Ministerul Educației și Cercetării lansează un plan amplu de măsuri pentru îmbunătățirea competențelor elevilor la lectură, matematică și științe
Chișinău, 20 noiembrie 2026 - Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova, împreună cu Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare, a prezentat vineri, 20 noiembrie 2026, în cadrul unei conferințe de presă, planul național de măsuri destinat dezvoltării competențelor elevilor la lectură, matematică și științe. Documentul propune intervenții structurale și investiții majore pentru următorii ani, având scopul de a crește nivelul de alfabetizare funcțională și de a-i ajuta pe tineri să aplice cunoștințele teoretice în situații din viața reală, în urma analizării rezultatelor obținute de elevii moldoveni la evaluarea internațională PISA.
Planul de accelerare a fost elaborat după publicarea, în septembrie 2026, a rezultatelor testării internaționale PISA 2025 și vizează șase dimensiuni-cheie: actualizarea curriculumului, elaborarea de manuale noi, modernizarea evaluărilor, formarea cadrelor didactice, dotarea instituțiilor de învățământ și extinderea activităților extrașcolare. Obiectivul asumat de autorități până la următoarea evaluare PISA din 2029 este creșterea ponderii elevilor care ating pragul minim de alfabetizare funcțională (nivelul doi de competență): de la 48,3% la cel puțin 60% în domeniul lecturii și de la 44,2% la minimum 55% la matematică.
„Ne dorim ca tinerii să poată să înțeleagă un text și să judece credibilitatea informației, să atingă un nivel minim de competență de literație și acest nivel să fie atins de către cât mai mulți dintre ei. Totodată, bineînțeles, la științe să poată să lucreze cu datele, să explice anumite fenomene și să dezvolte o competență de cercetare, iar la matematică să rezolve probleme, să explice de ce soluțiile pe care le propun au sens și să poată să aplice cunoștințele teoretice pe care le acumulează la situații din viața reală și să transfere acele cunoștințe și spre alte domenii, nu doar să reproducă rudimentar rezolvarea unor ecuații”, a declarat ministrul Educației și Cercetării.
O oră obligatorie de lectură critică și peste 216.000 de cărți noi în școli și grădinițe
Pentru dezvoltarea competențelor de literație, începând cu luna septembrie 2027, odată cu implementarea noului curriculum, va fi introdusă o oră săptămânală obligatorie de lectură critică pentru elevii din clasele I–IX. În cadrul acesteia, elevii vor lucra preponderent cu texte non-literare și literare pentru a distinge faptele de opinii, a verifica justificarea concluziilor pe bază de dovezi și a evalua credibilitatea surselor. Noile manuale școlare vor include texte și sarcini specifice la fiecare capitol, iar aproximativ 6.000 de profesori vor parcurge anul viitor un program de formare metodologică, realizat cu sprijinul Asociației Românești de Literație.
Măsurile curriculare vor fi susținute de cea mai mare achiziție de carte din ultimele decenii, estimată la circa 216.000 de volume pentru perioada 2027–2028:
- În învățământul preșcolar: Extinderea programului „Citește-mi 100 de povești” în anul 2027, prin dotarea fiecărei grupe de grădiniță din țară cu câte 10 cărți și amenajarea colțișoarelor de lectură.
- În învățământul primar: Oferirea a câte două cărți fiecărui elev din clasele I și a II-a în septembrie 2027 (urmată de clasele a III-a și a IV-a în 2028), alese de copii dintr-o listă de 10–15 titluri, volumele urmând să rămână ulterior în bibliotecile școlare.
- În învățământul gimnazial: Achiziționarea a câte două cărți suplimentare pentru elevii care vor intra în clasa a VIII-a în 2027 și în clasa a IX-a în 2028.
- Activități extrașcolare: Promovarea cluburilor de lectură și a cercurilor de dezbateri, susținute prin competiții raionale și naționale.
Manuale estoniene la matematică, disciplină STEAM obligatorie și 500 de laboratoare dotate
Pe dimensiunea matematicii, schimbarea majoră va interveni în septembrie 2027, când în școli vor ajunge noile manuale preluate și adaptate după modelul din Estonia, axate pe aplicabilitatea practică a materiei. Tot din 2027, programul gratuit de instruire remedială la matematică — care în ultimii trei ani a oferit ore suplimentare elevilor de clasa a IX-a — va fi extins și pentru elevii din clasa a VIII-a, pentru a permite recuperarea din timp a decalajelor. În paralel, ministerul derulează deja din acest an un program de formare și mentorat pe durata unui an pentru profesorii de matematică ai căror elevi au înregistrat o rată de promovare mai mică de 60% la examenul de absolvire a gimnaziului.
