Antreprenoarele din Republica Moldova își accelerează afacerile prin inteligența artificială la conferința anuală AFAM „Women in AI. Power your dream”
Chișinău, 20 noiembrie 2026 - Asociația Femeilor Antreprenoare din Moldova (AFAM) a reunit vineri, 20 noiembrie 2026, la Chișinău, peste o sută de femei de afaceri, oficiali de stat, diplomați și experți internaționali în cadrul conferinței „Women in AI. Power your dream”. Găzduit de Glia Impact Hub, în incinta Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM), evenimentul a marcat Ziua Internațională a Antreprenoriatului Feminin și a avut drept scop reducerea decalajului digital de gen, oferind antreprenoarelor instrumente practice pentru a trece de la simpla utilizare a inteligenței artificiale la crearea de produse inovatoare și scalarea afacerilor.
Ajunsă la cea de-a cincea ediție, conferința desfășurată sub umbrela mărcii înregistrate AFAM „Visul prinde aripi” a adus în prim-plan transformările economice generate de noile tehnologii. În deschiderea evenimentului, președinta AFAM, Carolina Bugaian, a prezentat concluziile unor studii recente realizate de Banca Mondială, McKinsey & Company și PwC, subliniind că, deși inteligența artificială democratizează accesul întreprinderilor mici și mijlocii la expertiză și piețe globale, există riscul adâncirii disparităților de gen. Datele internaționale arată că doar 21% dintre femeile aflate la început de carieră sunt încurajate de manageri să utilizeze instrumente de inteligență artificială, comparativ cu 33% dintre bărbați.
„Inteligența artificială nu mai este o tehnologie a viitorului, fiindcă noi cu toții deja o folosim. Ea schimbă modul în care lucrăm, interacționăm, cum construim împreună companii, cum comunicăm cu clienții, cum analizăm informația, cum inovăm și cum luăm decizii. Noi vrem ca femeile să fie participante active la această transformare: nu doar utilizatoare ale inteligenței artificiale, ci creatoare, antreprenoare, investitoare, experte, lideri și persoane care stabilesc regulile după care inteligența artificială va funcționa în societatea noastră”, a declarat Carolina Bugaian, președinta AFAM.
Prezent la eveniment, prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan, a evidențiat reziliența femeilor în mediul de afaceri și a încurajat antreprenoarele să profite de actuala revoluție tehnologică pentru a câștiga avantaj competitiv. Totodată, șeful Executivului a anunțat intenția Guvernului de a reduce barierele birocratice din achizițiile publice — precum criteriul vechimii minime de trei ani a companiilor — pentru a permite startup-urilor tehnologice locale să livreze soluții digitale moderne pentru aparatul de stat. De asemenea, prim-ministrul a menționat utilizarea motorului guvernamental e-Legis, antrenat pentru alinierea legislației naționale la acquis-ul comunitar, și a pledat pentru o abordare curajoasă în pilotarea noilor tehnologii, inclusiv în domenii precum cel administrativ și cel judiciar.
„Din fiecare astfel de revoluție tehnologică sunt companii care pierd și companii care câștigă, iar important este cum să fii de partea care câștigă. Fiecare ruptură tectonică creează oportunități gigantice, iar cei care sunt mari acum nu neapărat vor fi mari și mâine. Din companiile nou-deschise, după un an, 88% dintre cele fondate de femei rămân în viață, față de 81% dintre cele fondate de bărbați. Am toată încrederea că femeile antreprenoare au o șansă extraordinară să profite de acest val și să reușească”, a subliniat prim-ministrul Vasile Tofan.
La rândul său, secretara de stat a Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Michelle Iliev, a punctat direcțiile strategice în care Republica Moldova își poate valorifica agilitatea prin inteligența artificială: agricultura, sănătatea și securitatea cibernetică. Ea a atras atenția și asupra necesității de a proteja sănătatea mintală a antreprenorilor în fața volumului accelerat de decizii complexe impus de automatizare. Importanța incluziunii în tehnologie a fost susținută și de partenerii de dezvoltare. Excelența Sa, Ambasadoarea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, a menționat că la nivel european femeile ocupă doar aproximativ 20% dintre locurile de muncă din sectorul inteligenței artificiale, reiterând sprijinul britanic și suedez prin programul Innovate Moldova. În același spirit, Excelența Sa Petra Maria Lärke, Ambasadoarea Regatului Suediei în Republica Moldova, a împărtășit experiența agenției suedeze de inovare Vinnova în integrarea egalității de gen în finanțarea proiectelor tehnologice.
