Guvernul Republicii Moldova aprobă reforma salarizării în sectorul bugetar și noi măsuri strategice în energie, infrastructură și agricultură
Chișinău, 12 noiembrie 2026 - Guvernul Republicii Moldova a aprobat joi, 12 noiembrie 2026, proiectul de lege privind reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar, alături de un pachet amplu de hotărâri care vizează securitatea energetică și cibernetică, dezvoltarea infrastructurii locale și modernizarea agriculturii. Adoptarea noii legi a salarizării are drept scop eliminarea inechităților din sistemul public, creșterea veniturilor pentru aproximativ 172.000 de angajați — în special pentru funcțiile cu cele mai mici retribuții — și instituirea unui cadru transparent și previzibil de remunerare începând cu anul 2027.
Cea mai mare creștere salarială din ultimii ani în sectorul bugetar
Punctul central al ședinței Executivului a vizat reformarea sistemului de salarizare pentru personalul plătit din bugetul de stat, măsură pentru care sunt prevăzute resurse suplimentare de aproximativ 3,2 miliarde de lei în anul 2027. Reforma prevede o creștere medie estimată a salariilor de 15,7%, aproape 40% din costurile totale ale legii fiind direcționate către sistemul de educație.
În deschiderea ședinței, prim-ministrul a explicat că noua lege vine să corecteze un sistem fragmentat, marcat de numeroase excepții, sporuri necontrolate care puteau depăși 120% din salariul de bază și diferențe de remunerare de 30–40% pentru aceeași funcție în instituții diferite.
„În primul rând, legea salarizării este despre a aduce mai multă ordine în acest domeniu și a ridica salariile acolo unde ele contează cel mai mult. O bucătăreasă va primi cu 40% mai mult salariu, un ofițer de investigații cu 31% mai mult, un asistent medical cu 24% mai mult. Aproape 40 de procente din costurile acestei legi vor merge în educație”, a declarat prim-ministrul.
Ministra Finanțelor, doamna Belous, a prezentat principalele modificări structurale aduse de proiect:
- Restructurarea salariului: Salariul de bază este majorat prin integrarea majorității adaosurilor variabile și a sporului lunar fix de 1.300 de lei. Astfel, partea fixă va reprezenta 70% din remunerație, iar partea variabilă nu va putea depăși 30%.
- Reducerea discrepanțelor: Raportul dintre salariul minim și cel maxim din sistem va fi redus de la 1:26 în prezent la cel mult 1:10,5. Totodată, numărul valorilor de referință derogatorii va scădea treptat de la 10 în anul 2026 la cel mult 6 în 2027 și la maximum 4 până în anul 2032.
- Recompensarea performanței reale: Mecanismul de acordare a sporului de performanță este revizuit pentru a reflecta rezultatele evaluării profesionale, fiind introduse și instrumente distincte de salarizare pentru specialiștii în tehnologia informației și pentru funcțiile greu de ocupat.
- Garanții tranzitorii: Reforma protejează veniturile existente și nu prevede reduceri nominale ale salariilor pentru nicio categorie de personal.
„Această reformă nu înseamnă doar majorări salariale, înseamnă un sistem mai echitabil în care munca, responsabilitatea și calificarea sunt reflectate mai corect în salariu. Prin investiții de peste 3,2 miliarde de lei, urmărim să îmbunătățim remunerarea a aproximativ 172.000 de persoane angajate în sectorul public, să reducem diferențele nejustificate și să facem sectorul public mai atractiv pentru specialiști”, a subliniat ministra Finanțelor.
Pe domenii de activitate, creșterile medii estimate pentru anul 2027 sunt de 20,6% în apărarea națională, circa 19% pentru personalul tehnic, de deservire și muncitoresc, peste 15% în administrația publică, 15% în ordinea publică, peste 14% în învățământ, cultură și sport, și 13% în sănătate și asistență socială. În termeni nominali, salariul unui profesor universitar va crește cu circa 21% (de la 19.816 lei la 23.919 lei), al unui asistent de educator cu 34% (de la 6.811 lei la 9.140 lei), al unui artist de balet cu 36% (de la 10.500 lei la 14.300 lei), al unui polițist de sector cu 20% (de la 13.024 lei la 15.675 lei), iar al unui secretar al consiliului local cu 29% (de la 16.503 lei la 21.267 lei).
