâsle vor fi mai mulți decât cei care doresc să părăsească corabia. Astea fiind spuse, vă mulțumesc pentru prezență și pentru implicare și fie ca procesul nostru de integrare în Uniunea Europeană să ia atât mai mare viteză, cât și o mai bună calitate. Vă mulțumesc.