„Inteligența artificială nu este neutră; ea învață din datele pe care i le oferim, iar aceste date conțin decenii de inegalități. Întrebarea nu ține doar de cine scrie codul, ci de cine decide pentru ce este folosită inteligența artificială, cine o testează și cine beneficiază de pe urma ei. Femeile antreprenoare știu unde sunt problemele reale, iar atunci când ele utilizează aceste tehnologii, soluțiile lor deservesc mai mulți oameni. Aceasta nu este doar o chestiune de responsabilitate socială, ci una de competitivitate”, a afirmat ambasadoarea Petra Maria Lärke.
Primul panel de discuții, intitulat „Pride and Prejudice” și moderat de Ana Gorea, a abordat aspectele pragmatice, financiare și juridice ale adopției tehnologice. Aliona Lefcă, consilieră a directorului general la Eximbank (Grupul Intesa Sanpaolo), a prezentat un sistem de scoring pentru întreprinderile mici și mijlocii, arătând că automatizarea prin inteligență artificială este rentabilă doar pentru procesele repetitive, susținute de baze de date uniformizate, unde costul tokenurilor nu depășește costul muncii manuale și rata de adopție în echipă trece de 70%. Veronica Arpintin, CEO al Bursei Internaționale a Moldovei, a vorbit despre corelația dintre adopția digitală și reziliența financiară, avertizând asupra fraudelor investiționale online, în timp ce Kristi Kivilo, expertă în cadrul e-Governance Academy din Estonia, a insistat asupra igienei cibernetice și a verificării umane a informațiilor generate algoritmic. Din perspectivă juridică, avocata Sabina Cerbu, Managing Partner la Cerbu, Balta Legal Advisors, a atras atenția că informațiile sensibile încărcate în platformele publice de inteligență artificială nu beneficiază de secretul profesional avocat-client și că firmele poartă răspundere legală deplină pentru ofertele și informațiile comunicate consumatorilor prin intermediul roboților de chat.
Dimensiunea științelor comportamentale a fost explorată în sesiunea keynote susținută de profesoara și experta internațională Ganna. Aceasta a explicat că modelele lingvistice mari nu înțeleg sensul informațiilor, ci generează medii statistice bazate pe tipare, ceea ce duce la uniformizarea conținutului creativ și la diminuarea gândirii critice. Pentru a păstra avantajul uman și autenticitatea în afaceri, experta a recomandat utilizarea algoritmilor drept parteneri de dezbatere care să ofere contraargumente, păstrarea unor sesiuni de lucru fără tehnologie și aplicarea unei „diete digitale” echilibrate pentru copii.
Datele unui sondaj intern realizat în rândul membrelor AFAM și prezentat în cadrul conferinței confirmă deschiderea ridicată a mediului antreprenorial feminin față de inovație: 74% dintre respondente folosesc zilnic instrumente de inteligență artificială (precum ChatGPT, Claude, Gemini, Microsoft Copilot sau Canva AI), în special pentru redactarea documentelor și a contractelor, strategie de afaceri, cercetare, marketing și traduceri. Peste jumătate dintre antreprenoare economisesc cel puțin trei ore pe săptămână, iar 20% câștigă peste 15 ore săptămânal. Cu toate acestea, aproape 50% dintre respondente indică îngrijorările legate de confidențialitatea datelor drept principala barieră în calea unei adopții mai profunde.
Trecerea de la teorie la practică a fost demonstrată în panelul „De la ambiție la acțiune”, moderat de Diana Toporov. Antreprenoarele din comunitatea AFAM au prezentat soluții concrete implementate în companiile lor:
- Diana Boico, directoare generală a agenției de publicitate Indigo, a relatat despre utilizarea timpurie a inteligenței artificiale generative încă din 2022, în campania de renaștere a Filarmonicii Naționale, și despre dezvoltarea unui instrument intern de monitorizare competitivă a publicității online și optimizare a planificării media.
