Problemele stringente din sistemul penitenciar, examinate în cadrul ședinței Comisiei pentru drepturile omului și relații interetnice
Chișinău, 11 noiembrie 2026 - Comisia pentru drepturile omului și relații interetnice a organizat miercuri, 11 noiembrie 2026, o ședință comună cu reprezentanții autorităților competente din Republica Moldova, în scopul examinării problemelor acumulate în cadrul sistemului penitenciar. Întrunirea a avut loc ca urmare a acțiunilor de control parlamentar, a audierilor publice și a vizitelor inopinate desfășurate la instituțiile de detenție din țară, în cadrul cărora deputații au constatat o serie de deficiențe sistemice complexe care necesită soluții urgente și implicarea plenară a întregului Cabinet de miniștri.
Pe agenda discuțiilor s-au aflat 11 probleme majore identificate de membrii Comisiei, o atenție deosebită fiind acordată situației funcționarilor cu statut special, subiect abordat anterior și în cadrul ședinței comune din 30 septembrie 2026. Printre cele mai grave vulnerabilități semnalate se numără deficitul acut de personal, fluctuația de cadre și nivelul redus de salarizare în raport cu riscurile profesionale sporite. Pentru redresarea situației, s-a subliniat necesitatea anulării moratoriului la angajare și completarea de urgență a funcțiilor vacante, în condițiile în care coraportul inechitabil dintre numărul de angajați și cel al deținuților afectează direct securitatea instituțiilor și, implicit, securitatea națională. În unele penitenciare, în tura de noapte activează doar trei până la cinci gardieni pentru supravegherea a peste 400 de condamnați.
Totodată, deputații au atras atenția asupra epuizării fizice și emoționale cronice a personalului, precum și asupra importanței menținerii garanțiilor sociale. În acest sens, angajații sistemului penitenciar au solicitat să nu fie majorată vârsta de pensionare, să nu fie modificate condițiile de pensionare și să fie păstrate înlesnirile la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei.
„Condițiile de detenție necorespunzătoare pentru care Republica Moldova este condamnată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului sunt, în același timp, condițiile de muncă ale angajaților din penitenciare. Angajații din sistemul penitenciar lucrează în aceiași pereți, vizitează aceleași celule, aceleași clădiri degradante, se află în același mediu ostil. Acesta este locul de muncă al angajaților zi de zi și ani la rând. Pentru ei nu există compensații, nu este oferit pachet social, nu există reducerea timpului de muncă, pentru ei nu există recunoașterea reală a uzurii profesionale”, s-a menționat în deschiderea ședinței Comisiei pentru drepturile omului și relații interetnice.
Pe lângă dificultățile de personal, controlul parlamentar a evidențiat probleme structurale ce țin de gestionarea regimului de detenție și resocializarea persoanelor private de libertate:
- Suprapopularea penitenciarelor și disciplina: Numărul mare de deținuți complică gestionarea situației în instituțiile de detenție, îngreunează procesul de resocializare și generează o rată ridicată a recidivei. De asemenea, au fost semnalate dificultăți în aplicarea unor măsuri disciplinare eficiente în raport cu condamnații care încalcă regimul de detenție.
- Deficiențele serviciului medical: Sistemul medical din penitenciare se confruntă cu salarii neatractive și o insuficiență acută de medici. Mai mult, instituțiile întâmpină blocaje în procesul de acreditare a serviciului medical din cauza imposibilității angajării unuia dintre medicii prevăzuți la art. 231 alin. (1) din Codul de executare al Republicii Moldova.
- Accesul limitat la instruire profesională: Restricțiile aplicate de Ministerul Educației și Cercetării împiedică deținuții să obțină gratuit o a doua sau a treia meserie certificată. Deoarece instruirea suplimentară se realizează doar contra plată, iar condamnații nu dispun de mijloacele financiare necesare, administrațiile penitenciarelor întâmpină obstacole în organizarea activităților ocupaționale și de reintegrare socială.
- Bariere economice și birocratice: Atragerii agenților economici în penitenciare îi lipsesc facilitățile fiscale stimulative și spațiile adecvate. În cazurile în care administrațiile instituțiilor de detenție intenționează să adapteze încăperile prin lucrări de reparație, reconstrucție sau demolare, procedurile sunt blocate de cerințe birocratice excesive și de costurile ridicate ale expertizelor tehnice succesive.
Membrii Comisiei au luat act de răspunsul Ministerului Justiției din 20 octombrie 2026, însă au constatat că majoritatea problemelor stringente din sistemul penitenciar nu au fost încă soluționate, măsurile aflându-se doar la nivel de intenție. După prezentarea concluziilor în partea publică a reuniunii, lucrările ședinței au continuat cu ușile închise, deputații și reprezentanții instituțiilor de resort analizând punctual soluțiile pentru fiecare dintre cele 11 domenii prioritare.
