Modernizarea sistemului antigrindină și stimularea asocierii fermierilor, prioritățile analizate de Comisia pentru agricultură și industrie alimentară
Chișinău, 11 noiembrie 2026 - Comisia pentru agricultură și industrie alimentară a Parlamentului Republicii Moldova s-a întrunit miercuri, 11 noiembrie 2026, într-o ședință de lucru dedicată avansării cadrului legislativ pentru grupurile de producători agricoli și evaluării situației operaționale a Serviciului Special pentru Influențe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice (Serviciul Antigrindină). Deciziile și dezbaterile din cadrul întrunirii au vizat alinierea legislației naționale la standardele Uniunii Europene și identificarea unor soluții urgente pentru finanțarea, retehnologizarea și eficientizarea sistemului național de protecție a culturilor agricole împotriva fenomenelor meteo extreme.
În prima parte a ședinței, membrii comisiei au aprobat în unanimitate, cu șapte voturi, raportul pentru lectura a doua aferent proiectului de lege nr. 295, inițiativă legislativă marcată cu sigla Uniunii Europene. Proiectul urmărește actualizarea cadrului normativ național în raport cu modificările aduse Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, precum și corelarea mecanismelor de recunoaștere pentru organizațiile interprofesionale și grupurile de producători.
Sinteza amendamentelor pregătită pentru lectura a doua a inclus peste o sută de propuneri și precizări, fiind elaborate în urma consultărilor ample cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Centrul de Armonizare a Legislației și reprezentanții societății civile, inclusiv Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct”. Noile prevederi mențin standardele minime europene, stabilind un prag de cel puțin cinci membri pentru constituirea unui grup de producători, și prevăd extinderea termenului de intrare în vigoare a legii pentru a oferi Guvernului timpul necesar elaborării cadrului normativ subsecvent.
Pe marginea acestui subiect, deputații și reprezentanții ministerului de resort au discutat despre necesitatea promovării beneficiilor reale ale cooperării în rândul agricultorilor, prin campanii de informare în teritoriu și proiecte-pilot, astfel încât grupurile să funcționeze durabil pe întreg lanțul valoric, nu doar formal pentru accesarea suportului financiar.
„Asocierea este un lanț întreg, unde se începe de la procurarea materialelor sau a semințelor și până la realizarea producției. În volume mai mari este mult mai eficient și mult mai ieftin să procuri materiale pentru producere și să vinzi în cantități mai mari”, a subliniat deputatul Iurie Levinschi, autor al unor amendamente integrate în proiectul de lege.
Cel de-al doilea subiect major de pe ordinea de zi a vizat audierea raportului de activitate al Serviciului Antigrindină și analiza provocărilor bugetare pentru anul 2027. La discuții au participat secretarul de stat al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Andrian Digolean, și directorul interimar al Serviciului Antigrindină, Serghei Eremeico, alături de șefii secțiilor de evidență contabilă și planificare din cadrul instituției.
Conform datelor prezentate în fața comisiei, Serviciul Antigrindină gestionează în prezent 132 de puncte de lansare distribuite în 12 unități speciale, asigurând protecția a circa 55% din teritoriul Republicii Moldova în perioada sezonului activ (15 aprilie – 30 septembrie). În ultimul sezon au fost lansate 1.622 de rachete antigrindină, stocul actual fiind de doar 528 de unități funcționale, în condițiile în care media multianuală necesară pentru o protecție optimă este de 3.500–5.000 de rachete anual (echivalentul a minimum 35 de rachete pentru fiecare punct de lansare).
Conducerea instituției a semnalat un dezechilibru major în proiectul preliminar al bugetului pentru anul viitor: deși efectivul de personal a fost optimizat de la 970 la 854 de angajați, din plafonul bugetar propus de 123 de milioane de lei, aproape întreaga sumă este direcționată către fondul de salarizare, în timp ce alocațiile pentru cheltuieli operaționale (combustibil, telecomunicații, conexiune la internet pentru radarele digitalizate) și achiziția de rachete au fost reduse drastic. Astfel, suma prevăzută pentru procurarea rachetelor se ridică la doar 2,45 milioane de lei, suficientă pentru achiziționarea a aproximativ 270 de rachete — sub 10% din necesarul minim anual. În plus, instituția are în așteptare solicitări de extindere a rețelei din partea autorităților locale din raioanele Cahul, Hâncești și Șoldănești, iar în raionul Ștefan Vodă 12 puncte de lansare deja construite nu pot fi date în exploatare din lipsa resurselor financiare.
„Am fost săptămâna trecută la o întâlnire la Ministerul Finanțelor, le-am expus problema, am venit cu cifre, am venit cu argumente și dumnealor urmează să vină cu un răspuns. Avem posibilitatea de a modifica și de a suplini bugetul până pe 30 noiembrie. Le-am explicat foarte clar de ce nu are sens ca să activezi în continuare cu un stoc de 528 de rachete și să achiți salarii la 900 de persoane”, a declarat Andrian Digolean, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.
Pentru depășirea blocajului financiar și tehnologic, în cadrul comisiei au fost analizate opțiuni strategice de modernizare pe termen scurt și mediu:
- Automatizarea punctelor de lansare: Trecerea la instalații complet automatizate, după modelul implementat cu succes în state precum Georgia sau Serbia, ar reduce considerabil costurile de întreținere și personal. În prezent, o instalație automatizată cu o capacitate de 36 de rachete a fost repusă în funcțiune la Cornești, iar alte două instalații urmează să fie aduse din Bulgaria pentru a fi testate gratuit pe parcursul unui an.
- Stimularea precipitațiilor: Utilizarea infrastructurii rachetare existente și a reactivilor pe bază de iodură de argint pentru însămânțarea norilor în perioadele de secetă, tehnologie capabilă să crească volumul precipitațiilor la sol cu 20–25%.
- Evaluarea asamblării locale de rachete: Analizarea oportunității de a relua asamblarea rachetelor antigrindină pe teritoriul Republicii Moldova pentru optimizarea costurilor de achiziție.
„Dacă facem această automatizare, e nevoie de în jur de 9–10 milioane de euro, și banii aceștia în doi-trei ani se întorc înapoi doar pe salariu”, a explicat Serghei Eremeico, directorul interimar al Serviciului Antigrindină.
În concluzia audierilor, conducerea Comisiei pentru agricultură și industrie alimentară a solicitat Serviciului Antigrindină să prezinte, în termen de cel mult zece zile, un plan detaliat de modernizare, automatizare și eficientizare a instituției, însoțit de rapoartele de audit ale Curții de Conturi, pentru a fundamenta propunerile de alocări de capital în cadrul dezbaterilor asupra legii bugetului de stat.
„Un lucru este clar: sistemul antigrindină trebuie să fie în Republica Moldova. Sistemul antigrindină nu trebuie privit doar din perspectiva agricultorului, ci și prin prisma protejării populației de la țară. [...] Noi trebuie să demonstrăm că acest serviciu poate fi modernizat și eficientizat”, a punctat președintele comisiei parlamentare în încheierea dezbaterilor.
Tot în cadrul ședinței de miercuri, membrii comisiei au convenit asupra organizării unei sesiuni de informare online cu specialiștii Biroului Național de Statistică, axată pe metodologia de colectare a datelor și principalii indicatori statistici privind activitatea agricolă din Republica Moldova.