- Nelia Motricală, CEO al Nanu Market, a explicat cum a redus timpul de procesare și încărcare a fotografiilor de produs pentru platforma de comerț electronic de la o lună la doar 10 minute pentru 800 de imagini, automatizând totodată scanarea și repartizarea pe categorii de costuri a miilor de facturi lunare.
- Maria Bumbu, cofondatoare BM Group și fondatoare Magdalena Woodbag, a demonstrat cum a construit fără cunoștințe de programare șase platforme digitale funcționale — inclusiv magazine online cu plăți bancare, achitări în rate și livrare integrată, precum și un panou intern de control pentru marketing — reducând semnificativ costurile de dezvoltare.
- Diana Jereghi, CEO și fondatoare a platformei tehnologice de liste de dorințe și cadouri Magic Wish, a arătat cum o echipă formată din doar doi oameni poate dezvolta și scala global un produs IT complex, gestionând analitica în timp real și integrările de comerț electronic cu ajutorul inteligenței artificiale.
- Iuliana Godonoga, fondatoare Proestim Group, a prezentat integrarea unui asistent virtual care extrage automat datele din documentele cadastrale și juridice, reducând cu 50% timpul de redactare a rapoartelor de evaluare imobiliară și lăsând evaluatorilor mai mult timp pentru analiză riguroasă.
În cadrul sesiunii dedicate startup-urilor autohtone, coordonate de Marina și echipa Glia Impact Hub, au urcat pe scenă patru proiecte tehnologice dezvoltate în Republica Moldova: Tuto AI (reprezentat de Bianca, un tutore socratic bazat pe inteligență artificială, creat de patru eleve care au reprezentat țara la etapa mondială Technovation Girls), Kalina AI (prezentat de Lilia Chetrean, un coleg virtual care preia apeluri, programări și mesaje 24/7 pentru peste 150 de companii), Sirius (prezentat de Traian Chivriga, o platformă de evidență financiară, bugetare și automatizare contabilă) și Clon (prezentat de Nicu Cociorbă, specializat în dezvoltarea de agenți digitali personalizați pentru automatizarea proceselor operaționale).
Conferința a inclus și două ateliere practice de creare a agenților digitali și a platformelor web, o tombolă în cadrul căreia 40 de participante au primit abonamente lunare Claude Pro, precum și gala anuală de premiere a excelenței în comunitatea AFAM. Distincțiile din acest an au fost acordate pentru:
- Startup cu impact: echipa Tuto AI;
- Antreprenoarea care crește: Aliona Butacova (Hill & Valley);
- Internaționalizare: Nadia Darie și Pelaghia Țîpu;
- Responsabilitate socială: Doina Adașan.
Evenimentul a fost organizat de Asociația Femeilor Antreprenoare din Moldova (AFAM) și Glia Impact Hub, în parteneriat cu Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM), programul Innovate Moldova (susținut de Guvernul Regatului Unit și Guvernul Suediei), Fundația Moldcell, Consiliul Economic pe lângă Prim-ministrul Republicii Moldova (Consiliul Național pentru Abilitare Economică și Egalitate de Gen) și Confederația Națională a Patronatelor din Republica Moldova.
Despre Asociația Femeilor Antreprenoare din Moldova (AFAM)
Asociația Femeilor Antreprenoare din Moldova (AFAM) este o comunitate reprezentativă de femei de afaceri și lidere din Republica Moldova, dedicată susținerii, promovării și dezvoltării antreprenoriatului feminin. Cu sediul în cadrul Glia Impact Hub (ASEM), organizația oferă membrelor sale programe de mentorat, instruire continuă, oportunități de networking șiinițiative de advocacy menite să îmbunătățească mediul de afaceri și să promoveze egalitatea de gen și abilitarea economică a femeilor. Prin conferința sa anuală „Visul prinde aripi”, AFAM aduce în atenția comunității de business tendințele strategice care definesc competitivitatea economică a viitorului.