În ceea ce privește personalul medical, un medic dintr-o instituție bugetară va avea un salariu estimat de 32.381 de lei (+24%), iar un asistent medical va ajunge la 12.800 de lei (+24%). În completare, pentru medicii, asistenții medicali și profesioniștii din instituțiile publice finanțate prin Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) — care reprezintă circa 95% din personalul medical — salariile vor fi majorate cu 10% începând cu 1 ianuarie 2027. Majoritatea prevederilor legii salarizării vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2027, în timp ce mecanismele pentru funcțiile greu de ocupat, specialiștii IT și noile cuantumuri ale unor sporuri se vor aplica de la 1 ianuarie 2028.
În cadrul aceleiași ședințe, șeful Executivului a transmis un mesaj angajaților din instituțiile de forță cu privire la discuțiile privind reforma pensiilor speciale, dând asigurări că procesul va fi reevaluat pentru a preveni plecările din sistem:
„Rămânem solidari principiilor că angajații din structurile de forță trebuie să aibă beneficii suplimentare în ce ține de pensiile speciale. (...) Vreau să trimit un mesaj foarte empatic și ferm structurilor de forță că noi v-am auzit, noi înțelegem, recalibrăm acum. Revenim să ne facem mai bine tema de acasă înainte de a veni cu o propunere finală în ce ține de reformarea sectorului de pensii speciale, pentru a găsi balanța între un sistem mai echitabil și sustenabil pe care să ni-l putem permite, dar și pentru a păstra oamenii în sistem.”
Independență energetică și investiții în surse regenerabile
Pe dimensiunea energetică, s-a anunțat că, de peste 48 de ore, fluxurile de energie electrică provenite de pe piața europeană și din România către nodul electroenergetic Chișinău sunt transportate integral prin noua linie electrică Vulcănești–Chișinău, eliminând o vulnerabilitate strategică ce a persistat mai bine de trei decenii.
Totodată, Guvernul a aprobat rezultatele licitației pentru oferirea statutului de producător eligibil mare pentru centralele electrice eoliene terestre, cu obligația instalării capacităților de stocare. În urma evaluării pe criteriul celui mai mic preț, au fost desemnate câștigătoare șapte oferte depuse de patru consorții de companii, însumând o capacitate de generare de 170 MW și peste 150 MWh în baterii de stocare, la un preț mediu ponderat de aproximativ 1,24 lei/kWh. Proiectele urmează să fie realizate în termen de maximum 36 de luni, urmând să ridice ponderea energiei eoliene la 11% din consumul național.
Executivul a aprobat și semnarea unui acord cu Guvernul Republicii Populare Chineze pentru elaborarea studiului de fezabilitate privind construcția a patru parcuri fotovoltaice dotate cu sisteme de stocare în raioanele Călărași, Ialoveni, Nisporeni și Cimișlia, studiu finanțat printr-un grant nerambursabil de circa 195.000 de euro.
Sprijin financiar pentru infrastructura locală, agricultură și mediu
Pentru susținerea administrației publice locale, Cabinetul de miniștri a modificat metodologia de amalgamare voluntară a unităților administrativ-teritoriale, instituind mecanismul de valorificare a stimulentului destinat dezvoltării infrastructurii. Necesarul estimativ de finanțare se ridică la 3,49 miliarde de lei pentru aproximativ 161 de proiecte în localitățile amalgamate, fondurile urmând să fie alocate în proporție de 50% în anul 2027 și 50% în anul 2028. Apelul de depunere a proiectelor va fi lansat până la sfârșitul anului 2026.
În sectorul agricol, a fost aprobată semnarea acordului de împrumut cu Agenția Japoneză pentru Cooperare Internațională (JICA) pentru implementarea proiectului „MAME 2” (Modernizarea tehnicii și echipamentelor agricole), în valoare de peste 8 miliarde de yeni japonezi (aproximativ 1 miliard de lei). Prin acest program, fermierii vor putea achiziționa tehnică agricolă modernă în rate, cu o dobândă simbolică și scutire de TVA. De asemenea, Guvernul a decis eficientizarea structurilor subordonate prin reducerea cu 161 de unități a efectivului-limită al Serviciului special pentru influențe active asupra proceselor hidrometeorologice și extinderea Centrului de Consiliere Agricolă și Rurală cu două noi centre regionale la Cahul și Bălți. A fost aprobat și regulamentul privind trasabilitatea produselor pescărești și de acvacultură.
