Partidul Alianța „Moldovenii” solicită retragerea integrală a noului proiect de lege privind starea de asediu și de război
Chișinău, 12 noiembrie 2026 - Reprezentanții Partidului politic Alianța „Moldovenii” au susținut joi, 12 noiembrie 2026, o conferință de presă în cadrul căreia au prezentat analiza juridică și politică a noului proiect de lege privind regimurile juridice speciale cu caracter excepțional, elaborat de Ministerul Apărării al Republicii Moldova. Formațiunea politică solicită retragerea și respingerea integrală a documentului, avertizând că noile prevederi concentrează excesiv puterea în mâinile executivului și ale structurilor militare, restrâng drepturile fundamentale ale cetățenilor și contravin normelor constituționale.
Supus dezbaterilor publice în perioada 3–17 noiembrie 2026, proiectul de lege nr. 1031/MA/2026 vizează înlocuirea cadrului normativ existent (Legea nr. 212/2004) care reglementează starea de asediu și starea de război. În urma unui audit juridic detaliat, reprezentanții Partidului Alianța „Moldovenii” au constatat că inițiativa legislativă depășește cadrul unei simple actualizări tehnice și instituie mecanisme care anulează principiul separației puterilor în stat, controlul parlamentar și garanțiile privind drepturile omului.
„Proiectul legii privind regimurile juridice speciale cu caracter excepțional instituie un regim în care puterea executivă și cea militară primesc atribuții aproape nelimitate, iar garanțiile drepturilor și libertăților rămân simple declarații, fără un mecanism real de protecție. Acest document reprezintă un pericol enorm pentru țară și pentru societate”, a declarat reprezentantul conducerii Partidului Alianța „Moldovenii” în deschiderea conferinței de presă.
Centralizarea puterii și implicarea sectorului privat în mobilizare
În cadrul evenimentului, Elena Mărgineanu, doctor în drept și membru al Consiliului Politic al Partidului Alianța „Moldovenii”, a prezentat principalele carențe juridice ale proiectului. Printre acestea se numără abilitarea unor autorități publice de a adopta decizii prin derogare de la legile organice în vigoare, precum și transformarea Consiliului Național de Securitate — un organ fără statut constituțional — într-o structură ale cărei decizii devin obligatorii pentru cetățeni și agenții economici, sub sancțiunea pedepsei penale de până la cinci ani de închisoare, chiar și în condițiile în care actele respective sunt secretizate și nu se publică în Monitorul Oficial. Concomitent, Statul Major General preia conducerea operațională unică asupra tuturor forțelor de apărare și a subdiviziunilor ministerelor, inclusiv ale Ministerului Finanțelor.
Un alt aspect criticat vizează transferul atribuțiilor de mobilizare către mediul privat și vizarea directă a cetățenilor aflați peste hotare. Conform articolului 20 alineatul (6) din proiect, cetățenii Republicii Moldova aflați în străinătate care primesc ordin de chemare sunt obligați să se adreseze de urgență misiunilor diplomatice și să revină în țară, riscând în caz contrar pedepse penale pentru eschivare. Totodată, articolul 21 obligă angajatorii privați să înmâneze ordinele de chemare propriilor salariați, să asigure prezentarea acestora la centrele militare și să suporte cheltuielile aferente.
„Înregistrarea, chemarea, mobilizarea și completarea forțelor armate trebuie să fie în totalitate atribuțiile statului. Aceasta nu poate să fie plasată pe responsabilitatea unor instituții private, ori statul, în mod premeditat, creează un conflict în relațiile de muncă. Companiile private devin, pentru prima dată, executanți ai mobilizării”, a subliniat Elena Mărgineanu. De asemenea, jurista a cerut excluderea agenților economici privați și a organizațiilor necomerciale din componența Comisiei de Stat pentru Încorporare, precum și abrogarea prevederilor care impun rechiziționarea forțată a bunurilor cetățenilor și întreprinderilor fără o despăgubire dreaptă și prealabilă.
În același context, Elena Mărgineanu a reamintit tinerilor și părinților că legislația în vigoare și Constituția Republicii Moldova garantează libertatea conștiinței, oferind cetățenilor dreptul de a solicita înlocuirea serviciului militar în termen cu serviciul civil de alternativă, pe baza convingerilor religioase, pacifiste, etice, morale sau umanitare.
Riscuri privind suspendarea alegerilor și încălcarea neutralității permanente
Secretarul general al Partidului Alianța „Moldovenii”, Victor Marahovschi, a atras atenția asupra faptului că proiectul extinde nejustificat temeiurile pentru instituirea stării de asediu, introducând noțiuni vagi precum „acțiuni hibride” sau „acțiuni subversive”, care nu sunt definite în legislație. Mai mult, Parlamentul ar putea institui starea de asediu sau de război în termen de 24 de ore, chiar și în lipsa propunerii Președintelui țării, doar în baza unor rapoarte departamentale.
Potrivit analizei prezentate, instituirea stării de asediu blochează automat toate procesele electorale și referendumurile (articolul 16), deși Constituția permite prelungirea mandatului Parlamentului exclusiv în caz de război sau catastrofă. Totodată, proiectul prevede că starea de război se instituie pe un termen nedeterminat, iar Parlamentul nu o poate înceta din proprie inițiativă, ci doar la propunerea Președintelui, după consultarea Consiliului Național de Securitate.
Printre alte prevederi semnalate ca fiind neconstituționale și periculoase pentru suveranitatea statului se numără:
- Încălcarea statutului de neutralitate permanentă: Articolul 58 permite încadrarea cetățenilor străini și a apatrizilor în Forțele Armate ale Republicii Moldova, iar articolul 57 permite primirea asistenței militare externe din partea altor state sau „altor entități” fără acordul prealabil al Parlamentului, cu informarea legislativului post-factum, în termen de până la 72 de ore.
- Ignorarea statutului autonomiei găgăuze: Articolul 50 exclude conducerea UTA Găgăuzia (Bașcanul și președintele Adunării Populare) din componența consiliilor teritoriale de apărare, contrar prevederilor Legii nr. 212/2004 și ale Constituției.
- Restrângerea libertății de circulație și eliminarea amnistiei administrative: Rezerviștilor li se interzice părăsirea domiciliului pentru mai mult de 12 ore fără permisiunea scrisă a comisariatului militar, iar încetarea stării de asediu nu mai atrage după sine clasarea automată a dosarelor administrative și eliberarea persoanelor reținute pentru încălcarea regulilor regimului special.
- Introducerea conceptului de „rezistență națională”: Reglementarea unor acțiuni speciale de rezistență în baza unui plan secret aprobat de Guvern expune populația civilă riscului de a-și pierde statutul protejat conferit de Convențiile de la Geneva.
„Sub pretextul consolidării securității naționale, se formează baza normativă pentru demontarea instituțiilor statului de drept, anularea alegerilor și restrângerea dură a drepturilor civile. Solicităm retragerea completă a proiectului de lege nr. 1031/MA/2026 de la examinare și desfășurarea activității legislative în strictă conformitate cu Constituția Republicii Moldova, principiul neutralității permanente și standardele internaționale privind drepturile omului”, a afirmat Victor Marahovschi.
În încheierea conferinței, conducerea Partidului politic Alianța „Moldovenii” a anunțat că va expedia nota de analiză juridică și demersul oficial de retragere a proiectului către Ministerul Apărării. Formațiunea a lansat un apel către toate partidele politice, organizațiile societății civile, mediul academic și autoritățile publice locale să analizeze documentul și să transmită obiecții fundamentate pentru a preveni adoptarea proiectului de lege.
