Structură „doi în unu”: Confuzia instituțională blochează proiectele de mediu din Moldova

CHIȘINĂU (BBC) – O structură instituțională hibridă și confuză stă la baza ineficienței cronice în implementarea proiectelor de mediu din Republica Moldova, au recunoscut oficialii guvernamentali în fața Curții de Conturi. Oficiul Național de Implementare a Proiectelor în domeniul Mediului (ONIPM) funcționează sub o paradigmă „duală” care îi paralizează capacitatea de acțiune și diluează responsabilitatea administrativă.

Nicolae Arnăut, directorul ONIPM, a explicat în cadrul audierilor că instituția pe care o conduce are un caracter atipic, fiind concepută inițial strict pentru implementarea proiectelor finanțate din surse externe, similar altor unități de implementare din agricultură sau energie. Ulterior, însă, instituției i-au fost atribuite și responsabilități de gestionare a Fondului Național pentru Mediu (buget de stat), fără a i se adapta corespunzător structura sau capacitatea administrativă.

O instituție, două misiuni contradictorii

Această situație a creat o „instituție doi-în-unu”, unde mecanismele de supraveghere și control nu sunt clar delimitate. Consiliul de Supraveghere al ONIPM a ajuns să îndeplinească atribuții care, în mod normal, ar reveni fondatorului (Ministerul Mediului), cum ar fi aprobarea statelor de personal și a sistemului de salarizare. Această extindere nejustificată a atribuțiilor a generat un amestec de competențe care contravine principiilor de bună guvernanță corporativă în sectorul public.

Criticii, inclusiv auditorii Curții de Conturi, subliniază că ONIPM gestionează sute de proiecte cu o echipă scheletică de doar opt angajați, dintre care doar trei sunt implicați direct în managementul proiectelor. Această subdimensionare cronică, combinată cu lipsa unor proceduri clare și a unui sistem digital integrat, face imposibilă monitorizarea eficientă a investițiilor.

Reforma necesară

Discuțiile din cadrul ședinței au relevat necesitatea urgentă a unei reforme structurale care să separe clar funcțiile de implementare a asistenței externe de cele de gestionare a fondurilor bugetare naționale. Oficialii au admis că actualul Consiliu de Supraveghere nu poate gestiona eficient ambele direcții și că este nevoie de o clarificare legislativă pentru a debloca situația.

Până la rezolvarea acestor probleme structurale, riscul ca fondurile de mediu să rămână nevalorificate sau să fie cheltuite ineficient persistă, afectând direct capacitatea țării de a se adapta la schimbările climatice și de a asigura servicii de mediu cetățenilor săi.