În domeniul mediului, au fost actualizate normele privind reducerea emisiilor de gaze fluorurate cu efect de seră (aplicabile de la 1 ianuarie 2028) și a fost aprobată aderarea la trei protocoale ale Convenției de la Geneva privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanțe lungi. În acest context, membrii Guvernului și cetățenii au fost invitați să participe sâmbătă, 14 noiembrie, la acțiunea națională de împădurire, care va avea loc la Pogănești, raionul Hâncești, precum și în toate raioanele țării. Totodată, pentru a preveni riscurile în alimentarea cu apă a capitalei pe fondul scăderii debitului fluviului Nistru, Executivul a aprobat eliberarea cu titlu de împrumut pe 90 de zile a cinci motopompe de mare capacitate din rezervele de stat către SA „Apă-Canal Chișinău”.
Justiție, securitate, educație și administrarea proprietății publice
Agenda ședinței a inclus o serie de decizii menite să consolideze securitatea statului, protecția socială și serviciile publice:
- Combaterea criminalității informatice și expertiza judiciară: Au fost aprobate modificări la Codul penal pentru înăsprirea sancțiunilor împotriva atacurilor cibernetice, în special a celor care vizează infrastructura critică (energie, sănătate, transporturi, sectorul bancar). Separat, Laboratorul vamal a fost inclus în sistemul instituțiilor publice de expertiză judiciară, astfel încât analizele efectuate asupra drogurilor, substanțelor, documentelor sau bancnotelor să poată fi utilizate direct ca probe în instanță.
- Securitate și apărare: Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru ratificarea Acordului cu Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind cooperarea tehnico-militară (semnat la Kiev pe 26 octombrie 2026), document cu caracter exclusiv consultativ, de schimb de informații, instruire și apărare cibernetică și aeriană, care respectă statutul de neutralitate al Republicii Moldova. De asemenea, au fost aprobate semnarea Acordului cu SUA privind protecția informațiilor clasificate și proiectul de lege privind participarea țării la Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene.
- Protecție socială și drepturile veteranilor: A fost instituit regulamentul de repartizare a locuințelor pentru veteranii de război în baza hotărârilor CEDO, au fost actualizate normele de acordare a biletelor de tratament sanatorial pentru veterani și a fost aprobat cel de-al doilea amendament la Memorandumul de înțelegere cu Republica Cehă pentru dezvoltarea metodologiei naționale de cartografiere socială în cadrul reformei „Restart”.
- Educație și cultură: A fost aprobată metodologia de stabilire a costului pentru testarea și certificarea oficială a nivelului de competență în limba română (de la A1 la C2) pentru orice cetățean, după modelul testelor internaționale, precum și lista bursierilor Președintelui Republicii Moldova pentru anul de studii 2026–2027. În domeniul culturii, a fost actualizat Registrul monumentelor ocrotite de stat (cu includerea a șapte monumente noi) și a fost adoptat un nou regulament privind circulația bunurilor culturale mobile, care prevede digitalizarea evidenței și posibilitatea găzduirii temporare a patrimoniului din state afectate de războaie sau dezastre naturale.
- Performanța întreprinderilor de stat: Conform raportului Agenției Proprietății Publice pentru anul 2025, aprobat în ședință, valoarea de bilanț a patrimoniului public la 1 ianuarie 2026 a constituit 178,9 miliarde de lei. Entitățile cu capital de stat au înregistrat în 2025 venituri din vânzări de 68,5 miliarde de lei și un profit net cumulat de 3,1 miliarde de lei (în creștere față de 570 de milioane de lei în 2024), achitând dividende și defalcări la bugetul de stat în sumă de 689,4 milioane de lei. Totodată, a fost inițiată procedura de radiere a opt întreprinderi de stat inactive.
Numiri în funcții publice
În cadrul secțiunii dedicate resurselor umane, Executivul a aprobat următoarele decizii:
- Valeriu Mija a fost eliberat din funcția de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe începând cu data de 22 noiembrie 2026, în baza cererii de demisie, în contextul numirii sale în funcția de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Regatul Belgiei și Marele Ducat de Luxemburg, precum și la Alianța Nord-Atlantică.
- Tatiana Bodrug a fost desemnată pentru exercitarea interimatului funcției de secretară generală a Ministerului Muncii și Protecției Sociale începând cu data de 16 noiembrie 2026, încetându-i interimatul funcției de secretară generală adjunctă la data de 13 noiembrie 2026.
- Cristian Jardan a fost numit în funcția de secretar de stat la Ministerul Educației și Cercetării începând cu data de 13 noiembrie 2026, fiind responsabil de domeniile tineret și sport, cu obiective axate pe pregătirea pentru Jocurile Olimpice din 2028, modernizarea școlilor sportive și creșterea investițiilor în infrastructura de profil.