Viziunea de dezvoltare a capitalei până în 2040: Primăria Chișinău a prezentat progresul privind reactualizarea planului urbanistic general
Chișinău, 10 noiembrie 2026 - Primăria municipiului Chișinău, împreună cu experții consorțiului româno-moldovean de proiectare și membrii Grupului de supraveghere, a prezentat marți, 10 noiembrie 2026, la Chișinău, raportul de progres privind procesul de reactualizare a Planului urbanistic general (PUG) Chișinău 2040. Evenimentul a reunit conducerea administrației publice locale, urbaniști, reprezentanți ai mediului academic și ai societății civile pentru a evalua rezultatele consultărilor publice asupra studiilor de fundamentare și pentru a stabili etapele următoare în definirea direcțiilor strategice de dezvoltare a capitalei și a suburbiilor.
În deschiderea ședinței, primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, a subliniat că planificarea capitalei pentru orizontul anului 2040 este un proces amplu și de mare responsabilitate, care trebuie fundamentat strict pe date, prognoze demografice și expertiza specialiștilor din Republica Moldova, România și din alte state europene. Edilul a atras atenția că, potrivit estimărilor, până în anul 2040 peste 50% din populația Republicii Moldova va locui în Chișinău, motiv pentru care planificarea vizează întreaga arie metropolitană, cu toate localitățile componente, aliniindu-se la standardele Uniunii Europene în materie de mediu, tehnologie, mobilitate și servicii sociale.
„Privim Chișinăul ca un punct strategic între București și Kiev, unul dintre cele mai importante poluri urbane în această zonă, în rază de 1000 de kilometri în Europa de Sud-Est. [...] Obiectivul, dacă e să vorbim foarte simplificat, este ca acest oraș să fie european, să fie conform standardelor, să fie policentric, să fie incluziv, să fie mobil din toate punctele de vedere și cu o orientare foarte clară pentru oameni”, a declarat Ion Ceban, primarul general al municipiului Chișinău.
Prezentând activitatea echipei de elaborare, urbanistul Mihai Moțcanu-Dumitrescu, șeful de proiect al PUG Chișinău 2040 și reprezentant al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, a evidențiat colaborarea strânsă din cadrul consorțiului format din compania de arhitectură Arhicon, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Universitatea Tehnică a Moldovei (Facultatea de Urbanism și Arhitectură) și Institutul Municipal de Proiectări „Chișinăuproiect”. Acesta a precizat că specialiștii se află în plin proces de integrare a observațiilor și recomandărilor primite în timpul consultării populației pe marginea studiilor de fundamentare, lucrând concomitent la partea grafică a conceptului, la actualizarea datelor privind planurile urbanistice zonale (PUZ) și la evaluarea strategică de mediu.
„Suntem într-un proces amplu, viu, dinamic și care tot timpul este actualizat, este corectat, este așezat pe calea și pe drumul pe care cu toții ni-l dorim pentru acest proiect”, a menționat Mihai Moțcanu-Dumitrescu.
Raportul operațional privind parcursul instituțional și consultativ a fost prezentat de Vitalie Coceban, reprezentantul Asociației Obștești „Infoera”, organizație care asigură secretariatul și suportul informațional și tehnologic al proiectului. Foaia de parcurs a reactualizării PUG cuprinde șapte etape majore: inițierea și analiza tehnică a prevederilor PUG 2007, elaborarea și consultarea studiilor de fundamentare, definitivarea conceptului PUG, elaborarea proiectului PUG și a planșelor geospațiale, întocmirea Regulamentului local de urbanism (RLU) însoțit de evaluarea strategică de mediu, consultarea publică finală și, în ultimă instanță, avizarea și aprobarea documentului în Consiliul Municipal Chișinău.
Potrivit datelor prezentate, consultarea publică a celor 12 studii de fundamentare s-a desfășurat în patru etape a câte 40 de zile fiecare, toate cele patru ședințe publice cu prezență fizică îndeplinind integral exigențele cadrului normativ în vigoare. În această perioadă au fost recepționate peste 281 de contribuții din partea instituțiilor, organizațiilor și cetățenilor, care însumează peste 750 de propuneri punctuale, sistematizate în tabele de divergență împreună cu specialiștii Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare. În procesul de comunicare și informare au fost implicați circa 8.500 de locuitori, iar în paralel au fost organizate sesiuni de dialog cu actori relevanți, inclusiv o întâlnire de lucru cu reprezentanții Moldova Innovation Technology Park pe 24 septembrie și o ședință cu 21 de specialiști din cadrul Uniunii Arhitecților din Republica Moldova pe 22 octombrie, axată pe centrul istoric, mobilitate, documentațiile PUZ și infrastructura verde. Totodată, transparența și trasabilitatea procesului sunt susținute de un ecosistem digital dedicat, care include o bibliotecă electronică, o hartă interactivă, o platformă de consultare publică și laboratorul de idei „Vocea Chișinăului”.
La rândul său, viceprimarul municipiului Chișinău, Svetlana Dogotaru, a detaliat pașii următori, indicând luna decembrie drept reper pentru finalizarea studiilor de fundamentare în baza tabelelor de divergență și pentru avansarea consultărilor asupra concepției PUG, structurată în jurul viziunii unui oraș verde, conectat, identitar și policentric. Viceprimarul a pus accent pe necesitatea corelării noului PUG cu documentele strategice și operaționale elaborate în paralel – precum Planul de mobilitate urbană durabilă (PMUD), Planul de referință istorico-arhitectural, PUZ Centru și planurile naționale de infrastructură –, subliniind importanța instituirii unor reguli clare pentru toți actorii implicați în dezvoltarea economică și imobiliară a orașului.
„Ne dorim să protejăm patrimoniul, dar să-l protejăm în așa mod încât să nu ucidem dezvoltarea. Este foarte important să ne asigurăm acest bilanț, acest echilibru în oraș”, a afirmat Svetlana Dogotaru.
Un element de noutate prezentat în cadrul ședinței vizează pregătirea tranziției către un „PUG dinamic” și instituționalizarea Grupului de supraveghere sub forma unui centru permanent de dezvoltare urbană. Această abordare presupune crearea unei platforme digitale alimentate continuu cu baze de date georeferențiate privind infrastructura orășenească, care, cu ajutorul instrumentelor de inteligență artificială, va permite generarea rapidă a scenariilor de dezvoltare și luarea deciziilor bazate pe date actualizate în timp real, concomitent cu formularea propunerilor de adaptare a legislației naționale.
În cadrul sesiunii de întrebări și răspunsuri, membrii Grupului de supraveghere și reprezentanții societății civile au abordat subiecte legate de corelarea proiectelor curente de reabilitare a infrastructurii rutiere și pietonale cu prevederile Planului de mobilitate urbană durabilă, precum și modalitățile de extindere a participării civice. Printre propunerile agreate de conducerea municipalității s-a numărat organizarea unor întruniri de consultare publică direct în cartierele și sectoarele capitalei, în afara orelor de muncă, precum și implicarea mediului educațional și a tinerilor în conturarea viitorului Chișinău 2040.