În domeniul științelor, noul plan-cadru prevede următoarele intervenții începând cu anul de studii 2027–2028:
- Științe din clasa I: Extinderea predării disciplinei Științe începând cu clasa I, asigurând continuitatea activităților din grădiniță.
- Disciplină obligatorie STEAM la gimnaziu: Introducerea unei discipline interdisciplinare obligatorii (Știință, Tehnologie, Artă și Matematică) pentru clasele V–VIII, din contul orelor opționale, axată pe învățarea pe bază de proiecte și lucrări practice.
- Investiții în infrastructură: Dotarea a cel puțin 500 de laboratoare de fizică și chimie în minimum 250 de instituții de învățământ pe parcursul următorilor patru ani, alături de finanțarea țintită a cercurilor extrașcolare de robotică, astronomie și aeromodelism.
Evaluări axate pe situații din viața cotidiană, fără creșterea gradului de dificultate
Deși testarea PISA 2025 a evidențiat că Republica Moldova a redus aproape la jumătate decalajul față de media țărilor OCDE și a obținut 452 de puncte la noul domeniu privind învățarea în mediul digital (devansând România și Bulgaria), analizele arată că elevii întâmpină dificultăți atunci când trebuie să transpună cunoștințele teoretice în contexte noi și că persistă inechități între școlile mici și cele mari.
Pentru a alinia evaluările la cerințele curriculare, la examenele naționale de absolvire a gimnaziului din iunie 2027, testele la matematică și la limba și literatura română vor include cel mult doi itemi reformulați în context real, de nivel ușor spre mediu. În loc să execute doar calcule sau analize abstracte, elevii vor aplica materia de bază în situații cotidiene — cum ar fi compararea costurilor a două abonamente de internet, calcularea prețului unui produs cu reducere și livrare, identificarea indiciilor unei știri false dintr-o postare pe rețelele sociale sau redactarea unei solicitări oficiale către primărie.
„Atunci când evaluăm cunoștințe, întrebăm ce știe elevul. Atunci când evaluăm competențe, întrebăm ce poate face elevul cu ceea ce știe. [...] Materia nu se schimbă, durata probei nu se schimbă, structura testului rămâne aceeași care este cunoscută de elevi, de profesori și de toată comunitatea. [...] Nu introducem o direcție nouă, punem un accent mai mare pe o direcție care deja există”, a explicat doamna Ivanov, reprezentanta Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare.
Itemii elaborați vor trece prin testări de laborator, eșantioane reprezentative și pretestări republicane. Pentru a asigura un timp optim de pregătire, banca de itemi și criteriile de evaluare vor fi publicate până la începutul lunii ianuarie 2027 pentru matematică și până la 1 martie 2027 pentru limba și literatura română.
„Un elev care a învățat la clasă poate rezolva acești itemi. Nu este nevoie de meditații sau de pregătire specială. Materia rămâne aceeași, modelele de itemi vor fi publice, profesorii vor lucra cu ei la clasă. Pregătirea obișnuită de la ore este suficientă”, a subliniat doamna Ivanov.
Tot pe segmentul evaluării, în aprilie 2027 va fi pilotat un test integrat la științe pentru elevii de clasa a VIII-a, construit după cadrul PISA, care va verifica abilitatea tinerilor de a explica fenomene, de a interpreta date științifice și de a lua decizii bazate pe dovezi. De asemenea, în învățământul primar va fi extinsă testarea digitală opțională la științe pentru elevii din clasa a IV-a, permițând utilizarea simulărilor virtuale și a graficelor interactive pe calculator.
Buget și calendar de aprobare
Implementarea planului va fi coordonată de Ministerul Educației și Cercetării, în parteneriat cu Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare, Institutul Național pentru Educație și Leadership, agențiile teritoriale și instituțiile de învățământ. Pentru anul 2027, necesarul suplimentar de finanțare dedicat acestor măsuri este estimat la aproximativ 90 de milioane de lei, dintre care circa 20 de milioane de lei pentru achiziția de carte, cel puțin 10 milioane de lei pentru formarea cadrelor didactice, 5 milioane de lei pentru dotarea cercurilor școlare, iar cea mai mare pondere pentru echiparea laboratoarelor de fizică și chimie și finanțarea programelor remediale. În prezent, 70% din această sumă este asigurată din bugetul de stat, restul fondurilor urmând să fie acoperite în urma discuțiilor cu partenerii internaționali.
În următoarele două-trei săptămâni, documentul va fi supus consultărilor publice cu profesorii de limba română, matematică, fizică, chimie și biologie, în format fizic și online, urmând ca forma finală a planului și bugetul aferent să fie aprobate până la sfârșitul lunii decembrie 2026.